Rolul pocăinţei în cadrul comuniunii cu Dumnezeu şi cu oamenii

portocal-plin-de-roade.jpeg

Pr. Asist. Dumitru Popescu, Pocăinţa ca refacere a legăturii credincioşilor cu Dumnezeu şi cu semenii, în rev. Biserica Ortodoxă Română LXXXIX [1971], nr. 9-10, p. 1022-1028.

Pocăinţa este o „trebuinţă firească a sufletului omenesc”, p. 1022./ Omul are „prin însuşi faptul creaţiei o aspiraţie firească spre comuniunea cu El şi cu semenii”, p. 1022./ Orice păcat este un obstacol în calea comuniunii cu Hristos”, p. 1022. / Păcatul e „refuzul de a se lăsa purtat de Hristos şi de a purta pe Hristos, prin extrapolarea reciprocă a eului personal, [care este] o repliere egoistă asupra sa însăşi”, p. 1022-1023./

Pocăinţa este o întoarcere spre trecut, care exprimă regretul dureros al credincioşilor izvorât din păcătuirea împotriva poruncilor divine, p. 1023./ Pocăinţa ţâşneşte şi din sentimentul înstrăinării lăuntrice de Dumnezeu, p. 1024./ Însă pocăinţa nu e orientare numai spre trecut, spune autorul nostru, ci şi spre viitor, p. 1024./”Invocarea lui Dumnezeu este începutul restaurării unei legături”, p. 1024./ Păcatul acţionează în om ca un venin letal, p. 1025./

„Mărturisirea păcatelor înseamnă suprimarea păcatelor”, p. 1025./ Epitimia în cadrul Spovedaniei are caracter pedagogic şi medical, p. 1026./ „cât timp sufletul este treaz şi veghează şi trupul rămâne curat, dar când sufletul e întunecat şi trupul se bălăceşte în noroi”, p 1026, cf. Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii despre pocăinţă, II, 2, apud. Idem, n. 27, p. 1026./

„Iertarea păcatelor celor ce se pocăiesc constituie marea noutate şi revelaţie dumnezeiască pe care Mântuitorul o aduce, pentru prima oară, în lume”, p. 1027./ Spovedania reintegrează în circuitul comuniunii cu Dumnezeu şi cu aproapele, p. 1027./ Pocăinţa însă nu poate fi redusă „la o simplă analiză sufletească”, p. 1027, ca în psihanaliză, ci e nevoie de iertarea sacramentală./

Autorul citează: Pr. Prof. D. Stăniloae, Legătura între Euharistie şi iubirea creştină, în rev. Ortodoxia XVII [1965], nr. 1-2. / Cărţile de cult ortodoxe văd în Hristos pe Medicul nostru prin excelenţă, p. 1028./

Adevărata semnificaţie şi importanţă a pocăinţei constă în aceea că e „mijloc de restaurare a legăturii credincioşilor cu Dumnezeu şi cu aproapele”, p. 1028. Pentru acest lucru spune părintele profesor, că „Pocăinţa este considerată un al doilea Botez şi precede întotdeauna Sfânta Euharistie, ca treapta celei mai înalte comuniuni cu Dumnezeu şi cu Biserica. Pocăinţa este Taina împăcării cu Dumnezeu şi cu semenii, fiindcă aduce în sufletele credincioşilor acea armonie care vine de la Dumnezeu”, p. 1028./

Pr. Dorin.

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *