Sfântul Vasile cel Mare contemplând cartea Sfântului Profet Isaia [11]

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a…  
***

Via duhovnicească/ Biserica trebuie să o lucrăm „prin învățătura sănătoasă și prin exemplele bune din propria viață”, p. 137/ rușinea din nedreptate, p. 138/ „unii săraci fericiți”, Ibidem/ unii prezbiteri ai Bisericii „rușinează fețele sfinților săraci”, Ibidem/ „obrăznicie zadarnică”, p. 139/ „femeia demnă și decentă, plecându-și de rușine privirea spre pământ, își are fața aplecată în jos”, Ibidem.

 *

Femeia desfrânată, cea care „umblă cu gâtul semeț”, p. 139/ femeia care „duhnește a desfrânare”, Ibidem/ „aruncând prin ochi un venin mortal”, Ibidem/ vasiliscul, Ibidem și n. 663/ „semeția gâtului este o dovadă că nu se supune jugului cumpătării”, Ibidem.

 *

Petreceri, beții, dansuri în timpul sărbătorilor, p. 139/ semnele făcute cu ochii, p. 140/ „este lucrarea Domnului să descopere [să facă de rușine n.n.] înfățișarea mincinoasă și prefăcută”, Ibidem.

*

Franjuri, p. 142/ „migala înfrumusețării”, Ibidem/ femeia trufașă și destrăbălată, p. 143/ lanțurile și brățările feminine, Ibidem/ plasa pentru părul femeii, Ibidem.

 *

„noi nu suntem mai sfinți decât Duhul, ca să disprețuim a cerceta termenii din Scriptură”, p. 144.

*

Betelul, 144/ cerceii Sfintei Rebeca, Ibidem/ „porfira este simbolul vicleniei”, p. 145/ strălucitori „în aparență dar în adânc își ascund răul”, Ibidem/ „vizonul reprezintă pământul, iar [firul] violet aerul, porfira apa, iar stacojiul focul”, p. 145-146.

*

Voalul Sfintei Rebeca, p. 146/ plăcerea adusă de parfumuri, Ibidem/ sufletul se bucură de mirurile duhovnicești, Ibidem/ „ungerea arhierească”, p. 147/  încingerea coapselor cu adevărul, Ibidem/ biciul ca simbol al împletiturii păcatelor în ființa noastră, p. 148/ părul capilar al femeilor: podoaba lor din naștere, Ibidem.

*

Sfântul Vasile considera părul scurt sau raderea în cap a femeilor ca lucru rușinos, p. 148/ haina bogată care nu te lasă să te închini, Ibidem/ „obiceiuri netrebnice”, p. 149/ „este o consolare în răutăți [o sporire a răutății anterioare n.n.] să te răzbuni pe cei uciși”, Ibidem/ „sufletele care au primit darul cuvântului dumnezeiesc s-au făcut cămări pentru cele de cinste”, Ibidem.

*

De la p. 151 începe cap. al 4-lea al comentariului vasilian/ Pentru că  bărbații mureau în lupte, mai multe femei se căsătoreau cu un singur bărbat, p. 151/ „sensul mai adânc [al Scripturii] ne cheamă mintea la cercetarea unor [lucruri] mai mari”, Ibidem, mai sfinte, mai înalte/ ziua a 8-a, Ibidem/ „suntem umbră a celor care vin și chipuri ale celor cerești”, p. 152.

*

Traducătorul nostru remarcă, pe drept cuvânt, în p. 152, n. 738, principiul hermeneutic al centralității lui Hristos în Vechiul Testament. Fără el profețiile mesianice și întreaga tipologie  vechitestamentară sunt eliminate din start.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *