Documentul BEM…după 30 de ani [8]

Prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a.

***

p. 27:

Tot în comentariul de după I. 18 se vorbește despre folosirea apei ca despre „a purification of creation”/ „o purificare/ o curățire a creației”, fără a ni se spune cum se purifică de fapt creația…acolo unde Botezul nu e considerat Taină ci simbol.

*

p. 28:

I. 19 se întoarce „în primele veacuri” creștine în mod tezist, și pune semnul de egalitate între Punerea mâinilor Apostolilor peste cei botezați și Mirungere. Nu pentru a arăta excepționalitatea Punerii mâinilor ci pentru a arăta că și astăzi putem să transmitem astfel „darul Duhului”.

*

Și pentru prima dată, în pasajul de la I. 19, se vorbește despre „sign of the cross”/ „semnul Crucii”, care recalls/ reamintește/evocă „darul promis/făgăduit al Sfântului Duh, care este arvună [the instalment] și garanție [pledge] a ceea ce va veni când Dumnezeu va împlini răscumpărarea celor pe care El i-a făcut cu mâinile Sale [Efes. 1, 13-14]”.

Crucea și Cincizecimea la un loc, cum numai în Ortodoxie este subliniată.

Adică asceza și simțirea harului, care e arvuna/ simțirea de mai înainte a Împărăției dar și garanția că vom fi fiii Împărăției dacă vom rămâne în simțirea harului Treimii.

*

I. 20 cere modificări cultuale…atâta timp cât multe botezuri „creștine” nu conțin toate aceste cerințe…dar pe care le regăsim în Slujba Botezului din Biserica Ortodoxă.

Pentru că orice slujbă a Botezului trebuie să conțină, spune I. 20, „the proclamation of the scriptures referring to baptism”/ „o mărturisire a locurilor din Scriptură referitoare la Botez”, „an invocation of the Holy Spirit”/ „o invocare a Sfântului Duh”, „a renunciation of evil”/ „o renunțare la diavol”, „a profession of faith in Christ and the Holy Trinity”/ „o mărturisire a credinței în Hristos și în Sfânta Treime”, „the use of water”/ „folosirea apei”, „a declaration that the persons baptized have acquired a new identity as sons and daughters of God”/ „o declarație/ o mărturisire [a faptului] că persoanele botezate au [conștiința că au] primit o nouă identitate, pe aceea de fii și fiice ale lui Dumnezeu”, de membrii ai Bisericii și de mărturisitori ai Evangheliei.

Care biserici însă și-au făcut extinderi ale slujbei în urma acestui document teologic?

Cine și-a schimbat, în mod practic, optica baptismală?

*

Însă documentul BEM cere lucruri disparate, cărora nu li se prezintă importanța…și între care nu se fac conexiuni teologice.

Asta în comparație cu Slujba Botezului ortodox, unde nu e vorba numai de anumite gesturi și evenimente liturgice baptismale ci de o teologie liturgico-mistică, trăită pas cu pas, prin care cel care vine spre îmbisericire e botezat, e miruit și împărtășit…fiind recunoscut de către toată comunitatea locală, în urma acestui periplu liturgico-mistic, ca membru real al Bisericii Ortodoxe.

Renunțarea la diavol nu se poate face oricând…ci numai înainte de Botez. De aceea noi avem exorcismele Botezului, unde nașul pentru prunc sau cel adult pentru sine se implică în mod activ.

Invocarea harului e pentru a se coborî în apă…pentru că apa trebuie sfințită.

Textele scripturale, care evidențiază Botezul, îmbracă actul în sine al botezării și conving asupra profunzimii lui.

*

Însă cum îți închipui „botezul apostolic”, tu, cel care nu admiți Tradiția Bisericii…dacă Scriptura nu are pasaj în care să se prezinte partea liturgică a lui?

Cum ți-ai dat seama peste 16 sau 18 secole…despre „cum se făcea” Botezul…în absența elementelor scriptice?

Și cum să simplifici Botezul tradițional, păstrat de Biserică de 2.000 de ani, dacă el vine de la Hristos…și orice „reinventare” a lui e, de fapt, „o batjocorire” a lui?