Istoria începe de oriunde o privești [27]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
*
Istoria începe
de oriunde o privești
(Vol. 1)
***
Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a.
***
Cunosc trei ipoteze despre ziua de naștere a lui Moses Gaster[1].
Petre Florea vorbește despre data de 17 septembrie 1856[2]. Istoricul Moses Schwarzfeld[3] despre data de 16 septembrie 1856, iar Max Ludovic, sora lui, despre data de 25 august 1856[4].
Bunicul lui se numea Asriel Gaster (sinonimul grecesc al lui Asriel fiind Teofil)[5] și în copilărie Moses a locuit pe strada Sticlari din București[6].
Cunoștea ebraică, română, engleză și germană[7]. Și când era copil citea cărțile editate de anticarul Pinath[8] dar și de la anticarul Zwiebel[9], de unde a căpătat pasiunea pentru folclor[10].
A studiat la Liceul Gheorghe Lazăr între 1867-1871[11]. Și Elisabetha Mănescu spune că data de naștere a lui Moses, conform foii matricole de la liceu, e aceea de 17 septembrie 1856. Născut în București[12].
În liceu a învățat și greacă și latină[13].
Apoi a studiat cursul superior la Liceul Matei Basarab, de pe strada Lucaci din București, între anii 1871-1872[14]. Însă pe foaia matricolă de la acest al doilea liceu apare ca dată de naștere 12 septembrie 1856, că s-a născut la Amsterdam, în Olanda și că locuiește pe strada Calea Văcărești, nr. 49[15].
Clasele 6-8 de liceu le-a făcut la Colegiul Național Sfântul Sava din București[16].
La 19 ani studia la Breslau[17], în Polonia, ca „student al seminarului rabinic”[18]. Adică în anul 1876[19]. Din Polonia trimitea articole în țară pentru revista Columna lui Traian[20] a lui Hașdeu[21].
În același 1876 își publică prima sa carte: Câteva rectificări la etimologiile grece, turce și maghiare ale lui Rösler. Multe fragmente din ea deja apăruseră în revista lui Hașdeu[22].
În 1879 devine Doctor în Litere la Leipzig[23], în Germania[24]. Titlul tezei: Zur rumaenischen Lautgeschichte: die Gutturale Tenuis [Guturalele tenuis conform istoriei românești], pe care o va tipări în Zeitschrift für Romanische Philologie [Revistă de Filologie Românească][25].
Se întoarce în țară și între 1881-1885 colaborează cu revistele Anuarul pentru israeliți și cu Revista pentru istorie, arheologie și filologie[26].
Însă Gaster e important pentru mine datorită prieteniei lui cu Mihail Eminescu. Despre această prietenie Elisabetha Mănescu scrie la p. 22-23 în cartea sa. Și Gaster e citat aici cu un pasaj în care își amintește despre „manuscriptele cele vechi” și despre Viețile Sfinților pe care Mihail le deținea[27].
În 1885 este expulzat din țară[28]. A trăit la Paris, apoi la Londra. Viață austeră, cu multe griji[29].
În 1890 se căsătorește cu Lucy Fridlaender, în Londra, cu care va avea 13 copii[30].
În 1921 vizitează România[31], după 36 de ani de exil, la invitația lui Octavian Goga, pe atunci Ministru al Artelor și al Cultelor, pentru a susține o serie de conferințe despre filologie și folclorul românesc[32].
A conferențiat două ore despre cuvântul spic, din punct de vedere filologic[33], în română și două ore, pe aceeași temă, în germană. Însă fără să se pregătească în prealabil[34].
Și a conferențiat în 1921 la Arad, Timișoara, București, Vălenii de Munte, Sighetul Marmației, Chișinău, Iași, Cernăuți și Oradea[35].
Pe 25 mai 1929 însă este ales membru onorar/ onorific de către Academia Română[36]. În primăvara lui 1939, Gaster moare la Londra[37]. Academia Română l-a comemorat în ședința sa din 10 martie 1939[38]. Elogiul i-a fost făcut de C. Rădulescu Motru[39].
Petre Florea citează în n. 2[40] a Prefeței sale din: Moses Gaster, Memorii (fragmente). Corespondență, ed. îngrij. și adnotată de Victor Eskenasy, București, 1998.
A fost expulzat pe 19 octombrie 1885[41]. Dar în februarie 1936 a donat 206 manuscrise Academiei Române[42], 16 dintre ele fiind împrumutate de la Mihail Eminescu și pe care nu a mai putut să i le restituie[43].
…Și a murit „în timp ce mergea la Cambridge spre a ține o conferință despre literatura populară română”[44]…
[1] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moses_Gaster.
[2] M. Gaster, Studii de folclor comparat, ed. îngr., pref. și note de Petre Florea, Ed. Saeculum I. O., București, 2003, p. 5.
[3] A se vedea: http://www.crispedia.ro/Moses_Schwarzfeld.
[4] Elisabetha Mănescu, Dr. M. Gaster, Viața și opera sa, Ed. București, București, 1940, p. 8.
[5] Idem, p. 9.
[6] Idem, p. 11.
[7] Ibidem.
[8] Ibidem.
[9] Idem, p. 12.
[10] Idem, p. 11.
[11] Idem, p. 12.
[12] Ibidem.
[13] Ibidem.
[14] Idem, p. 13.
[15] Ibidem.
[16] Idem, p. 13-14.
[17] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wroc%C5%82aw.
[18] Elisabetha Mănescu, Dr. M. Gaster, Viața și opera sa, op. cit., p. 15.
[19] M. Gaster, Studii de folclor comparat, op. cit., p. 5.
[20] Despre revistă a se vedea:
[21] Elisabetha Mănescu, Dr. M. Gaster, Viața și opera sa, op. cit., p. 15.
[22] Idem, p. 15-16.
[23] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Leipzig.
[24] Elisabetha Mănescu, Dr. M. Gaster, Viața și opera sa, op. cit., p. 19.
[25] Ibidem.
[26] Idem, p. 20.
[27] Idem, p. 23.
[28] Ibidem.
[29] Idem, p. 82.
[30] Ibidem.
[31] Idem, p. 85.
[32] Idem, p. 89.
[33] Ibidem.
[34] Idem, p. 89-90.
[35] Idem, p. 90.
[36] Idem, p. 79.
[37] Idem, p. 101.
[38] Idem, p. 104.
[39] Ibidem.
[40] M. Gaster, Studii de folclor comparat, op. cit, p. 5, n. 2.
[41] Idem, p. 8-9.
[42] Idem, p. 12.
[43] Idem, p. 13.
[44] Idem, p. 13-14.
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [32] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [33] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [34] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [35] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [38] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [40] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [42] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [45] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [46] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [47] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [49] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [51] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [52] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [54] | Teologie pentru azi