Istoria începe de oriunde o privești [42]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
*
Istoria începe
de oriunde o privești
(Vol. 1)
***
Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a, a 35-a, a 36-a, a 37-a, a 38-a, a 39-a, a 40-a, a 41-a.
***
Editura Fundației Anastasia a reeditat în 2012 Omiliile Sfântului Grigorie Palama în 3 volume.
Și în primul volum sunt incluse omiliile 1-20[1], în al doilea: 21-35[2], în al 3-lea: 36-63[3].
Prima omilie e despre pacea obștească (p. 3-10), a doua despre parabola vameșului și a fariseului (p. 11-24), atacând tacleala în Biserică, la slujbe (p. 13). A 3-a omilie e despre fiul risipitor (p. 25-39), a 4-a despre a doua venire a Domnului (p. 40-55), a 5-a e la Întâmpinarea Domnului (p. 56-67), a 6-a e despre post și facerea lumii (p. 68-79), a 7-a tot despre post (p. 80-87), a 8-a despre credință (p. 88-96), a 9-a despre post și rugăciune (p. 97-104) și a 10-a despre vindecarea slăbănogului (p. 105-117).
Adică Sfântul Grigorie a scris deopotrivă predici tematice și exegetice.
În a 11-a este despre Sfânta Cruce (p. 118-137), despre scoaterea demonilor în a 4-a duminică din Postul Mare (p. 138-148), despre milostivire în a 5-a a Postului Mare (p. 149-157), a 14-a este la Bunavestire (p. 158-168), a 15-a e la Florii (p. 169-179), a 16-a este despre iconomia mântuirii (p. 180-208), a 17-a e despre taina Sâmbetei și a Duminicii (p. 209-224), a 18-a e la Duminica Mironosițelor (p. 225-235), a 19-a e la femeia samarineancă (p. 236-252) și a 20-a, ultima din primul volum, e o predică exegetică la Duminica Orbului (In. 20, 11-18) (p. 253-262).
Al doilea volum începe cu omilia a 21-a, la Înălțarea Domnului (p. 9-19). A 22-a e tot la Înălțare, vorbind despre patimi și virtuți (p. 20-30), a 23-a e despre „războiul potrivnicului prin simțuri și prin minte” (p. 31-40), a 24-a e la Cincizecime, despre pocăință (p. 41-52), a 25-a e la Duminica tuturor Sfinților (p. 53-63), a 26-a e despre vara duhovnicească (p. 64-72), când trebuie să arătăm că ne coacem pentru Domnul și a 27-a e despre secerișul duhovnicesc (p. 73-83).
A 28-a omilie palamită e la pomenirea Sfinților Petru și Pavel (p. 84-93), aceasta fiind prima sa predică aghiologică.
A 29-a e despre slăbănogul din Capernaum și „despre întristarea după Dumnezeu” (p. 94-104), a 30-a e la vindecarea celor doi orbi și despre faptul că „nu există credință cu adevărat în afara faptelor de pocăință” (p. 105-115), a 31-a e la litania din prima zi a lunii august (p. 116-1287).
A 32-a omilie e la Duminica a 9-a după Rusalii și despre ispite (p. 129-139), omilia a 33-a e o predică la Litie, în care a vorbit despre virtuți și patimi (p. 140-149), a 34-a e la Schimbarea la față și despre lumina necreată (p. 150-161) iar a 35-a e tot la același praznic foarte iubit de Sfântul Grigorie, unde a vorbit despre faptul că lumina dumnezeiască necreată nu e ființa lui Dumnezeu ci energia Lui (p. 162-173).
Al 3-lea volum, cel mai consistent, începe cu omilia a 36-a, despre datornicul nemilostiv, reaua pătimire și milostivire (p. 7-17). A 37-a e la Adormirea Prea Curatei (p. 18-31), a 38-a e despre faptul că Botezul nu e de ajuns pentru mântuire ci trebuie și împlinirea poruncilor dumnezeiești (p. 32-41), a 39-a e o altă omilie la Litie dar despre plaga morții (p. 42-51), a 40-a e la martirizarea Sfântului Ioan Botezătorul (p. 52-70).
Omilia a 41-a e la Duminica a 14-a după Rusalii (p. 71-82), a 42-a e la Nașterea Maicii Domnului (p. 83-92), a 43-a e despre femeia canaaneiancă (p. 93-103), a 44-a e la Sfântul Evanghelist Ioan și despre iubirea pentru Dumnezeu și pentru aproapele (p. 104-114).
În a 45-a e despre Lc. 6, 31 și împotriva cămătarilor (p. 115-123), a 46-a e despre învierea fiului văduvei din Nain (p. 124-132), a 47-a e despre pilda Semănătorului (p. 133-145), a 48-a e despre bogatul nemilostiv și săracul Lazăr (p. 146-157), a 49-a e la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (p. 158-173), a 50-a despre vindecarea demonizatului (p. 174-181), a 51-a despre rugăciunea neîncetată și psalmodie (p. 182-192).
În a 52-a omilie vorbește despre Intrarea Maicii Domnului în Biserică (p. 193-203), a 53-a e tot despre intrarea ei în Sfânta Sfintelor și despre cum a petrecut acolo (p. 204-250), cea mai lungă dintre omilii, a 54-a e despre venirea Domnului și despre Drepți și necredincioși, patimi și virtuți (p. 251-262), a 55-a e la Duminica Protopărinților (p. 263-270), a 56-a e despre Sfânta Euharistie (p. 271-282), a 57-a e despre genealogia Domnului și despre nașterea Sa din Fecioară (p. 283-295), a 58-a e la Nașterea Domnului (p. 296-306), unde căderea Protopărinților e prezentată ca înșelare „din nebăgare de seamă și din slăbiciune” (p. 302-303).
A 59-a omilie grigoriană e despre Botez și pocăință (p. 307-316) dar unde găsim și discutarea Tainei Sfintei Mirungeri în următorii termeni: cel botezat „depărtându-se de toată răutatea și alergând cu toată puterea către desăvârșita bunătate, ierarhul îl unge pe el cu Sfântul și Marele Mir al Mirungerii, lăsându-le preoților ungerea restului trupului. Este limpede că Mirungerea este pregătirea pentru sfintele lupte” (p. 309) ale nevoinței ortodoxe.
În a 60-a omilie vorbește tot despre Botez (p. 317-330), omilie în care afirmă: „intrarea lui Hristos în apă, preînchipuie pogorârea Lui la Iad. La fel, deci, și ieșirea Lui din apă [din apa Iordanului, la Botez n.n.] preînchipuie învierea Lui din morți” (p. 320).
În a 61-a discută vindecarea celor 10 leproși (p. 331-340), în a 62-a despre îndreptarea și mântuirea vameșului Zaheu (p. 341-351), pentru ca în ultima, a 63-a, să problematizeze despre ce se petrece cu noi în împrejurările de tot felul (p. 352-363).
Părintele Profesor Ioan I. Ică jr. a tradus și publicat în Maica Domnului în teologia secolului XX și în spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, Ed. Deisis, Sibiu, 2008, p. 325-433, 7 omilii mariale incluse și în ediția Anastasia prezentată anterior. Și anume e vorba despre Omiliile 53, 42, 52, 57, 14, 18 și 37.
Însă introdusese Omilia 53 și în Sfântul Grigorie Palama, Fecioara Maria și Petru Athonitul – prototipuri ale vieții isihaste și alte scrieri duhovnicești, Scrieri II, cu studiu introd. și trad. de Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2005, p. 173-216. Iar Omilia 16 a tradus-o și a editat-o în ultima ediție citată între p. 219-246.
[1] Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 1, [omiliile 1-20], cu o introd. de Pr. [Constantin] Galeriu, trad. din lb. gr. de Dr. Constantin Daniel, revăzută de Laura Pătrașcu și stilizată de Răzvan Codrescu, Ed. Anastasia, București, 2012 (reed. a ed. 2004), V-XXXVII + 272 p.
[2] Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 2, [omiliile 21-35], trad. din lb. gr. de Parascheva Grigoriu, Ed. Fundației Anastasia, București, 2012 (reed. a ed. 2004), 173 p.
[3] Sfântul Grigorie Palama, Omilii, vol. 3 [omiliile 36-63], trad. din lb. gr. de Parascheva Grigoriu, Ed. Fundației Anastasia, București, 2012 (reed. a ed. 2007), 363 p.
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [48] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [49] | Teologie pentru azi
Pingback: Istoria începe de oriunde o privești [51] | Teologie pentru azi