Prima parte, a doua, a treia, a patra, a cincea, a șasea, a șaptea, a opta, a noua, a zecea, a 11-a.

Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, Ed. Polirom, Iași, 1997, 618 p.

 ***

Zenon spunea că „nu trebuie să memorăm cuvintele și expresiile, ci trebuie să ne exercităm mintea, ca să apreciem folosul celor ce auzim”/ Un prieten este „un alt tu însuți”/ Frumusețea este floarea cumpătării sau cumpătarea este floarea frumuseții/ p. 224.

Polemon, în a cărui școală intrase Zenon, i-a spus că îi fură doctrinele și le dă înfățișare feniciană/ Ibidem.

Prin urmare, problema plagiatului de idei este cu adevărat antică și mi se pare o dovadă de semidoctism, spre exemplu, să îi pui în cârca lui Platon toate izvoarele gândirii europene, când despre înseși izvoarele lui Platon s-au spus atât de multe, încă din vechime…

Este bun „omul ce singur la toate gândește”/ Ibidem.

Mânca frugal și hrana sa nu era pregătită la foc. Se îmbrăca subțire, chiar și pe frig/ p. 225.

După părerea stoicilor, părinții și copiii, dacă nu sunt înțelepți, „sunt dușmani între ei”/ p. 226.

Un discipol al lui Zenon, Ariston din Chios, „a introdus doctrina lucrurilor indiferente din punct de vedere moral”/ p. 227.

Zenon a vorbit cel mai clar despre doctrina stoică. Pentru stoici, filosofia e alcătuită din fizică, etică și logică, cele trei formând un tot organic/ Ibidem.

Apreciau studiul silogismelor/ p. 228.

Dialectica este o virtute, care te ajută „a deosebi adevărul de eroare”/ p. 229.

Reprezentările: sensibile și aparente, raționale și neraționale, științifice și neștiințifice/ p. 229-230.

După unii stoici criteriul adevărului este reprezentarea comprehensivă, după alții, mai vechi, rațiunea dreaptă/ p. 230.

În studiul dialecticii introduceau și pe cel al foneticii și gramaticii/ p. 230-231.

Cinci însușiri ale vorbirii: grecitatea, claritatea, concizia, potrivirea, rafinamentul/ Grecitate = „vorbirea fără de greșeli de gramatică și de vulgaritate neglijentă”; iar barbarismul = „vorbirea care nu respectă felul de a se exprima al autorilor greci vestiți”/ p. 231.

Se observă că grecii erau foarte modești…dacă ne amintim și de prezumția de la care autorul și-a început cartea, aceea că filosofia a început odată cu ei…

Aparatajul metric sau ritmic deosebește poezia de proză/ „poezia este fraza poetică având un înțeles și cuprinzând o imitație a lucrurilor divine și umane”/ Ibidem.

Did you like this? Share it: