Istorie III. 3

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde

o privești

*

Vol. 3

*

***

Prima parte și a doua.

***

9. Teologul îl trage la rost pe filosof

Lucian Blaga avea 45 de ani în 1940, pentru că e născut în 1895. Părintele Stăniloae avea 37 de ani în 1940, când a scris în mod critic despre Blaga în Telegraful Român[1].

Și i-a spus lui Blaga că poporul român a fost dintotdeauna „creștin și ortodox”[2] și că el practică o filosofie „antiortodoxă”[3].

Mai dăm o pagină…și Stăniloae îi spune lui Blaga că există „multe contraziceri logice”[4] în tezele susținute de el.

În p. 17: „spiritualitatea românească se revelează în mod esențial prin ortodoxie”. Pentru că „etnicul românesc nu poate cunoaște și trăi religiozitatea în altă formă decât ca ortodoxie”[5].

Realitatea curentă din România ne arată că se poate trăi și altfel religiozitatea…numai că religiozitatea de altă factură decât cea ortodoxă nu are continuitate cu religiozitatea de două milenii a românilor. Și cei care o practică tocmai de acest lucru „se bucură”: de faptul că nu seamănă cu românii de odinioară.

Tot în p. 18: „Ortodoxia este adâncul nostru….Fără acest adânc nu mai putem avea nici ceva al nostru. Ne pierdem pe noi înșine”. Ceea ce înseamnă că formele eterodoxe de religiozitate sunt depersonalizări. Inclusiv depersonalizări etnice…

Părintele Dumitru îi găsește meteahna lui Blaga în gnoseologie[6]. Pentru că Blaga practică „un fel de agnosticism…sau un fel de kantianism poetic”[7].

Marele Anonim al lui Blaga e un truc, pentru că „frânele stilistice nu ne lasă să cunoaștem nimic real, deci nici pe Marele Anonim”[8].

În p. 23: Blaga „nu admite Revelațiune divină”. Iar dacă „cultura poate exista fără convingerea despre o obiectivitate. Religia însă nu. Ea nu se poate legitima ca joc gratuit al spiritului, cum se legitimează cultura”[9].

În p. 26-27, un alt păcat al lui Blaga: Îl credea pe Hristos un om divinizat, un fel de supraom al lui Nietzsche dar nu Dumnezeu și om.

În p. 29 altul: Blaga a afirmat „că toate religiile au aceeași valoare și același nivel”[10].

Sau despre cum teologul e foarte atent la fundamentele gândirii cuiva, la crezurile sale și nu, în primul rând, la stilistica lui. Pentru că poți scrie foarte frumos și eretic în același timp[11].

În p. 30: Blaga „nu vede nicio deosebire între metafizică și religie”.

În p. 56, construcția filosofică a lui Blaga, cu Marele Anonim în frunte, e considerată de Stăniloae „un mit, cel mai inconsistent și mai meschin din câte există și cel mai incompatibil cu vreo ordine morală”.

În p. 81: „A se vedea preferința D-sale pentru hinduism și ciuda pe creștinism că nu e favorabil orgiei de mituri”.

În p. 96, teologul merge și mai la subiect: Marele Anonim e Dumnezeul lui Calvin, Care nu are „trăsături părintești”[12]. De aceea „filosofia d-lui Blaga se vădește a purta nu numai pecetea filosofiei germane, ci și a protestantismului german, în care aceea își are substratul.

Subiectivismul filosofiei germane, ca individualism și neîncredere în putința de-a cunoaște realitatea și de-a intra în comuniune cu ea, nu e specific ortodoxiei, ci își are izvorul în protestantismul pesimist al lui sola fide, care afirmă că toate puterile cognitive și etice ale omului sunt definitiv distruse prin păcat”[13].

În p. 97: filosofia lui Blaga este „individualistă și antietică”. În ea „nu există comuniune”.

Pe lângă faptul că arată îngustimea/ individualismul filosofiei lui Blaga, în p. 98 îi spune că nu e nicio noutate în ea, pentru că e învechită. „E o filosofie după stilul veacului al 19-lea”.

Editorii cărții au început cu fragmentul din iulie 1942, din care am citat până acum, și care a fost o recenzie la Religie și Spirit, și de la p. 101 începe recenzia lui Stăniloae din 1940, la cartea Diferențialele divine a lui Blaga.

Însă și în 1940 Părintele Dumitru a atacat problema Marelui Anonim[14]. Și a subliniat faptul că Marele Anonim al lui Blaga a creat lumea în mod panteist, pentru că lumea e din substanța lui[15].

În p. 105 ajunge, printr-un singur verb, la esența scrierii lui Blaga: „dl. Lucian Blaga își imaginează o foarte complicată și ingenioasă mașinărie”[16]. Avem de-a face, așadar, cu o fabulație și nu cu o descriere a realității.

Ironia se îngroașă în p. 107, când Marele Anonim e privit în toată caricaturalitatea sa: „tocmai aceasta îl face pe Marele Anonim să se teamă de om, ca acesta să nu se facă asemenea lui. De aceea a luat măsuri ca omul să nu se poată desăvârși întru cunoaștere și putere. Actul prin care frânează Marele Anonim cunoașterea omului este censura [cenzura] transcendentă, iar cel prin care zădărnicește în parte revelarea misterelor este înfrânarea transcendentă”.

În p. 111 îi reproșează lui Blaga că Îl privează pe Dumnezeu „de două însușiri fundamentale pentru o persoană: de voință și de iubire”.

În p. 115 spune că Blaga „e un adept al lui Democrit și în special al atomismului materialist, care considera lumea cu tot ce e în ea ca un produs, prin agregare și dezagregare, al părticelelor de materie ce stau la baza tuturor”.

Și în p. 120 își exprimă dezamăgirea față de modul în care Blaga își rata vocația: „E o mare durere pentru noi că dl Lucian Blaga a zădărnicit posibilitatea ca creștinismul și, în special, ortodoxia să poată arăta în D-sa un exponent al lor, un luminător al unor taine fermecătoare ale lor.

Pierderea e simțitoare și pentru neam și pentru ortodoxie, dar mai mare este pentru dl. Lucian Blaga, a cărui filosofie ar fi putut fi transmisă din veac în veac în legătură cu ele. În ipostaza în care s-a dezvăluit acum, nici neamul, nici ortodoxia nu-l mai pot urma, căci nu se recunosc în ea.

Să sperăm totuși că se va întoarce. Istoria cugetării omenești mai cunoaște asemenea întoarceri vivificatoare și mântuitoare”.

S-a întors Blaga?…Știu doar că Stăniloae a avut dreptate…și că fiecare teolog trebuie să vadă drept, profund, atent creațiile teologice și culturale de tot felul, pentru a le amenda. Asta nu înseamnă că toți vor înțelege justețea actului teologului.

*

10. Aspecte neglijabile

În A Good Day To Die Hard [2013][17] sau în Die Hard 5, Bruce Willis, împreună cu fiul său, mai fărâmă niște mașini. Intră cu mașina, furată de la alții, în oricare altă mașină care îi stă în cale…și când pun mâna pe mitralieră…mitraliera se oprește numai când toți inamicii lor sunt morți. Însă niciodată nu dau atenție la detaliul…că ei produc morți, mulți morți și daune imense societății.

Iar dacă, doar infractorii sunt răul societății, ce face societatea cu oameni de-alde Bruce-fărâmă-tot, agenți secreți hiperviolenți, fără conștiință, când aceștia se întorc de la muncă sau când sunt pensionați? Pot ei să se domolească, dacă viața lor e crima, violența, încălcarea legii?

*

11. Opera poetică a lui Antioh Dimitrievici Cantemir

Virgil Teodorescu a tradus din rusă opera poetică a lui Antioh Dimitrievici Cantemir[18], după o ediție apărută la Leningrad, în 1956[19].

Și aceasta e formată din 9 satire, 4 cântece, două epistole, 6 fabule, 9 epigrame, Petrida sau descrierea în stihuri a morții lui Petru cel Mare, împăratul întregii Rusii și alte 6 poeme[20].

Poemul Petrida e format din 250 de versuri[21]. Și Antioh plânge în el „a Rusiei durere”[22], între versurile 10-14 creionând portretul moral al țarului defunct:

„Blândețe, cumpătare, curaj, înțelepciune,

Și grijă părintească, și dreaptă judecată,

Țar gospodar cum nu cred să mai fi fost vreodată,

Și credincios prieten, cu inimă de aur,

Oștean cum n-a fost altul încununat cu laur”[23].

*

12. Dacă Google Reader nu va mai fi

RSSurile Google Reader au apărut în octombrie 2005[24]. Și s-au dezvoltat într-un mod familiar până în 13 martie 2013, când ne-au anunțat[25] că vor să închidă utilitarul pe 1 iulie 2013…pentru că „nu e rentabil”.

Însă din punctul meu de vedere nimic de la Google nu e rentabil, în afară de Google Reader și Picasa.

M-am dispensat de Blogger foarte ușor, Gmail-ul nu îl folosesc prea mult, Google + e o eroare de marketing…dar îmi place arhivarea de fotografii din Picasa cât și pachetul de RSSuri pe care îl am în Google Reader.

Nu am, adesea, ce citi, pentru că nu se prea mai scrie serios la nivel online…dar măcar știu ceea ce se scrie pe alte bloguri și platforme. Stau la curent cu noutățile. A închide Google Reader înseamnă a mă dispensa de Google, pe care îl folosesc doar la căutări.

Adică o altă eroare…marca Google. O eroare soră cu Windows 8, care e un rateu de tip Vista. Până nu a apărut Windows 7 n-am putut lucra pe Vista. Am rămas pe XP. La fel acum: am nevoie de următorul…pentru că Windows 8 e  un pas înapoi.