Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia 17 la Faptele Apostolilor [36]

Traduceri patristice

*

vol. 5

 *

Traduceri și comentarii de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

și

Dr. Gianina Maria Cristina Picioruș

***

†

Sfântul Ioan Gură de Aur

(n. 347/349-407, † 14 septembrie,

prăznuit la 13 noiembrie în Biserica Ortodoxă)

Comentariul la Faptele Apostolilor

 *

 Traducere și comentarii de

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

*

Omiliile 1-9: aici, p. 78-259. Apoi, începând cu Omilia 10: prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a și a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a, a 35-a.

***

Și el[1] a căutat să afle har înaintea lui Dumnezeu (7, 46), dar nu l-a construit[2]: atât de neimportant era templul! Dar Solomon I-a zidit Lui casă (7, 47). Ei[3] îl considerau mare pe Solomon, dar este evident faptul că nu era mai bun decât tatăl său, nici măcar egal cu acela.

Dar Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini [omenești], precum zice Profetul: Cerul este tronul Meu, iar pământul este scăunelul pentru picioarele Mele [etc.] (7, 48-49).

Și nici măcar acestea nu sunt vrednice de Dumnezeu, întrucât sunt făcute, având în vedere că sunt creaturi, lucrările mâinilor Sale. Observați cum îi conduce, puțin câte puțin, (arătând) că nici măcar acestea nu trebuie considerate [vrednice de El].

Și iarăși profeția spune în mod clar: Ce casă Îmi veți zidi Mie? (7, 50) etc.

Din ce motiv însă, în acest punct, [Sfântul Ștefan] vorbește pe un ton insultător? Mare era îndrăzneala sa de a vorbi, când era pe pragul morții, căci, de fapt, cred că știa că aceasta era situația. Voi, cei tari la cerbice, zice el, și netăiați împrejur la inimă și la urechi – și aceasta este de la Profeți, nimic de la el însuși[4] – voi pururea vă împotriviți Duhului Sfânt: precum părinții voștri, așa și voi (7, 51).

[Căci] voi aduceți jertfe atunci când nu este voia Lui ca să jertfiți. Iar atunci când este voia Lui, atunci nu aduceți jertfe. Când nu v-a dat porunci, le-ați cerut pe ele pentru voi, iar când le-ați avut, nu le-ați ascultat. Și iarăși, când era templul, ați venerat idolii, iar când este voia Lui să fie cinstit fără templu, faceți invers.

Luați aminte că nu zice: v-ați împotrivit lui Dumnezeu, ci: Duhului Sfânt. Pentru că nu cunoștea nicio diferență într Ei[5].

Și ceea ce este mai măreț: precum părinții voștri, zice, așa și voi. La fel și Hristos (le-a reproșat lor), pentru că întotdeauna ei se lăudau mult cu părinții lor.

Pe care dintre Profeți nu l-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai înaintea venirea Celui Drept– încă spune Cel Drept, dorind să-i încerce pe ei – ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi – două învinuiri pune asupra lor –, voi, care ați primit Legea prin porunca Îngerilor și nu ați păzit-o! (7, 52-53).

Cum anume: prin porunca Îngerilor? Unii spun că: (Legea), poruncită prin Îngeri. Sau dată în mâna lui [Moisis] de către Îngerul care S-a arătat lui în rug. Căci: a fost El om[6]? Nu este de mirare că Cel care a lucrat aceste fapte [Același este, care] trebuie să le fi lucrat și pe celelalte[7].

I-ați ucis pe cei care L-au propovăduit pe El. Iarăși, încă și mai mult [vorbește] despre El însuși[8]. Îi arată neascultători atât față de Dumnezeu, cât și față de Îngeri, cât și față de Profeți, cât și față de Duhul. Și tuturor [le adresează aceste cuvinte,] după cum și Scriptura zice în altă parte: Doamne, i-au ucis pe Profeții Tăi și au doborât altarele Tale (I Împ. 19, 10)[9].

Apoi [tot] ei [sunt cei care] apără Legea și zic [despre Hristos]: A hulit împotriva lui Moisis: astfel, [Sfântul Ștefan] arată că ei sunt cei care hulesc și că (hula lor nu este împotriva lui Moisis, ci) împotriva lui Dumnezeu. Arată că ei[10], de la bun început, au făcut aceasta, că și-au distrus ei înșiși obiceiurile[11], că nu este nevoie de acestea. Că, pe când Îl acuzau pe El, zicând că Se împotrivește lui Moisis, ei înșiși se împotriveau Duhului – și nu numai că se împotriveau, dar adăugau și crimă la aceasta. Și că au avut cu ei dușmănia în tot timpul, de la bun început.

Vedeți cum îi arată că lucrează prin împotrivire atât față de Moisis, cât și față de toți ceilalți [Profeți] și că nu țin Legea?

Și totuși Moisis a zis: Profet vă va ridica Domnul Dumnezeu vouă, dintre frații voștri, ca mine (7, 37; Deut. 18, 18). Și ceilalți Profeți au vorbit despre Acesta (Hristos), [zicând] că va veni.

Iar Profetul a zis, de asemenea: Ce casă Îmi veți zidi Mie? Și iarăși: Mi-ați adus Mie junghieri și jertfe în acele patruzeci de zile?

---

[1] Sfântul David.

[2] Templul.

[3] Evreii cărora le vorbea Sfântul Ștefan.

[4] Le vorbește în cuvintele Profeților pentru a le arăta că au aceeași îndârjire în răutate ca și cei care i-au contrazis și i-au și omorât pe Sfinții Profeți.

[5] Între Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Între persoanele Sfintei Treimi.

[6] Cel ce S-a întrupat este Cel ce S-a arătat mai înainte în rug, ca un Înger.

[7] Cel ce S-a arătat în rug Sfântului Moisis și Care i-a dat apoi și Legea este Cel care S-a întrupat și S-a făcut om. Căci Cel ce a lucrat minunea arătării în rug le-a lucrat și pe celelalte.

[8] Despre Hristos.

[9] În LXX: „altarele Tale le-au doborât și pe Profeții Tăi i-au ucis”. Acestea le spune Sfântul Profet Iliu.

[10] Pentru că cei care s-au arătat profund nerecunoscători față de binefacerile lui Hristos și L-au răstignit pe El cu multă răutate și cruzime sunt de exact aceeași speță cu cei care, mai înainte, vruseseră să-l omoare și pe Moisis sau cu cei care, ulterior, i-au omorât pe ceilalți Profeți, cărora, tot la fel, părinții lor care i-au ucis, n-au putut să le suporte mustrarea cea dreaptă.

[11] Obiceiurile pe care le invocau în sprijinul lor, pentru a-L răstigni pe Hristos și pentru a-i prigoni pe Apostoli, erau acelea pe care ei le călcaseră în picioare de nenumărate ori de-a lungul istoriei. Erau cele pe care le cereau de la Dumnezeu pentru ca apoi să le nesocotească și să le schimbe după voia lor.