Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Viețile Sfinților 1. 27

Viețile Sfinților

(vol. 1)

Alcătuite de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

și de

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

  *

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a.

***

În XLIII, 21, Sfântul Grigorios ne spune că el și Sfântul Vasilios nu știau decât drumul spre Biserică și spre Școală, numind aici Bisericile: „casele noastre cele sfinte”[1]. Pentru că Bisericile sunt pline de slava, de sfințenia lui Dumnezeu.

Sfântul Vasilios pleacă din Atena[2], e hirotonit Preot în Chesaria[3], și Sfântul Grigorios deplânge realitatea dureroasă a vremii lui în materie de hirotonii, care e și realitatea lumii noastre: „ierarhia [noastră] cea mai sfântă riscă să fie cea mai desconsiderată, pentru că treptele ierarhice se dobândesc la noi nu ținând seama de virtute, ci de răutate, [căci ele] nu [sunt primite] de cei mai vrednici, ci de cei care știu să se îndese”[4]. Însă, dacă hirotonim oameni improprii, nu ajungem să facem nimic bun, pentru că ei vor trage în jos Biserica. Căci, subliniază Sfântul Grigorios, hirotonia nu vine la pachet și cu înțelepciunea de care ai nevoie[5].

Pentru că viața duhovnicească și sfințenia personală și teologia și bogata cunoaștere culturală, filosofică și științifică sunt cele cu care trebuie să vii la hirotonie, pentru că acestea sunt vrednicia care te face propriu de vrednicia preoțească. Reducerea hirotoniei doar la diplome și la notele de la examene e o desconsiderare profundă a omului pe care îl hirotonești. Pentru că nu știi nimic, în mod fundamental despre el, dacă nu vrei să auzi cine este, ce a făcut, de ce e în stare.

Însă Sfântul Vasilios a fost mai întâi citeț, apoi Preot și Episcop, primind fiecare treaptă în Biserică de la Dumnezeu și în mod dumnezeiește, și nu prin favoruri umane[6].

În XLIII, 34, Sfântul Grigorios vorbește despre „răul cel mare”[7] al vremii lui: „cruzimea și lăcomia celor avuți. [Ei] pândesc timpul, speculează lipsa și trag folos de pe urma nenorocirilor”[8]. Lucruri care sunt însăși ideologia lumii noastre capitaliste, unde nenorocirea altora e sursa ta de câștig.

În cap. al 35-lea al predicii de față, Sfântul Grigorios vorbește despre instituția de caritate a Sfântului Vasilios[9]. Iar Sfântul Vasilios dăruia mâncare oamenilor, dar dăruia și hrana cuvântului, adică predicarea teologică[10]. Pentru că adevărata instituție de caritate nu se ocupă numai de trupul oamenilor, ci, în mod esențial, și de sufletul lor.

Medicamentele, spitalizarea, hrana trebuie să meargă mână în mână cu cunoașterea teologică, cu virtutea, cu viața liturgică, cu curățirea de patimi. Când Sfântul Vasilios a fost hirotonit Episcop, el s-a întrecut pe sine însuși, pentru că s-a manifestat și mai evident ca om virtuos[11]. Căci Vasilios a ajuns Episcop nu prin bunăvoința oamenilor față de el, ci prin darul lui Dumnezeu[12]. Iar lucrarea lui Dumnezeu în el s-a văzut prin tot ceea ce a făcut și, în special, prin teologia lui. Pentru că Sfântul Vasilios cel Mare, „umplându-se de Duhul Sfânt, punând…la contribuție și toată rațiunea omenească…, cercetând și toate adâncurile Sfintei Scripturi, a scris tratate pline de evlavie și altele de combatere și de luptă, prin care a frânt îndrăzneala cea mare a ereticilor”[13]. Sfântul Vasilios a prețuit foarte mult fecioria și asceza[14]. Iar opera lui exegetică era mult apreciată de contemporanii săi[15].

Scrierile Sfântului Vasilios sunt pentru Sfântul Grigorios o descoperire a lui Dumnezeu și o întărire a credinței lui. Căci în capitolul al 67-lea al predicii de față el vorbește despre cum resimte opera Sfântului Vasilios atunci când o recitește[16].

Ultimele cuvinte ale Sfântului Vasilios au fost: „În mâinile Tale îmi încredințez duhul meu”[17]. Iar în ultimul capitol al predicii, în cap. al 82-lea, Sfântul Grigorios se întreabă pe bună dreptate: „Cât despre noi, cine oare ne va lăuda atunci când vom părăsi viața aceasta?”[18]. Pentru că adevăratul panegiric îl poate face doar cel care te-a cunoscut și te-a iubit foarte mult. Iar Sfântul Vasilios era singurul în stare să vorbească despre Sfântul Grigorios din mijlocul înțelegerii și al iubirii lui.

Predica a 44-a este editată în PG 36, col. 607-622 și a fost rostită în ziua de 16 aprilie 383, în Biserica Sfântul Mamantos [Μάμαντος][19] de lângă Nazianzos[20]. Titlul ei: Întru duminica cea nouă[21], adică în prima duminică după Paști.

Și aici le spune că astăzi e ziua înnoirii[22], pentru că Hristos Cel înviat este o făptură nouă[23]. Căci dacă, odinioară, din invidia celui rău, moartea a intrat în lume, prin suferința Domnului, prin moartea și învierea Lui, noi ne-am înnoit, și astăzi prăznuim înnoirea mântuirii noastre[24].

În XLIV, 12, Sfântul Grigorios îl pomenește pe Sfântul Mamas în Biserica căruia predica[25].

Ultima Predică a Sfântului Grigorios e Predica a 45-a, editată în PG 36, col. 623-664 și poartă titlul: Întru Sfântul Paști[26]. Ea a fost rostită la Arianzos pe la anul 385[27].

Și în această predică el ne spune că Paștiul este prăznuit în cinstea Sfintei Treimi[28]. Iar Dumnezeu l-a făcut pe om ca pe o altă lume, ca pe o lume mare în cea mică[29]. Sau „ca pe un alt fel de înger, închinător cu fire amestecată, văzător al creației celei nevăzute și introdus în tainele cele inteligibile, împărat al celor de pe pământ, dar de cele de sus împărățit, pământesc și ceresc, vremelnic și nemuritor, văzut și mintal, la mijloc aflându-se între măreție și smerenie; unul și același din duh și din carne, duh datorită harului, iar trup pentru înălțare; unul ca să rămână și pe Făcătorul de bine să-L slăvească, iar altul ca să pătimească, iar prin pătimire să-și amintească și să fie povățuit, atunci când spre trufie se va înălța”[30]. Iar Hristos Domnul, prin întruparea Sa, a sărăcit pentru noi, ca pe noi să ne îmbogățească cu dumnezeirea Lui. Căci El S-a golit, pentru puțin timp, de slava Lui, pentru ca noi să ne împărtășim de plinătatea Sa[31].

În XLV, 10, Sfântul Grigorios Teologul ne spune că Paști, în evreiește, se scrie Fasca și înseamnă trecere[32]. Însă în WTT găsim prima oară cuvântul פֶּ֥סַח [Pesah] în Ieș. 12, 11. Pentru că în ebraică, Paști se scrie Pesah și înseamnă trecere[33].

În XLV, 22, Sfântul Grigorios ne spune că Tatăl primește jertfa Fiului, pentru iconomia mântuirii, pentru că oamenii aveau nevoie să fie sfințiți prin umanitatea Domnului[34]. De aceea, trebuie să alegem a pătimi împreună cu Hristos și pentru Hristos[35].

Aici se termină Predicile care ne-au rămas de la Sfântul Grigorios Teologul. Însă, fără doar și poate, nu de atâtea ori a predicat Marele Teolog al Bisericii.

După cum am văzut, modul în care el predica era complex, având un ambitus larg al problemelor teologice, iar expunerea sa era riguroasă. Cunoașterea lui scripturală era copleșitoare.

Însă eu mi-aș fi dorit totodată, ca să aflu de la Sfântul Grigorios, în mod explicit, ce a citit în materie de teologie patristică. Și pentru a deduce întrucâtva acest lucru ne trebuie o cunoaștere aprofundată a teologiei sale, pentru că el ne-a vorbit în mod expres numai despre opera Sfântului Atanasios cel Mare și a Sfântului Vasilios cel Mare.

Pentru că Sfântul Grigorios Teologul, ca și alți mari Sfinți Părinți ai Bisericii, preluau informații de la înaintașii lor în mod creator. Ele intrau în opera lor într-un mod propriu, adesea surprinzător, pentru că ei le introduceau în opera lor în mod organic. Lucru pe care ar trebui să îl facem și noi: să fim oameni ai sintezelor organice. Să preluăm informații de așa manieră încât ele să se încadreze la modul fericit în opera noastră.

În Mănăstirea Studenița [Студеница] din Serbia[36] găsim această Sfântă Frescă a Sfântului Grigorios Teologul, care este din anul 1208 [37]|[38]: (imagine; toate imaginile vor apărea în ediția publicată)

Iar în Mănăstirea Stavronichita [Σταυρονικήτα] din Muntele Athos[39] găsim această Sfântă Frescă a Sfântului Grigorios, care este din anul 1546[40], fiind pictată de Teofanis Criticos [Θεοφάνης ο Κρητικός][41]|[42]: (imagine)

O Sfântă Icoană rusească a Sfântului Grigorios Teologul[43]: (imagine)

Și aceasta e tot rusească, dar e pictată de Sfântul Andrei Rubliov [Aндрей Рублёв][44], în 1408, fiind inițial în Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Vladimir[45]|[46].

(imagine)

Sfântul cap al Sfântului Grigorios Teologul, Părintele nostru, se păstrează la Mănăstirea Vatopediu [Βατοπεδίου][47] din Muntele Athos[48] sub această formă[49]: (imagine)

O altă fotografie cu capul său cel binecuvântat[50]: (două imagini)

Însă în articolul de aici[51] ni se spune că Sfinte Moaște ale Sfântului Grigorios Teologul se află și în Sfânta Biserică din Noul Carvalis[52] [Το Σκήνωμα του Αγίου Γρηγορίου του Θεολόγου στον Ιερό Ναό της Νέας Καρβάλης][53], sub această formă[54]: (imagine)

La Mănăstirea Dionisiu [Διονυσίου] din Muntele Athos se păstrează, din sec. 11-12, o miniatură în care e pictat Sfântul Grigorios Teologul în timp ce vorbește, în mod extatic, cu ctitorul Mănăstirii[55]. Adică aceasta[56]: (imagine)

O altă Sfântă Frescă a Sfântul Grigorios: cu trupul său înalt, impozant, având veșminte episcopale simple. Are ochii adânciți în sine, ne propovăduiește prin scrisul pe care îl are în mâna lui, iar părul și barba lui sunt albe, pline de cuviință duhovnicească[57].

(două imagini)

Lângă ea avem o altă miniatură de la Dionisiu, din sec. al 11-lea, în care îi avem împreună, vorbind, pe Sfântul Grigorios al Nissisului [Γρηγόριος Νύσσης] – în partea stângă – și pe Sfântul Grigorios Teologul, în dreapta lui[58]|[59].

Aici[60] avem o Sfântă Icoană recentă, în care îl găsim pe Sfântul Grigorios având în mână pana sa de scriitor.

(două imagini)

Pentru că el nu numai a vorbit, ci și a scris teologie. Iar în a doua Sfânta Icoană, tot recentă, îl vedem pe Sfântul Grigorios scriind, fiind luminat de slava Preasfintei Treimi în teologia lui. Căci el scrie într-un munte arid, în tăcere, având o viață ascetică și ieșită cu totul din lume[61].

În Înțelesul la Iezechiil, text editat în PG 36, col. 665-670, Sfântul Grigorios Teologul ne spune că la Iez. 1, 10, LXX, prin om se înțelege rațiunea, prin leu irascibilitatea, prin vițel concupiscența, iar prin vultur conștiința[62]. Iar Sfântul Apostol Pavlos numea con- știința duhul omului[63].

Cel așezat pe tron este Tatăl [Iez. 1, 26], iar duhul este Duhul Sfânt, iar norul este Fiul[64].

Irisul înseamnă că noi am intrat la Dumnezeu prin pace și prin făgăduință. Safirul înseamnă cele negrăite ale lui Dumnezeu, pe când cristalul înseamnă curăția și puritatea[65].

Fragmentul din Predica împotriva astronomilor a fost preluat în PG 36 din Lectiones Mosquenses, editată la Lipsiae în 1779, vol. II, p. 38[66].

Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Grigorios Teologul e preluată în PG 36 din ed. lui Renaudot din 1847[67].

Și ea poartă titlul: Dumnezeiasca Liturghie a celui în[tre] Sfinți, Părintele nostru, Grigorios. Ea este editată în PG 36, col. 699-734, aceasta fiind ediția „alexandrina”[68].

Ediția „coptica” – editată în PG 36, col. 677-700 – e slujită de copți și avem aici varianta ei în limba engleză[69].

Ediția ortodoxă însă, „alexandrina”, care nu se mai slujește, din păcate, în Biserica Ortodoxă, a fost slujită pentru prima oară în Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Tiateirei și a Marii Britanii [the Greek Orthodox Archdiocese of Thyateira and Great Britain] în ziua de marți, 24 ianuarie 2012, în Catedrala Tuturor Sfinților din Anglia. Pentru acest eveniment epocal s-a folosit textul Liturghiei, publicat la Tesalonic în 2010, cât și o versiune a ei redactată de liturgistul Ioannis Fountoulis[70], care a murit pe 24 ianuarie 2007, într-o zi de miercuri, la Tesalonic[71].

Această Arhiepiscopie greacă aparține de Patriarhia ecumenică, fiind condusă de ÎPS Grigorios Hadjitofi[72]. Iar Dumnezeiasca Liturghie a fost slujită de ÎPS Grigorios, care a și predicat, slujind-o dimpreună cu mai mulți clerici, fiind prezent la slujbă și Arhim. Zaharias Zaharu [Ζαχαρίας Ζάχαρου][73] din Mănăstirea Sfântul Ioannis Botezătorul din Essex[74].

În cele ce urmează voi traduce textul Dumnezeieștii Liturghii a Sfântului Grigorios Teologul, ed. „alexandrina”, ortodoxă, conform PG 36, col. 699-734:

„[Rugăciunea de dinainte de slujire]

Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, [Dumnezeul nostru], Cel care ne cercetezi pe noi în mile și [în] îndurări, și ne dăruiești nouă îndrăzneală, smeriților și păcătoșilor și nevrednicilor robilor Tăi, [pentru] a sta [înaintea] sfântului Tău jertfelnic, și a-Ți aduce Ție înfricoșătoarea și fără de sânge Jertfă [a Ta], pentru păcatele noastre și [pentru] cele [făcute întru] neștiință ale poporului Tău, întru iertarea și pacea celor adormiți mai înainte părinți și frați ai noștri, și întărirea a tot poporul Tău; caută întru mine nevrednicul robul Tău și șterge păcatele mele, prin milostivirea Ta!

Curățește-mi buzele și inima de toate întinăciunile trupului și ale duhului, și îndepărtează de la mine toate gândurile urâte și prostești, și sfințește-mă, [prin] puterea Sfântului Tău Duh, întru slujirea aceasta. Și primește-mă pe mine, prin bunătatea Ta, [pentru ca] să mă apropii de sfântul Tău jertfelnic.

Și binevoiește, Doamne, ca să fie primite aceste Daruri puse înaintea Ta, prin mâinile noastre, fiind compătimitor [cu] slăbiciunile mele.

Și să nu mă lepezi pe mine de la fața Ta, nici să nu mă înlături pe mine [pentru] nevrednicia mea, ci miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea, ca neosândit apropiindu-mă înaintea slavei Tale, să mă învrednicesc de apărarea Ta și de luminarea Atotsfântului Tău Duh.

Și să nu fiu ca robul lepădat [pentru] păcatele [lui], ci ca robul care a aflat har și milă și iertarea păcatelor [lui], în [veacul] de acum și în cel ce va să vină.

Da, Stăpâne, Atotțiitorule, Atotputernice Doamne, ascultă rugăciunea mea! Căci Tu ești Cel care faci toate în toți și de la Tine cerem cu toții tot ajutorul și [toată] ocrotirea. Că iubitor de oameni ești și Ție slavă Îți înălțăm, Iisuse, Dumnezeul nostru, împreună [și] Tatălui Tău Celui fără de început, și Sfântului Tău Duh, acum și pururea [și în vecii vecilor. Amin].

Rugăciunea după pregătirea sfântului jertfelnic[75]

 Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care prin mântuitoarea Ta venire și [prin] luminarea Atotsfântului Tău Duh, ne învrednicești pe noi, smeriții și păcătoșii și nevrednicii slujitorii Tăi, a sta înaintea sfântului Tău jertfelnic și a-Ți pune înainte și a-Ți sluji [Ție] Preacuratele Taine ale noii Tale făgăduințe[76]; Însuți, Făcătorule de viață și dătătorule al celor bune, fă cu noi semn întru bine și ne învrednicește pe noi în[tru] conștiință curată a-Ți sluji Ție [în] toate zilele vieții noastre, și, în[tru] sfințenie, Ție a-Ți pune înainte această slujire dumnezeiască, întru iertarea păcatelor și întru bucuria preafericită ce va să vină!

Pomenește, Bunule, Făcătorule de bine, Împărate al veacurilor și Făcătorule a toate cele zidite, pe cei care le-au adus și pe cei pentru care s-au adus[77], și ne păzește neosândiți în lucrarea Dumnezeieștilor Tale Taine. Căci s-a binecuvântat și s-a sfințit și s-a preaslăvit, atotcinstitul și de mare cuviință [și] sfânt numele Tău, [dimpreună] cu al Tatălui și al Duhului Sfânt, acum și [pururea și în vecii vecilor. Amin].

Rugăciunea la Sfânta Evanghelie

 Pace tuturor!

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care Sfinților Tăi Ucenici și Sfințiților Tăi Apostoli le-ai spus că „mulți Profeți și Drepți au dorit a vedea ce vedeți [voi], și n-au văzut, și să audă ce auziți [voi] și n-au auzit, căci fericiți [sunt] ochii voștri că văd și urechile voastre că aud”, și acum, [Doamne], învrednicește-ne a asculta și a face Sfânta Ta Evanghelie, [pentru] rugăciunile Sfinților Tăi!

Așadar, pomenește, Stăpâne, și acum, pe toți cei care ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să-i pomenim pe ei întru rugăciunile noastre și [în] cererile noastre, pe care Ție Ți le aducem, Doamne, Dumnezeul nostru!

Pe cei care au adormit mai înainte, odihnește-i pe ei! Pe cei bolnavi, vindecă-i pe ei! Că Tu ești viața noastră, a tuturor, și mântuirea noastră, a tuturor, și nădejdea noastră, a tuturor, și vindecarea noastră, a tuturor, și propria noastră înviere, a tuturor. Și Ție Ți se cuvine [toată] slava, cinstea și închinăciunea, [împreună] cu Atotțiitorul și Atotvăzătorul Tău Părinte, și cu Atotsfântul și Începătorul de viață și deoființă cu Tine Duh, acum și pururea [și în vecii vecilor. Amin].

Rugăciunea catapetasmei [78]

Nimeni [din] cei legați cu poftele trupești și [cu] desfătări [nu este] vrednic să vină sau să se apropie sau să-Ți slujească Ție, Împăratule al slavei. Căci a sluji Ție [este lucru] mare și înfricoșător și neapropiat, [chiar] și [pentru] înseși Puterile cele cerești.

Dar, totuși, prin negrăita și nemăsurata Ta iubire de oameni, fără schimbare și fără de mutare Te-ai făcut om, și Arhiereu al nostru Te-ai făcut, și slujirea aceasta și jertfa cea sfântă [și] fără de sânge ne-ai dat-o nouă, ca un Stăpân a toate. Căci [numai] Tu stăpânești peste cele cerești și cele pământești și cele de dedesubt; Cel care ești purtat pe tronul heruvimic; Cel care [ești] Domnul Serafimilor și Împăratul lui Israil; Cel singur Sfânt și [Care] în Sfinți Te odihnești.

Așadar, pe Tine Te rog, Cel singur bun și Dumnezeu binevoitor, caută spre mine, păcătosul și nevrednicul robul Tău, și învrednicește-mă pe mine, [prin] puterea Sfântului Duh, [pe mine] care sunt îmbrăcat [cu] harul Preoției, să stau înaintea sfintei Tale mese acesteia și să sfințesc preacuratul Tău Trup și cinstitul Tău Sânge.

Căci la Tine vin plecându-mi gâtul meu și mă rog Ție: să nu întorci fața Ta de la mine, nici să mă lepezi pe mine dintre fiii Tăi, ci învrednicește-mă a-Ți fi aduse Ție Darurile acestea, de către mine, păcătosul și nevrednicul robul Tău. Căci Tu ești Cel ce sfințești și Cel ce Te sfințești, Cel ce aduci și Cel ce Te aduci, Cel ce primești și Cel care ești primit, Cel ce dai și Cel ce Te dai, și Ție slavă Îți aducem, [Ție Celui slăvit dimpreună] cu Tatăl și [cu] Duhul Sfânt, [acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.]

Altă rugăciune a catapetasmei, [preluată] de la egipteni

Doamne, Dumnezeul nostru, Atotțiitorule, Cel care cunoști mințile oamenilor, Cel care cercetezi inimile și rinichii [noștri], Care m-ai chemat pe mine, nevrednicul, către această slujire a Ta, nu mă lepăda pe mine, nici nu-Ți întoarce fața Ta de la mine, ci curățește-mi toate păcatele și spală murdăria trupului meu și prihana sufletului [meu], și mă sfințește tot. Căci nu [numai pentru acestea] mă rog Ție, ci [mă rog] să-mi dai iertare și celorlalte păcate [ale mele], [prin care eu] însumi m-am făcut nevrednic.

Da, Doamne, nu Te întoarce de la mine, smeritul și rușinatul [robul Tău], ci trimite-mi mie harul Sfântului Tău Duh, și învrednicește-mă [ca] fără prihană să stau înaintea sfântului Tău jertfelnic, și să-Ți aduc Ție această jertfă rațională și fără de sânge, cu conștiință curată, întru iertarea păcatelor și fărădelegilor noastre și întru iertarea [păcatelor] celor din neștiință ale poporului Tău, întru odihna și ușurarea celor mai dinainte adormiți părinți și frați ai noștri, și întru întărirea a tot poporul Tău, întru slava Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum [și pururea și în vecii vecilor. Amin].


[1] PG 36, col. 524/ ed. Donos, p. 91. [2] PG 36, col. 529/ Idem, p. 96. [3] PG 36, col. 532/ Idem, p. 97. [4] Ed. Donos, p. 98. [5] PG 36, col. 533/ ed. Donos, p. 99. [6] Ibidem/ Ibidem. [7] Ed. Donos, p. 107. [8] Ibidem. [9] PG 36, col. 544/ ed. Donos, p. 108.

[10] PG 36, col. 545/ Idem, p. 109. [11] PG 36, col. 548/ Idem, p. 111. [12] Ibidem/ Ibidem. [13] Ed. Donos, p. 115. [14] PG 36, col. 577/ ed. Donos, p. 136. [15] PG 36, col. 585/ Idem, p. 143. [16] Ibidem/ Idem, p. 143-144. [17] PG 36, col. 601/ Idem, p. 158. [18] Ed. Donos, p. 162. [19] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Άγιος_Μάμας.

[20] Cf. PG 36, col. 607, n. a. [21] PG 36, col. 608. [22] PG 36, col. 609-610. [23] PG 36, col. 612. [24] PG 36, col. 611-612. [25] PG 36, col. 620. [26] PG 36, col. 624. [27] PG 36, col. 623, n. a.

[28] PG 36, col. 624/ Sfântul Grigorie Teologul, Cuvânt la Nașterea cea după trup a Mântuitorului Iisus Hristos, Cuvânt la Sfintele Paști. Panegiric (Cuvânt de laudă) la Sfântul Vasile cel Mare, ed. cit., p. 29. Traducerea predicii de față a fost făcută de Drd. Nicușor Deciu, după EPE 27, p. 152-217, cf. paginii editoriale. Voi cita traducerea sub forma: ed. Deciu, p.

[29] PG 36, col. 632/ Idem, p. 35-36. [30] Ed.[iția] Deciu, p. 36. [31] PG 36, col. 636/ ed. Deciu, p. 39. [32] Ibidem/ Idem, p. 40. [33] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Passover. [34] PG 36, col. 653/ ed. Deciu, p. 57. [35] PG 36, col. 656/ Idem, p. 59.

[36] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Studenica_Monastery. [37] Idem: http://www.maletic.org/serbian-frescoes. [38] Imaginea e preluată de aici: http://www.maletic.org/picture/monastery-studenica-fresco-gregory-nicholas.jpg?pictureId=2949573.

[39] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Stavronikita. [40] Cf. http://www.pemptousia.ro/2014/01/sfantul-grigorie-de-nazianz-viata-ascetica-si-statutul-de-episcop/.

[41] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Θεοφάνης_ο_Κρητικός.

[42] Imaginea am preluat-o de aici: http://www.pemptousia.ro/files/2014/01/grig-nazianz-teofan-cretanul-stavronikita-1546.jpg.

[43] De aici: http://www.pemptousia.ro/files/2014/01/grigorie-nazianz-icoana-contemporana-ruseasca.jpg.

[44] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Rubliov.

[45] Cf. https://el.wikipedia.org/wiki/Γρηγόριος_Ναζιανζηνός#/media/File:Gregory_of_Nazianzus_from_Vasilyevskiy_chin_(15th_c.,_GTG).jpg.

[46] Am preluat-o de aici: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Gregory_of_Nazianzus_from_Vasilyevskiy_chin_%2815th_c.%2C_GTG%29.jpg

[47] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Μονή_Βατοπεδίου.

[48] Cf. http://www.elamcy.com/latest-articles/item/12804-eorti-agiou-grigoriou-tou-theologou.html.

[49] Imaginea am preluat-o de aici: http://www.diakonima.gr/wp-content/uploads/2009/01/kara.jpg.

[50] De aici: http://www.doxologia.ro/sites/default/files/styles/media-articol/public/imagine/2014/01/capul_sfantului_grigorie_teologul_manastirea_vatoped.jpg?itok=jCWN4YFx.

[51] A se vedea: http://www.saint.gr/1161/saint.aspx.

[52] Idem: https://el.wikipedia.org/wiki/Νέα_Καρβάλη.

[53] Idem: http://www.saint.gr/1161/saint.aspx.

[54] Imaginea am preluat-o de aici: http://diakonima.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2014/01/10_04.jpg.

[55] Cf. http://www.saint.gr/1161/saint.aspx.

[56] Imaginea am preluat-o de aici: http://www.saint.gr/photos/standard/0125/AgiosGrigoriosTheologos08.jpg.

[57] Am preluat-o de aici: http://www.augoustinos-kantiotis.gr/wp-content/uploads/2011/01/ag_Grig_Th_2.jpg.

[58] Cf. http://www.ime.gr/CHRONOS/08/gr/gallery/main/people/frame/pn1fp1.html?2.

[59] Am preluat imaginea de aici: http://www.ime.gr/CHRONOS/08/images/pl/pn/pn1fp1.jpg.

[60] Idem: https://michaelhdj.files.wordpress.com/2012/02/agios2bioannis.jpg?w=554&h=842.

[61] Idem: http://4.bp.blogspot.com/_gBC4hzTKw8c/TT2I5WKO0gI/AAAAAAAAHDM/uDelap61IVI/s1600/%25CE%2593%25CF%2581%25CE%25B7%25CE%25B3%25CF%258C%25CF%2581%25CE%25B9%25CE%25BF%25CF%2582+%25CE%25BF+%25CE%2598%25CE%25B5%25CE%25BF%25CE%25BB%25CF%258C%25CE%25B3%25CE%25BF%25CF%2582.jpg.

[62] PG 36, col. 665-666. [63] Ibidem. [64] Ibidem. [65] Ibidem. [66] PG 36, col. 675-676. [67] PG 36, col. 699-700. [68] Ibidem. [69]

A se vedea: http://www.copticchurch.net/topics/liturgy/stgregory.pdf.

[70] Cf. http://www.thyateira.org.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=1014&Itemid=35.

[71] Cf. http://basilica.deveu.com/ro/stiri/ioannis_fountoulis_profesor_de_teologie_liturgica_a_trecut_la_cele_vesnice.html.

[72] A se vedea: http://www.thyateira.org.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=29.

[73] A se vedea: http://www.diakonima.gr/tag/αρχιμανδρίτης-ζαχαρίας-ζάχαρου/.

[74] Cf. http://www.thyateira.org.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=1014&Itemid=35.

[75] De fapt e o rugăciune similară aceleia de la sfârșitul Proscomidiei, când punem înaintea Domnului Cinstitele Daruri și le acoperim.

[76] Sau: ale noului Tău testament.

[77] Se referă la Cinstitele Daruri euharistice.

[78] Noi, în limba română, o cunoaștem nu sub forma catapetasmă ci catapeteasmă. Și, în Liturghiile de acum, e vorba de rugăciunea din timpul Heruvicului.

Did you like this? Share it:

Previous

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia 22 la Faptele Apostolilor [63]

Next

Bucuria de a te bălăci

4 Comments

  1. Meletie Adelfos

    Vă felicit, Părinte, pentru că ați tradus Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Teologul! Foarte frumoasă, adâncă, plină de mistică! Am văzut că mai demult ați tradus și Liturghia Sfântului Dionisie Areopagitul (http://www.teologiepentruazi.ro/2009/05/06/sfanta-liturghie-a-sfantului-dionisie-areopagitul-episcopul-atenei-liturghia-secolului-1-al-bisericii/). Felicitări din toată inima! Sunt foarte bune de citit pentru a vedea diversitatea cultului Bisericii în primele secole, care este totuși o diversitate în unitate, o splendoare când le contempli. Câtă bogăție de frumusețe liturgică are Biserica Ortodoxă, câtă măreție a sfințeniei!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      E adevărat, Frate Meletios, cultul Bisericii a fost și este o diversitate în unitate, fiind plin de teologie și de sfințenie!

      Însă, e adevărat și faptul, că multe dintre vechile Liturghii ale Bisericii nu mai sunt în uz și e o pierdere pentru noi. Dacă le citim și le aprofundăm vedem că e vorba de aceeași teologie a Bisericii ca și azi, dar rânduiala lor e diversă.

      Vă mulțumesc pentru comentariu și pentru apreciere! Vă doresc numai bine! Spor în toate și să vă rugați pentru noi!

  2. Jianu

    Părinte, știu că „să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte” este îndemnul îngeresc ca să stăm cu băgare de seamă în fața Sfintei Jertfe care se aduce. Dar nu înțeleg semnificația cuvintelor: „Mila păcii jertfa laudei”. Mă puteți ajuta?

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Domnule Jianu,

      mila lui Dumnezeu este cea care ne aduce nouă pacea harului. Iar noi, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, Îi aducem jertfa laudei noastre, adică Slujbele Bisericii. Și spuse în mod concentrat cele două fraze a rezultat o zicere eliptică, dar profundă.

      Vă mulțumesc pentru întrebare! Cât și pentru faptul că vă interesează să înțelegeți Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii. Numai bine!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén