Dialog despre normalitatea femeii
Eu i-am spus unui tânăr imaginar – pentru că toți tinerii par la fel, dar nu sunt – că „îmi plac femeile când sunt obosite…”.
Și el m-a întrebat – fără să mă privească, scriind nervos un mesaj care nu interesează pe nimeni –, „de ce”.
Și eu i-am răspuns, privind la el, care pierdea timpul: „pentru că atunci nu mai pozează în dive, în femei căzute din cer. Când sunt obosite…vin pline de frig și de transpirație acasă, și nu mai vor să pozeze în nimic…decât în somn”.
Și tânărul, deodată, se trezi…din scrisul care nu interesează pe nimeni și îmi spuse: „Cred că aveți dreptate! Mie, când mi-e somn, nu mai pozez în nimic. Nici măcar nu mă interesează cât e ceasul, unde dorm sau cât, ci dorm”.
Însă pe cine interesează ce cred tinerii? Și cine mai are timp să vadă femei obosite?…Cel mai adesea nu mai vedem nimic, pentru că femeile sunt toate la fel, deși niciuna nu seamănă cu alta.