1. Cel care iubește învățătura, iubește simțirea, iar cel care urăște mustrările [este] nebun.

2. Mai bun [este] cel care a aflat har de la Domnul [κρείσσων ὁ εὑρὼν χάριν παρὰ Κυρίῳ], iar omul cel fărădelege va trece în tăcere.

3. Nu se va îndrepta omul de la cel fărădelege, iar rădăcinile Drepților nu se vor scoate.

4. Femeia bărbătoasă [γυνὴ ἀνδρεία] [este] cununa bărbatului ei [στέφανος τῷ ἀνδρὶ αὐτῆς], iar precum [este] viermele în lemn, [tot] așa [pe] bărbat îl pierde femeia făcătoare de rău [γυνὴ κακοποιός].

5. Gândurile Drepților [sunt] judecăți și [ele] îndreptează neevlavioasele viclenii.

6. Cuvintele neevlavioșilor [sunt] viclene și gura Drepților îl [îi] va izbăvi pe ei.

7. Care, dacă are să se întoarcă, cel neevlavios se nimicește, iar casele Drepților rămân.

8. Gura înțeleptului se laudă de către om, iar cel încet la inimă [νωθροκάρδιος] se batjocorește.

9. Omul mai bine în necinste slujindu-și lui [κρείσσων ἀνὴρ ἐν ἀτιμίᾳ δουλεύων ἑαυτῷ], decât cinste pe sine punând și neavând pâine [ἢ τιμὴν ἑαυτῷ περιτιθεὶς καὶ προσδεόμενος ἄρτου].

10. Dreptul are milă de sufletele dobitoacelor lui [Δίκαιος οἰκτίρει ψυχὰς κτηνῶν αὐτοῦ], iar inimile celor neevlavioși [sunt] nemilostive.

11. Cel care lucrează pământul său se va umple de pâini, iar cei care urmăresc cele deșarte [sunt] sărăciți de minți[le lor]. Care este dulce în plăcerile vinurilor [ὅς ἐστιν ἡδὺς ἐν οἴνων διατριβαῖς], în[tru] fortărețele lui va fi lăsat necinstei [ἐν τοῖς ἑαυτοῦ ὀχυρώμασιν καταλείψει ἀτιμίαν].

12. Poftele celor neevlavioși [sunt] rele, iar rădăcinile celor evlavioși [sunt] în fortărețe [αἱ δὲ ῥίζαι τῶν εὐσεβῶν ἐν ὀχυρώμασιν].

13. Pentru păcatul buzelor cade întru curse cel păcătos [δι᾽ ἁμαρτίαν χειλέων ἐμπίπτει εἰς παγίδας ἁμαρτωλός], dar Dreptul scapă din ele. Cel care vede cele line, va avea milă [ὁ βλέπων λεῖα ἐλεηθήσεται], iar cel care întâmpină în porți, va necăji sufletele.

14. Sufletul omului se va umple de bunătăți din roadele gurii [sale], iar răsplata buzelor lui i se va da lui.

15. Căile celor nebuni [sunt] drepte înaintea lor [ὁδοὶ ἀφρόνων ὀρθαὶ ἐνώπιον αὐτῶν], iar cel înțelept ascultă sfaturile [εἰσακούει δὲ συμβουλίας σοφός].

16. Nebunul imediat își vestește urgia lui, iar cel priceput își ascunde necinstea lui.

17. Dreptul vestește credință dovedită [ἐπιδεικνυμένην πίστιν], iar mărturia celor nedrepți [este] vicleană.

18. Sunt cei care vorbesc [și] rănesc [aidoma] sabiei [εἰσὶν οἳ λέγοντες τιτρώσκουσιν μαχαίρᾳ], iar limbile celor înțelepți vindecă [γλῶσσαι δὲ σοφῶν ἰῶνται].

19. Buzele cele adevărate îndreptează mărturia, iar martorul iute are limbă nedreaptă.

20. Viclenia [este] în inima celui care lucrează cele rele, iar cei care vor pacea se vor veseli.

21. Nu va plăcea Dreptului nimic nedrept, iar neevlavioșii se vor umple de rele.

22. O urâciune [sunt] Domnului buzele cele mincinoase, iar cel care face credințe [este] binevenit lângă El [ὁ δὲ ποιῶν πίστεις δεκτὸς παρ᾽ Αὐτῷ].

23. Omul înțelept [este] tronul simțirii, iar inima celor nebuni va întâmpina blesteme.

24. Mâna celor aleși va apuca cu ușurință, iar cei vicleni vor fi întru căutare.

25. Cuvântul cel înspăimântător tulbură inima omului celui drept, iar vestea bună îl veselește pe el.

26. Cunoscătorul cel drept prieten lui își va fi, iar părerile celor neevlavioși [sunt] nechibzuite. Pe cei care păcătuiesc îi va [vor] urmări cele rele [ἁμαρτάνοντας καταδιώξεται κακά], iar calea celor neevlavioși îi va rătăci pe ei.

27. Nu își va câștiga cel viclean vânatul, dar averea cinstită [este] a omului curat.

28. În căile dreptății [este] viața, iar căile celor răzbunători [sunt] întru moarte.

Did you like this? Share it: