Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Întrebări și răspunsuri teologice
(vol. 1)

*

28. De ce se veselește inima în osteneală [Eccl. 2, 10]?

Acest fragment scriptural, în LXX, arată astfel: „inima mea s-a veselit în toată osteneala mea [καρδία μου εὐφράνθη ἐν παντὶ μόχθῳ μου]”. Și osteneala e asceza curățirii de patimi. Pentru că veselia cea adevărată a inimii e atunci când se simte împlinită în asceză, în nevoință, în rezultatele duhovnicești ale sfințirii personale.

Și osteneala ortodoxă e diversă, dar împlinitoare. Pentru că osteneală e și slujirea și munca și postul și privegherea și metaniile și închinăciunile și pelerinajul și citirea și studiul și munca de cercetare și de scriere a unei cărți teologice. Toată această osteneală sfântă veselește inima noastră, pentru că o veselește duhovnicește. Pentru că, atâta timp cât în noi coboară slava lui Dumnezeu în fiecare lucru pe care îl facem pentru Dumnezeu și pentru oameni, noi ne simțim veseli duhovnicește și împliniți interior. Fiindcă numai viața plină de osteneală duhovnicească îl împlinește pe om.

Did you like this? Share it: