Psalmul 21, cf. LXX
1. Întru sfârșit, pentru ajutorul cel de dimineață [ὑπὲρ τῆς ἀντιλήμψεως τῆς ἑωθινῆς], psalmul lui David.
2. Dumnezeu[le], Dumnezeul[e al] meu, ia aminte mie! Pentru ce m-ai părăsit? Departe [sunt] de mântuirea mea cuvintele fărădelegilor mele.
3. Dumnezeu[le al] meu, striga-voi ziua și nu vei asculta, și noaptea și nu [vei fi] întru nebunia mea [καὶ οὐκ εἰς ἄνοιαν ἐμοί],
4. ci Tu în[tru] cele sfinte locuiești, [fiind] lauda lui Israil.
5. [Că] în Tine au nădăjduit părinții noștri. Au nădăjduit [în Tine] și i-ai izbăvit pe ei.
6. Către Tine au strigat și i-ai mântuit [pe ei]. În[tru] Tine au nădăjduit și nu s-au rușinat.
7. Iar eu sunt vierme și nu om [ἐγὼ δέ εἰμι σκώληξ καὶ οὐκ ἄνθρωπος], ocara omului și disprețul poporului [ὄνειδος ἀνθρώπου καὶ ἐξουδένημα λαοῦ].
8. Toți cei care mă văd m-au batjocorit, au vorbit în buze[le lor], au clătinat capul [lor și au zis:]
9. „Nădăjduit-a în Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că îl voiește pe el!”[1].
10. Că Tu ești Cel care m-ai scos din pântece [ὅτι Σὺ εἶ ὁ ἐκσπάσας με ἐκ γαστρός], [Tu ești] nădejdea mea de la sânii maicii mele.
11. Spre Tine m-am aruncat din uter[2] [ἐπὶ Σὲ ἐπερρίφην ἐκ μήτρας], din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu [ἐκ κοιλίας μητρός μου Θεός μου εἶ Σύ].
12. Să nu Te îndepărtezi de la mine, că necazul [este] aproape, că nu este cel care să mă ajute [pe mine].
13. Încercuitu-m-au viței mulți, tauri grași m-au înconjurat.
14. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu care răpește și răcnește.
15. Ca apa m-am vărsat și s-au risipit toate oasele mele. Făcutu-s-a inima mea ca ceara, topindu-se în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a tăria mea ca oala de lut și limba mea s-a lipit [de] gâtul meu și întru țărâna morții m-ai coborât [pe mine].
17. Că m-au încercuit câini mulți, sinagoga/ adunarea celor care fac răul m-a înconjurat [συναγωγὴ πονηρευομένων περιέσχον με]. Săpat-au[3] mâinile mele și picioarele [ὤρυξαν χεῖράς μου καὶ πόδας].
18. Numărat-au toate oasele mele, iar ei au văzut și m-au privit[4].
19. Împărțit-au lor veșmintele mele și pe[ntru] îmbrăcămintea mea au aruncat sorțul[5].
20. Iar Tu, Doamne, să nu depărtezi ajutorul meu [de la mine], [ci] ia aminte întru ajutorul meu!
21. Izbăvește de sabie sufletul meu și din mâna câinelui pe cel unul-născut al meu!
22. Mântuiește-mă din gura leului și [mântuiește] smerenia mea din coarnele celor cu un singur corn [ἀπὸ κεράτων μονοκερώτων]!
23. Povesti-voi numele Tău fraților mei [și] în mijlocul adunării Te voi lăuda.
24. Cei care vă temeți de Domnul, lăudați-L pe El! Toată sămânța lui Iacov, să-L slăvească pe El! Să se teamă de El toată sămânța lui Israil!
25. Că nu a disprețuit și nici [nu] a fost mânios [cu] rugăciunea săracului și nici [nu] a întors fața Lui de la mine și când [a fost] să strig către El, [atunci] m-a ascultat.
26. De la Tine [este] lauda mea în adunare mare [și] rugăciunile mele le voi înapoia înaintea celor care se tem de El.
27. Mânca-vor săracii și se vor sătura și vor lăuda pe Domnul, [iar] cei care Îl caută pe El, trăi-vor inimile lor întru veacul veacului.
28. Pomeni-vor și se vor întoarce către Domnul toate marginile pământului și se vor închina înaintea Ta toate semințiile neamurilor.
29. Că a Domnului [este] Împărăția și El stăpânește [δεσπόζει] neamurile.
30. Mâncat-au și s-au închinat toți grașii pământului, [căci] înaintea Lui vor cădea toți cei care se coboară întru pământ. Și sufletul meu trăiește Lui
31. și sămânța mea va sluji Lui. [Și] se va vesti Domnului neamul care vine
32. și vor vesti dreptatea Lui poporului care se va naște, că[ci pe acesta] l-a făcut Domnul.
[1] Ce făcut și au spus arhiereii, cărturarii, bătrânii și fariseii lui Israil la Mt. 27, 41-43.
[2] Biblia de la 1688 a vorbit despre zgău. Care înseamnă pântece, uter, matrice, mitră, cf. DEX 2009.
[3] Au străpuns cu cuie, pe Cruce, mâinile și picioarele Domnului.
[4] Au fost de față la răstignirea Mea.
[5] Profeție împlinită în Mt. 27, 35.