Ce înseamnă gardul și șarpele de la Eccl. 10, 8?
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Întrebări și răspunsuri teologice
(vol. 1)
*
49. Ce înseamnă gardul și șarpele de la Eccl. 10, 8?
E vorba de finalul versetului pomenit: „și pe cel care dărâmă gardul [καὶ καθαιροῦντα φραγμόν], șarpele îl va mușca pe el [δήξεται αὐτὸν ὄφις]”, cf. LXX. Astfel, gardul care nu trebuie dărâmat din noi e porunca lui Dumnezeu. Pentru că poruncile lui Dumnezeu sunt cele care ne feresc de păcat. Dar dacă noi fărâmăm în noi gardul Lui, dacă nesocotim una dintre poruncile Lui și nu o lucrăm, atunci șarpele păcatului ne va mușca cu cruzime. Pentru că ne va găsi fără apărare, fără împrejmuire dumnezeiască în noi înșine.
Hristos ne-a avertizat că El, Dumnezeu, vorbește în pilde. Chiar se spune la un moment dat că vorbea „numai în pilde, pentru că cei care au ochi nu văd și cei care aud nu înțeleg” (parcă așa era). După câte încep să înțeleg, Vechiul Testament e plin de asemenea pilde, ca cele pe care le-a spus Domnul Hristos în Noul Testament. Dar protestanții au înșelat lumea și au spus că Biblia o poate citi oricine și o va înțelege imediat, pentru că e ușoară. Ei susțin că Dumnezeu a vorbit pe înțelesul tuturor. Și eu aveam odată impresia asta, fără să verific. Dar citind acum la sfinția vs traducerile fragmentar și comentariile, bucată cu bucată, încep să văd că lucrurile stau cu totul altfel și că, de fapt, nu știm mai nimic și nu înțelegem mai nimic, dacă vrem să citim singuri. De aceea avem nevoie de Sfinții Părinți și de înțelegere duhovnicească. De fapt, și protestanții și neoprotestanții îi au pe începătorii sectei lor și pe capii lor, care le dau tuturor adepților lor o înțelegere singulară și subiectivă a Bibliei și nu o înțeleg literal, așa cum mint ei. Dar ce mă nemulțumește cel mai mult e că la noi, la ortodocși, se vorbește foarte mult despre Sfinții Părinți dar Sfinții Părinți sunt cei mai inexistenți de pe blogurile ortodoxe, de pe cele mai multe dintre ele, cele tabloide. Nu sunt citiți, nu se dezbate despre înțelegerea Scripturii. Comentariile patristice și înțelegerile duhovnicești lipsesc de pe onlineul românesc, în mare parte, pentru că blogurile tabloide „ortodoxe” îi iau fața. Practic, cuvântul lui Dumnezeu către noi nu se mai aude și nu ne mai auzim decât noi pe noi înșine. Și fiecare spune și face ce-i trece prin cap și ce crede el că ar fi bine. De aceea vă mulțumesc că încercați să faceți lumină în acest vacarm și mă rog să dea Dumnezeu și Maica Domnului să și reușiți.
Și eu vă mulțumesc, doamnă Anastasia, și mă bucur să văd că toate constatările dumneavoastră sunt foarte adevărate!
Vă doresc numai bine! Post cu pace și cu multă bucurie!