Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Câte păcate mari există?

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Întrebări și răspunsuri teologice
(vol. 1)

*

70. Câte păcate mari există?

Tot în Viața Sfântului Nifon al Constantianisului găsim următoarea vedenie: „a văzut un câmp mare[,] deopotrivă de lung și [de] lat, în care stăteau mulțime de diavoli despărțiți în cete, așa că erau toți trei sute șaizeci și cinci de cete, după numărul păcatelor cele celor grele”[1]. Nu ni se explică care sunt. Dar numărul lor este 365.


[1]  Viețile Sfinților  pe luna decembrie, retipărite și adăugite cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române după ediția din 1901-1911, ed. a 2-a, ed. îngrijită de Arhim. Ioanichie Bălan, Editura Episcopiei Romanului, Mănăstirea Sihăstria, 2000, p. 464.

Did you like this? Share it:

Previous

Pastorala la Nașterea Domnului a PS Galaction Stângă [2016]

Next

Care este acum puterea demonilor?

4 Comments

  1. Anastasia L.

    E înfricoșător! Știam de 7 păcate grele, de moarte, dar nu am citit niciodată că sunt 365 de păcate grele. Dar în același timp te face să fii cu mai multă luare aminte la tine însuți. Mulțumim, Părinte, Dumnezeu să vă ajute și rugați-vă și pentru noi!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Da, păcatele noastre sunt atât de multe și de grele și Îl mânie pe Dumnezeu tot timpul. Însă trebuie să ne pocăim pentru ele. Pentru fiecare în parte și pentru toate la un loc.

      Căci astăzi, spre exemplu, pomenim un Sfânt Părinte rus, de la Pecerska, pe Sfântul Cuvios Teofil Plângătorul, care și-a plâns păcatele deasupra unui lighean și l-am umplut de lacrimi până la sfârșitul vieții sale. Și înainte de moarte, un Sfânt Înger i-a mai adus un lighean de lacrimi, tot ale sale, dar pe care Îngerul lui Dumnezeu le-a strâns. Și lacrimile aduse de Înger erau frumos mirositoare. Și cu ele i-au spălat trupul când l-au îngropat, aruncând și lacrimile lui, strânse de el, peste trupul său, ca spălarea cea de pe urmă.

      Și Dumnezeu a primit pocăința lui! Însă ce pocăință avem noi, doamnă Anastasia, în comparație cu acest Sfânt al lui Dumnezeu?

      Vă mulțumesc pentru comentariu, Dumnezeu să ne întărească pe toți, sărbători fericite!

  2. Anastasia L.

    Mare dreptate aveți, sfințite Părinte! Așa e, suntem mari păcătoși. De aceea și Dumnezeu ne-a certat cu cutremur chiar în ziua Sfântă a praznicului Nașterii Sale dar noi tot nesimțitori și nepocăiți rămânem.
    Și eu sunt cea mai păcătoasă dintre toți și nu mă nevoiesc ca să mă pocăiesc, după cum ne învață Sfinții. Rugați-vă Preacucernice Părinte ca să ajung și eu la adevărata pocăință!
    Cred că cel mai mult lumea are nevoie acum de nevinovăția, de curăția și de blândețea pe care Nașterea Domnului ne învață să le avem, dar pe care oamenii le iau tot mai puțin în seamă, pentru că le consideră slăbiciuni și nu virtuți. Tronează egoismul în inimile noastre, iubirea de sine.
    Mulțumim pentru tot ce faceți pentru noi și Domnul să vă lumineze și să vă umple mereu de și mai mult har!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Dumnezeu să ne dea tuturor să ne pocăim, doamnă Anastasia, pentru că toți avem nevoie de pocăință și nu doar selectiv! Iar cutremurele, ca toate cataclismele de altfel, e adevărat, sunt îndemnuri la pocăință din partea lui Dumnezeu pentru noi. Și eu vă mulțumesc pentru prezență și pentru dorința de a comunica cu mine. Dorință, se pare, din ce în ce mai rară…Sărbători fericite!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén