E răspunsul meu pentru autorul de aici. Care s-a întrebat de ce nu mai transmit „mare lucru” fotografiile pentru cei de azi.

Pentru că ne-am învățat cu fotografii foarte specializate, cu fotografii pline de noutate, de surpriză, și nu mai gustăm firescul fotografiei, când avem în ea un peisaj anume sau un om. Ne-am învățat cu retușările, cu peisajele magnifice și nu ne mai place firescul, umilința, duiosul în fotografie.

Adică mulți dintre noi am devenit superficiali și ne plac lucrurile sclipoase și nu ne mai plac lucrurile așa cum sunt ele, în firescul lor. Eu, dimpotrivă, deși gust mereu fotografii extraordinare, mă înduioșez și văd și naturalețea. Pentru că nu confund un peisaj special cu un portret sau un tablou cu o reclamă. Însă mulți vor ca toate fotografiile să fie excelente, cu lucruri nemaivăzute…și asta nu se poate, decât dacă ne mințim pe noi înșine.

Did you like this? Share it: