Sfântul Porfirie Kavsokalyvitul, Cuvinte despre viața duhovnicească, trad. din lb. gr. și note de Protopresbiter Dr. Gabriel Mândrilă, Ed. Sophia și Metafraze, București, 2016, format mic, 191 p.

După ediția 2010.

Sfântul Porfirios a plecat la 12 ani, fără să știe nimeni, în Muntele Atos, p. 14. A devenit Monah la 14 ani, cu numele de Nichitas, iar la 16 ani s-a făcut Schimonah, p. 15. A primit harisma vederii cu duhul, p. 15. La 20 de ani, în anul 1926, a fost hirotonit Ieroschimonah și a primit numele de Porfirios, p. 15. În cele din urmă ajunge Schiarhimandrit, p. 15.

A adormit în Cavsocalivia, în dimineața zilei de 2 decembrie 1991, p. 17.

Ultimele sale cuvinte: „Ca toți să fie una!”, p. 18.

În această carte avem scurte cuvinte duhovnicești ale sale.

Vedea Spovedania ca pe al doilea Botez, p. 22, pentru că harul lui Hristos e cel care ne înnoiește, p. 23. Ne îndeamnă să urmăm calea iubirii, p. 27.

„Să vă ocupați cu studiul, să vă rugați și să vă puneți ca scop propășirea în iubirea față de Dumnezeu și de Biserică”, p. 27-28.

Pentru că Sfântul Porfirios ne învață să citim cărțile de cult „cu bucurie, iubire și veselie”, p. 28.

„Să vă nevoiți domol și în simplitate, fără încordare și neliniște”, p. 30.

„Sufletul, mai ales când este delicat, se veselește de dragoste și se lasă cuprins de avânt, capătă tărie și transformă, preschimbă, preface toate cele potrivnice și urâte [în bune]”, p. 32.

„Să le faceți pe toate simplu, delicat. Să nu faceți nimic mânați de interes”, p. 35, meschin.

„Mai ales bunătatea și simplitatea atrag [în noi] harul lui Dumnezeu”, p. 36-37.

Citirea atentă a Scripturii și a Sfinților Părinți. Muncă de cercetare pe texte, p. 39.

„Lumina adevărată [adică slava lui Dumnezeu n.n.] nu strălucește în toate inimile omenești la fel”, p. 41.

„Agilitatea minții vine din trezvie”, p. 43.

„Trândăvia este boală, e păcat. Dumnezeu nu ne vrea trândavi”, p. 44.

„efortul sporit, mișcarea, truda, activitatea sunt virtute. Truda fizică e luptă, luptă duhovnicească”, p. 44-45.

„Creștinul nu trăiește [cu capul] în nori, cum se spune de obicei. [Ci] înțelege realitatea și o trăiește”, p. 46.

Să preschimbați orice rău în bine, p. 49. Căci „Hristos preschimbă patima în bucurie”, p. 51.

„Oriunde ne putem sfinți”, p. 52.

Tulburările fac rău omului, p. 52-53. Să vedem în toate lucrurile „prilejuri de sfințire”, p. 53. Harul lui Dumnezeu vine în noi dacă avem o stare sufletească bună, p. 54.

Întristarea și suferința pentru păcatele lumii sunt un dar al lui Dumnezeu, p. 55. Supărarea nu e de la Dumnezeu, p. 57. Când ne înfuriem, atunci ne osândim la Iad, p. 58.

„Unde este iubire, acolo este libertate”, p. 60.

Nu poate fi tăgăduită/ negată existența demonilor, p. 61.

„Cea mai însemnată armă împotriva diavolului este Cinstita Cruce, în fața căreia tremură”, p. 69.

Satana „se îndepărtează [de noi] prin blândețe și rugăciune”, p. 69. Când vede că suntem smeriți, blânzi și ne rugăm cu iubire lui Dumnezeu.

Nu trebuie să dăm atenție răului, p. 74, ci noi trebuie să ne concentrăm pe relația noastră cu Dumnezeu.

„Nu-i oferiți diavolului prilejuri. Adică eu nu las niciun gând pizmuitor, niciun gând egoist, ca să nu găsească Satana vreo fereastră [să se strecoare]”, p. 76, în mine.

„sfânta smerenie” este „încrederea desăvârșită în mâinile lui Dumnezeu”, p. 77.

„Cel smerit are conștiința stării sale lăuntrice”, p. 78. Asta în comparație cu cei care cred că cel smerit „nu știe” că e smerit.

„Psihasteniile, neurasteniile, schizofrenia sunt stări demonice. Și vorbăria care imită smerenia este un demon”, p. 80.

„Păcătosul care se pocăiește și se spovedește se depășește pe sine”, p. 83. Pentru că primește har de la Dumnezeu ca să se învingă pe sine, adică patimile sale.

„psalții buni sunt stăpâniți de un egoism foarte mare. Nu toți, bineînțeles, dar majoritatea”, p. 84.

Când Sfântul Porfirios s-a dus în Muntele Atos nu avea decât clasa întâi terminată, p. 89.

„Râvna [de a învăța] atrage harul lui Dumnezeu [în sufletul nostru], care ne descoperă tainele Sale în suflet”, p. 90.

„Smerenia și iubirea atrag harul lui Dumnezeu”, p. 90, în sufletul nostru.

„Nu ajungeți sfinți vânând răul. Lăsați deoparte răul. Îndreptați-vă privirea spre Hristos și El vă va mântui”, p. 98.

Postirea cu mulțumire, p. 101.

Sfântul Porfirios ne spune că citea mult Sfânta Scriptură și cărțile Bisericii, p. 106. A învățat pasaje întregi din Sfânta Scriptură, p. 107, 110.

Săturarea sufletului prin citirea cărților sfinte ale Bisericii, p. 144.

„Muzica [bisericească, psaltică,] îl sfințește pe om în chip nesângeros. Fără osteneală, veselindu-te, ajungi sfânt”, p. 175.

Did you like this? Share it: