Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Psalmii liturgici

Psalmii liturgici

Pagina sursă

*

Fericit este omul care nu a mers în sfatul neevlavioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul ciumaților nu a șezut, ci astfel în legea Domnului este voia lui și în legea Lui va cugeta ziua și noaptea. Și el va fi ca un pom sădit lângă ieșirile apelor, care rodul lui îl va da la timpul lui și frunza lui nu va cădea și, prin toate câte are să facă, va spori (Ps. 1, 1-3).

Când am strigat, m-ai auzit pe mine, Dumnezeul dreptății mele. În necaz mi-ai lărgit mie inima. Milostivește-te de mine și ascultă rugăciunea mea! Fiii oamenilor, până când sunteți grei la inimă? Pentru ce iubiți deșertăciunea și căutați minciuna? (Ps. 4, 2-3).

Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut. Nu este om făcând bunătate, nu este până la unul. Mormânt deschis este gâtul lor, cu limbile lor înșelau, venin de aspide sub buzele lor. A căror gură este plină de blestem și de amărăciune. Picioarele lor sunt repezi să verse sânge. Pieire și suferință în căile lor. Și calea păcii ei nu o cunosc și nu este frica lui Dumnezeu înaintea ochilor lor (Ps. 13, 3).

Minunează milele Tale, Cel care îi mântuiești pe cei care nădăjduiesc în Tine, de cei care au stat împotriva dreptei Tale! Păzește-mă ca pe lumina ochiului! În umbra aripilor Tale mă vei acoperi de la fața neevlavioșilor, a celor care m-au necăjit pe mine (Ps. 16, 7-9).

Și a aplecat cerul și S-a coborât și întuneric este sub picioarele Lui. Și S-a suit peste Heruvimi și a zburat, a zburat peste aripile vânturilor. Și a pus întunericul ascunzătoarea Lui, împrejurul Lui este cortul Lui, apă întunecată în norii văzduhurilor. De la strălucirea de dinaintea Lui norii au trecut și a căzut grindină și cărbuni de foc. Și Domnul a tunat din cer și Cel Preaînalt Și-a dat glasul Lui. Și a trimis săgeți și i-a risipit pe ei și  fulgerele le-a înmulțit și i-a tulburat pe ei. Și s-au văzut izvoarele apelor și s-au descoperit temeliile lumii, de la certarea Ta, Doamne, de la suflarea Duhului urgiei Tale (Ps. 17, 10-16).

Nu sunt graiuri, nici cuvinte, cărora să nu li se audă glasurile lor. Întru tot pământul a ieșit glasul lor și întru marginile lumii cuvintele lor. În soare Și-a pus cortul Lui.  Și El este ca un mire ieșind din cămara sa. Bucura-se-va ca un uriaș, pus să alerge calea lui. De la marginea cerului este ieșirea Lui și sfârșitul Lui este până la marginea cerului și nu este care se va ascunde de căldura Lui (Ps. 18, 4-7).

Domnul este luminarea mea și Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieții mele, de cine mă voi înfricoșa? Că El m-a ascuns pe mine în cort, în ziua celor rele ale mele, și m-a acoperit în ascunsul cortului Său. În piatră m-a înălțat, și acum, iată, a înălțat capul meu peste vrăjmașii mei! (Ps. 26, 1, 5-6).

Mă voi bucura și mă voi veseli întru mila Ta, că ai privit la smerenia mea și ai mântuit din nevoi sufletul meu și nu m-ai închis întru mâinile vrăjmașului, ci ai pus în loc larg picioarele mele. Miluiește-mă, Doamne, că mă necăjesc! Tulburatu-s-a întru mânie ochiul meu, sufletul meu și pântecele meu, că s-a sfârșit întru durere viața mea și anii mei întru suspine, a slăbit întru sărăcie tăria mea și oasele mele s-au tulburat. La toți vrăjmașii mei m-am făcut ocară și vecinilor mei foarte și frică cunoscuților mei. Cei care mă vedeau afară au fugit de mine. Am fost uitat ca un mort de inima lor, m-am făcut ca un vas stricat, că am auzit ocara multora din cei care pribegesc împrejur, când se adună ei împreună asupra mea și ca să ia sufletul meu s-au sfătuit. (Ps. 30, 8-14).

Ascultă, poporul Meu, și îți voi grăi ție, Israile! Că mărturisesc ție acestea: Dumnezeu, Dumnezeul tău sunt Eu. Că ale Mele sunt toate fiarele crângului, dobitoacele în munți și boii. Cunoscut-am toate păsările cerului și frumusețea câmpului cu Mine este. Dacă am să flămânzesc nu am să-ți zic ție, căci a Mea este lumea și deplinătatea ei (Ps. 49, 7, 10-12).

Dumnezeule, pleacă urechea la rugăciunea mea și să nu treci cu vederea rugăciunea mea! Ia aminte mie și auzi-mă! Mâhnitu-m-am întru vorbăria mea și m-am tulburat de glasul vrăjmașului și de necazul păcătosului. Că au abătut împotriva mea fărădelege și în urgie se supărau pe mine.  Inima mea s-a tulburat în mine și frica morții a căzut peste mine. Frică și cutremur au venit peste mine și m-a acoperit întunericul. Și am zis: „Cine îmi va da mie aripi, ca ale porumbiței, și voi zbura și mă voi odihni?”. Iată, m-am îndepărtat fugind și m-am adăpostit în pustie! Așteptam pe Cel care mă mântuiește pe mine de împuținarea sufletului și de vifor (Ps. 54, 2-9).

Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei care Îl urăsc pe El! Precum se sfârșește fumul, să se sfârșească! Precum se topește ceara de la fața focului, așa să piară păcătoșii de la fața lui Dumnezeu și cei Drepți să se veselească! Să se bucure înaintea lui Dumnezeu! Să se desfăteze în veselie! Cântați lui Dumnezeu! Cântați numelui Lui! Faceți cale Celui care a pus piciorul peste apusuri! Domnul este numele Lui. (Ps. 67, 2-5).

Dacă aveți să dormiți în mijlocul sorților, aripile argintate ale porumbiței veți avea și cele ale spatelui ei vor fi întru verdeața aurului. Când deosebește Cel ceresc împărații peste ea, atunci norii vor ninge în Selmis.  Muntele lui Dumnezeu este munte gras. Este munte închegat, munte gras. Pentru ce gândiți, munți închegați, la muntele în care a binevoit Dumnezeu a locui în el? Căci și Domnul va locui în el până întru sfârșit. Carul lui Dumnezeu sunt cei 10.000 și mii sunt înfloriți. Și Domnul este întru ei, în Sina și în cel Sfânt. Acolo era Veniamin, mai tânăr, în extaz (Ps. 67, 14-18, 28).

Mântuiește-mă, Dumnezeule, că au intrat apele până la sufletul meu! Înfiptu-m-am în noroiul adâncului și nu este aceasta firea mea. Mântuiește-mă din tină, ca să nu mă înfig în ea! Ca să mă izbăvesc de cei care mă urăsc și din adâncimea apelor. Să nu mă înece viforul apei și nici să nu mă înghită adâncul și nici să-și închidă groapa gura ei asupra mea! (Ps. 68, 2-3, 15-16).

Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu și a luat aminte mie. În ziua necazului meu pe Dumnezeu L-am căutat. Cu mâinile mele am stat noaptea înaintea Lui și nu m-am înșelat. A părăsit să se mângâie sufletul meu. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu și m-am veselit, am cugetat și s-a descurajat duhul meu. Ochii mei apucat-au mai înaintea străjilor. M-am tulburat și nu am grăit. Cugetat-am la zilele cele vechi și de anii cei veșnici mi-am adus aminte și am cugetat. Noaptea cu inima mea cugetam și se stârnea duhul meu (Ps. 76, 2-7).

Rugatu-m-am feței Tale cu toată inima mea. Miluiește-mă după spusa Ta! Gândit-am căile Tale și mi-am întors picioarele mele întru mărturiile Tale. Pregătitu-m-am și nu m-am tulburat ca să păzesc poruncile Tale. Funiile păcătoșilor s-au înfășurat împrejurul meu, dar legea Ta nu am uitat. La miezul nopții m-am sculat pentru a mă mărturisi Ție, pentru judecățile dreptății Tale. Am venit mai înainte, la miezul nopții, și am strigat: Întru cuvintele Tale am nădăjduit. Au venit mai înainte ochii mei, către revărsatul zorilor, pentru a cugeta la spusele Tale. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta și după judecata Ta trăiește-mă! Apropiatu-s-au cei care mă vânează cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au depărtat (Ps. 118, 58-62, 147-150).

Rupt-a marea și i-a trecut pe ei, au stat apele ca burduful. Și i-a povățuit pe ei în nor ziua și toată noaptea în luminare de foc. Rupt-a stânca în pustie și i-a adăpat pe ei ca în abis mult. Și a scos apă din stâncă și a coborât ca râurile apelor. Nu și-au adus aminte de mâna Lui, de ziua în care i-a răscumpărat pe ei din mâna celor care i-au asuprit pe ei. Dar L-au ispitit și L-au amărât pe Dumnezeul Cel Preaînalt și mărturiile Lui nu le-au păzit. Și s-au întors și au fost necredincioși ca și părinții lor și s-au schimbat întru arc strâmb. (Ps. 77, 13-16, 42, 56-57).

Dumnezeule, venit-au neamurile întru moștenirea Ta, spurcat-au templul cel sfânt al Tău, pus-au Ierusalimul întru colibă de pază. Pus-au cadavrele robilor Tăi mâncăruri păsărilor cerului, trupurile celor Cuvioși ai Tăi fiarelor pământului. Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului și nu era cel care să-i îngroape. Făcutu-ne-am ocară vecinilor noștri, dispreț și batjocură celor dimprejurul nostru. Până când, Doamne, Te vei urgisi până întru sfârșit și vei aprinde ca focul râvna Ta? (Ps. 78, 1-5).

Cel Drept ca finicul va înflori și ca cedrul cel din Libanos se va înmulți. Sădiți în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori. Încă se vor înmulți în bătrânețea cea grasă și bine-pătimind vor fi ca să vestească că drept este Domnul Dumnezeul meu și nu este nedreptate întru El (Ps. 91, 13-16).

„Maică este Sionul”, va zice omul. Și om s-a născut în el. Și Însuși Cel Preaînalt l-a întemeiat pe el. Domnul va povesti în scriptura popoarelor  și a stăpânitorilor acelora care s-au născut în el  (Ps. 86, 5-6).

Did you like this? Share it:

Previous

The writer and the ghostual man

Next

Lucas 4, 14-30, cf. BYZ

16 Comments

  1. Andrei George

    Mulțumim mult Părinte, din nou! Am citit câțiva psalmi și imediat mi-au intrat la inimă. E o combinație între arhaicitate și actualitate a limbii deosebit de lină și dulce, care te face să poți citi cu ușurință textul și să-l simți imediat în lăuntrul tău. Nu știu cum ați reușit dar mi se pare că e traducerea pe care o așteptam pentru timpurile noastre. Sărut mâna, binecuvântați!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Cu harul lui Dumnezeu, domnule Andrei, am reușit și reușesc să fac toate în viața mea și în slujirea mea și în munca mea editorială! Cu harul Său, cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu, al Stăpânei noaste, și cu sprijinul tuturor Sfinților și Îngerilor Săi.

      Și, e adevărat, e o îmbinare minunată între arhaicitate și actualitate, pentru că așa e tot textul Scripturii. Trebuie numai să ajungi la el și să începi să traduci, pentru că îți vei da seama imediat de acest lucru uluitor de frumos.

      Dumnezeu să vă binecuvinteze și să citiți în pace traducerile noastre scripturale și toate cărțile pe care vi le dăruim! Vă mulțumesc mult pentru comentariu și pentru bucuria pe care o aveți vizavi de noi. Numai bine!

  2. Pr. Ovidiu

    Foarte frumos, Părinte Dorin, am citit cu încântare! Hărnicia și dăruirea sfinției tale sunt uluitoare. Extraordinar e că ai reușit să menții calitatea cantabilă a psalmilor deși ai actualizat limba. Ai știut să păstrezi harul rostirii liturgice în Biserică. Post binecuvântat în continuare și numai bine!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Mă bucur, Părinte Ovidiu, că ați remarcat aceste lucruri! Vă mulțumesc frumos pentru comentariu! Numai bine!

  3. Anastasia L.

    Mulțumim foarte mult, Părinte, și Dumnezeu să vă umple de bucuria și de toate darurile Lui!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Și eu vă mulțumesc, doamnă Anastasia, și vă doresc numai bine!

  4. Marian

    Sărut mâna Părinte, mulțumim, ne vom ruga cu ei, sună foarte bine și umilitor, smeritor. Binecuvântați!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Mă bucur, domnule Marian, că v-au intrat la inimă! Numai bine! Vă mulțumesc frumos!

  5. Axios

    I-am descărcat pe telefon și îi am cu mine peste tot. Oricând am puțin timp liber sau când mă simt mai tulburat deschid și citesc. Dumnezeu să vă ajute, mulțumim foarte-foarte mult!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Acesta e avantajul cărții online: o poți purta pe orice dispozitiv portabil și o poți citi oricând deschizi telefonul sau tableta! Mă bucur că vă place traducerea mea. E una fidelă limbii grecești. Și dacă vă apucați de limba greacă veche îmi veți da dreptate. Numai bine!

  6. Meletie Adelfos

    Binecuvântați! Astăzi la Utrenie o cântare a glăsuit așa: „Pe tine, căruța cea împărătească, norul cel luminos, muntele cel prea gras, muntele cel închegat, neispitită de nuntă Fecioară, te rugăm: Tămăduiește patimile sufletelor noastre”. Și mi-am amintit când am citit în traducerea sfinției voastre: „Muntele lui Dumnezeu este munte gras. Este munte închegat, munte gras” (psal. 67) că în Psaltirea mea (în uz) nu există așa ceva. Și atunci nu concordă cu cărțile liturgice.

    Și cred că Dumnezeu a așteptat mult să se nască cineva care să vrea să redea autenticitatea vorbirii Lui cu noi, care să nu se împiedice de imperfecțiuni gramaticale pentru a căuta infinitul sensului din exprimare. Doamne ajută!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Da, așa este, Frate Meletie: cărțile noastre de cult sunt mai apropiate de textul Scripturii grecești în comparație cu ediția sinodală a Scripturii! De ce? Pentru că cei care au tradus cărțile de cult nu au vrut să schimbe textul grecesc într-atât de mult pe cât au făcut-o traducătorii Scripturii sinodale, care, în loc să folosească ediția grecească a Scripturii au folosit mai multe ediții în același timp făcând din toate…o salată de fructe, din păcate. Tocmai de aceea veți găsi una în cântările de la strană și altceva în Scriptura sinodală. Vă mulțumesc pentru că vă place restaurarea adevărului pe care eu o fac. Vă doresc numai bine!

  7. Irina

    Și mie mi se pare foarte reușită traducerea, am început să citesc și să mi-i însușesc. Doamne ajută, Părinte!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Mă bucur și vă mulțumesc, doamnă Irina! Avem nevoie periodic de traduceri ale Scripturii și ale cărților de cult. Iar aceasta este una fidelă textului grecesc.

  8. Elena Dinu

    Vă rămânem profund recunoscători,Părinte, pentru tot ceea ce faceți! Era nevoie de această inițiativă. Doamne ajută!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Vă mulțumesc pentru apreciere, doamnă Elena Dinu! Mă bucur că găsiți folositoare traducerea mea. Numai bine!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén