Lucas, cap. 5, 12-16, cf. BYZ

12. Și a fost, când a fi [era] El într-unul [dintre] orașe, și iată un om plin de lepră! Și, văzându-L pe Iisus, căzând pe fața [πεσὼν ἐπὶ πρόσωπον][sa], L-a rugat pe El, zicând: „Doamne, dacă ai să voiești, poți să mă curățești”.

13. Și [Iisus], întinzând mâna, l-a atins pe el, zicând: „Voiesc, curățește-te!”. Și îndată lepra s-a dus de la el.

14. Și El i-a poruncit lui [ca] nimănui să [nu] spună; „ci, mergând, arată-te pe tine preotului și adu pentru curățirea ta, precum a poruncit Mosis [Μωσῆς], întru mărturie lor”.

15. Și se răspândea [și] mai mult cuvântul despre El; și se adunau mulțimi multe [pentru] a auzi și a fi vindecate de bolile lor de către El.

16. Iar El era retrăgându-Se în cele ale pustiilor și rugându-Se.