Posts tagged teologie pentru azi
Urme ale tradiției literare vechi în Țiganiada [7]
0- șireag/ șireaguri (p. 205, 219, 221, 228, 230) – cete, oști
- să tăbăreze (p. 205) – să facă tabără
- obraz (p. 206) – față
- nepreceput (p. 207) – neînțeles (termen regăsibil la Antim Ivireanul: „Împărățiia lui Hristos” este „nevăzută și neprecepută”, Opere, p. 183)
- smulte (p. 209) – smulse (formă ce poate fi depistată și la Eminescu: Să uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult…(Departe sunt de tine); Pe masa ta așez o foaie smultă (Albumul))
- deștinde (p. 213) – se coboară; autorul însuși explică, la subsol, acest termen: „destinde este cuvânt vechi strămoșesc (s. n.), puțin acum obicinuit, și va să zică pogoară, sau să pogoară. C. Filologos”. Ceea ce denotă atenția sa față de cărțile vechi și față de cuvintele din vocabularul medieval.
De aceea Vasile Voiculescu spune, într-un vers: pe decindea Dunării, la vale. Nu mi se mai pare că decindea ar însemna, cum explică DER-ul cuvântul folosit de Voiculescu, celălalt mal[1], ci mai degrabă o formă de relief care coboară: o pantă.
- romănească (p. 214) – formă veche, folosită adesea, pentru românească
- tâmplarea (p. 214) – întâmplarea
- strâmbătate (p. 216) – nedreptate
- veștmânte (p. 216) – veșminte
- mutând (vb. a muta) (p. 219) – schimbând, modificând, prefăcând (Somn dulce mutând în moarte rece)
- bucine/ bucini și dobe (p. 220) – buciume [lat. buccinus] și tobe (formele utilizate de Budai-Deleanu erau folosite adesea și în Psaltirea lui Dosoftei)
- lămpade (p. 221) – făclii (de la etimonul grecesc)
- întunerec (p. 222) – întuneric (adesea și la Eminescu este întâlnită forma veche)
- Troiță (p. 225) – [Sfânta] Treime (Cântând Troiții pre[a] [î]nalte slavă)
- rumpe (p. 229) – rupe (și la Eminescu: S-adun flori în șezătoare / De painjen tort [fir] să rumpă (Crăiasa din povești))
Secvențe/ peisaje preromantice: apusul de soare, / Când copacii umbre lungi aruncă / Pregătind [a]murgitului răcoare (p. 218).
Comparații în stilul cazaniilor și al cronicilor (Varlaam și Miron Costin):
Ca pârjolul [incendiul] ce-ntâi prin frunzare
Merge nădușit pe zios [jos], cu mică
Flacără, iar după ce din rare
Tufe răzbi-în brădet, să rădică
Bobotind în văpaie,-apoi prinde
Vânt și-în urmă tot codrul încinde
*
Așa muntenească-oaste-îndrăznită /…/
Făr’ veste din întunerec [i]ese…
/…/
Ca și când din munți unda pogoară,
Rumpe iazul, răstoarnă poprele [popréle],
Prevărsând lunca de bălțele.
/…/
Cum râul de munte primăvara,
Când în pripă neaua să topește,
Dintru nălțime urnind povara
Apelor, să varsă și bujdește [bușnește],
Toate-înneacă, surpă și prăvale
Și nu-i ce să-l oprească din cale,
*
Așa Vlad neînvinsul să răpede
Și cu șireaguri nespăimântate
Frânge, taie ce nainte vede…
*
Ironia la adresa tradiției, care poate fi numită iluministă, s-ar putea deduce din artileria pe care o folosește oastea îngerească (venită, ca în vechile cronici, în ajutorul creștinilor) împotriva demonilor:
Iar’ Mihail Arhánghel, întia
Cereștilor oștitori povață,
Zărind de parte cum vine-ordia
Dracilor învoaltă-în neagră ceață,
Tot cugetul Sătanei-înțăleasă
Și hotărî nainte să-i iasă.
*
Deci strigă-îndată: „la arme-afară!”
Și luându-și o ceată cu sine
Îngerească, cu sabii de pară,
Câteva tunuri cu fulgeri pline,
Tot feliu de-artelerie cerească
Ca pre vrăjmașul să biruiască.
*
Era de viață dătătoare
Cruci acolò și-evanghelii sfinte,
Moaște, metanii cu sărindare,
Posturi cu rugăciune fierbinte,
Miruri, paraclise, liturghii,
Canoane, aghiazme și tămâi.
*
Cu cestea purceasă făr>ă<zăbavă
Oastea îngerească la bătălie,
Cântând Troiții pre nalte slavă,
Și stând în față negrii ordie,
Armele nebiruite prinsă
Și de-îmbe părți războiul s-aprinse.
*
Sabii de pară nemuritoare
Lucind aducea nevindecate
Rane dimoneștilor ciopoare;
Cu fulgeru ceresc încărcate
Tunuri vocnea nestânsă văpaie
Ș-acu fierbea groaznică bătaie. /…/
*
Atuncia și din artelerie
Începură-a-împroșca sărindare,
Sfeștanii, paraclise, tămâie,
Moaște sfinte ș-altele de care
Fug diavolii; iar apa sfințită
Ca povoiu mergea pe dânșii stropită.
*
Și iacă-oastea neagră-într-o clipită
Cu vaiet și multă zberătură
De tot în răsipă fu pornită;
Dracii care-încătro străbătură;
Undeva cercând cum să să-ascundă
Cu vreo mijlocire mai curundă.
*
Unii-intrară-în pământ, alții-în stânce,
Mulți în bălți încă să pitulară,
Prin râpe, lacuri, peșteri adânce;
Iar’ o zătignită cetioară [ceată]
Vrând a scăpa de-atâte nevoi
Să băgă-într-o cireadă de boi.
*
Mă întreb însă dacă nu cumva exagerăm intenția ironică/ parodică a autorului, privind prin prisma unei alte mentalități, (post)modernist-contemporane secularizate, mai ales că notele de subsol precizează:
„Fiindcă oamenii lucrurile duhovnicești nu-și pot închipui numai [decât] trupește, iar’ lucrurile nevăzute, [le reproduc] omenește și cu oarecare închipuire vederată [prin imaginație și recurs la realitatea imediată], pentru aceasta și poetul vrând să scrie bătaia îngerilor cu duhurile necurate, face asemănare după oștile omenești; și precum au oamenii tunuri și artilerie, așa pune și la îngeri, precum au făcut și alții [în literatură sau poate chiar în explicațiile/ comentariile teologice]. Musofilos”; „Aceste toate le-au spus poetul, după preceperea noastră, și trebue a să înțălege alegoricește, adecă că Sătana au vrut să pătrunză și să biruiască cetele îngerești, dar n-au putut. Musofilos” (p. 226-227).
Există însă și o altă notă de subsol care, într-o altă ordine de idei, ne-a atras atenția. Comentând atacul nocturn al lui Vlad Țepeș asupra turcilor, autorul afirmă: „Această năvală este asemene [celei] ce au făcut Ulis cu Diomèd în tabăta trațienilor la Troada [Troia]. De n’aș fi cetit însuș’ [eu însumi] adevărate cronice, unde scriu de această năvală, aș gândi că poetul au împrumutat-o. Erudițian” (p. 219).
Adică, dacă nu ar exista mărturii istorice ale evenimentului relatat, ar putea părea un simplu…împrumut literar.
Tocmai cu această periculoasă confuzie (consider eu) între realitate și împrumut/ topos literar mă lupt și eu, de multă vreme…Și care nu este ușor de rezolvat. Ce te faci atunci când nu ai „adevărate cronice”, cum zice Budai-Deleanu, ci numai indicii, când e vorba de epoci foarte vechi sau pur și simplu nu deții sau nu mai există mărturiile istorice necesare?
Nu mai intru în detalii, dar am băgat de seamă că uneori s-a tins, mai ales în literatura veche, a se face tot felul de apropieri și similitudini care nu țin cont de realitatea epocii și de a se subsuma unui așa-zis topos fapte care nu sunt, în ele însele, înseriate…
În general însă, problema împrumuturilor, a interferențelor, a surselor…este una foarte spinoasă și provocatoare de controverse. De aceea, astfel de situații literare (din literatura mai veche sau mai nouă) trebuie cercetate și discriminate cu foarte multă atenție și zăbavă…căci nu totul este ceea ce pare.
[1] Vezi A. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române (DER), Ed. Saeculum I. O., București, 2007, p. 282.
Despre omul Împărăției [20]
0Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
Despre omul Împărăției
***
Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a cincia, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a.
***
14 ianuarie 2000.
După ce a citit teoria lui Bulgakov despre Sofia…o consideră eretică.
Mi-a spus că, mai demult, a început să scrie un Acatist al Sfintei Treimi (nu știa că există unul) și a scris trei sferturi din el…Însă nu l-a terminat…
Nu am îndrăznit să îl rog…să îmi arate manuscrisul…
I-am spus despre minunile și viața Sfântului Ioan Maximovici, Arhiepiscop de Shanghai și San Francisco[1]…și mi-a răspuns că astăzi oamenii nu mai cred…nici văzând asemenea minuni…
Și mi-a continuat: De aceea nu trebuie să ne mirăm că nu au crezut în minunile lui Hristos și că L-au răstignit. Dacă Hristos ar veni astăzi pe pământ în mod smerit…oamenii ar face același lucru…ca prima oară…
Dacă până acum „nu a scăpat” nicio vineri și nicio duminică…pentru că a mers la Biserică în fiecare săptămână după ce a ieșit din închisoare…acum nu mai poate să meargă la Biserică. Se simte slăbit…
„Să mă ierte Dumnezeu…dar nu mai pot să ajung la Biserică”.
Nu vrea să fie o povară pentru soție și fiică. Ele ar trebui să îl ajute pas cu pas la Sfânta Liturghie.
Când eu i-am spus că fac rânduiala/ canonul și rugăciunile de după împărtășire după Ceaslov…Fericitul Ilie mi-a spus că el le știe pe din afară…
M-a sfătuit pentru examenul de diplomă să nu-mi aleg un subiect ușor…
Fericitul Ilie a făcut o teză de bacalaureat originală…pentru care a fost lăudat de profesorul coordonator. Teza sa și a unui coleg au fost considerate ca fiind cele mai bune din an.
Pe când era profesor…la o teză, elevii au prezentat caietele scrise de-acasă. Și cu toate că știa că tezele lor sunt compuse acasă…el le-a notat ca atare. Și asta pentru că făcuse greșeala să le spună ce le dă. Însă el i-a notat ca și când nu ar fi copiat pe considerentul că fiecare scrisese ce a știut…și nu au copiat unii de la alții.
În trimestrul următor a schimbat tactica cu ei: le-a spus ce le dă, ei și le-au făcut de-acasă…dar la teză i-a pus să scrie în clasă…Însă a fost indulgent cu ei…pentru că acum, de frică, nu mai știau ce să scrie. Uitaseră subiectele…
22 ianuarie 2000.
S-a bucurat când a auzit că am găsit să îi cumpăr Acatistierul. Citise tot Ceaslovul…și s-a bucurat că în Acatistierul pe care i l-am adus sunt mai multe acatiste decât cele pe care el le cunoștea.
O pune pe Green să citească câte un acatist în fiecare seară…de bucuria de a le cunoaște pe toate.
Mi-a spus că i-a plăcut, în mod deosebit, Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Vrea să îi cumpăr Viețile Sfinților. Câte un volum pe lună…pentru că nu își permite să cheltuiască mai mult de o sută de mii de lei pe lună.
A venit o vecină…și l-a ținut de vorbă cu tot felul de „fleacuri”. Două ore…
Și el dorea să citească…Altădată îi va spune că nu mai are timp de pierdut.
Vorbindu-i despre examenul meu la Literatură Franceză…mi-a spus că „idealul său”, înainte de a ajunge la facultate, a fost acela de a citi Atala[2] și René[3] ale lui Chateaubriand[4].
Însă când a ajuns la facultate…nu s-a mai bucurat să îl citească pe Chateaubriand…pentru că a ajuns să citească autori care l-au captivat și mai mult.
Era „un șoarece de bibliotecă”, care citea masiv…sărind adesea peste masa de prânz…de teamă să nu înapoieze cărțile și să le piardă.
În studenție îi plăcea mult Baudelaire[5] și Musset[6].
…Și ca să scrii poezie…„îți trebuie o anumită stare muzicală” a spiritului…Mai întâi vine muzica, apoi armonia și apoi cuvintele unei poezie, mi-a subliniat el…
Mi-a citat versul lui Ovidius[7]: „Și orice încercam să scriu era vers”. Nu mai știe dacă e din Metamorfozele sau din Epistole.
Tot azi: „Uneori poți să scrii versuri iar înțelesul lor să vină mult mai târziu”.
Și-a amintit de poemul său Fiul risipitor…pe care l-a uitat în cele din urmă…și despre care mi-a spus că l-a scris…și la început nu avea sens. Mai apoi a înțeles ceea ce scrisese.
Pentru că citea în franceză în tinerețe…dorea să scrie și în franceză. Nu știu însă dacă a scris în vreo altă limbă…Mie nu mi-a arătat nicio lucrare scrisă într-o altă limbă.
Mi-a vorbit din nou despre faptul că îi este recunoscător lui Dorin pentru interpretarea operelor sale. Acum e convins că opera sa are nevoie de multe explicații. De o amplă prezentare.
Mi-a spus că el a scris după ritmul interior al versurilor.
…Și când i-am spus că Dorin se tânguiește gândindu-se la vremea când va rămâne fără „lumina” sa…Fericitului Ilie i-au dat lacrimile și era gata să izbucnească în plâns.
Mi-a spus că a primit încredințare de la Dumnezeu să arate ceea ce a primit. Și mi-a spus: „Nu trebuie să îngrop lumina Lui ci trebuie să o arăt oamenilor”.
Și se întreba astăzi, dacă Dorin va putea să și publice opera sa. Și i-am promis că vom face tot ce ne stă în puteri ca să o publicăm.
Mi-a mărturisit că a fost entuziasmat atunci când Dan Zamfirescu i-a scris…când l-a numit „Martir al închisorilor comuniste” și când i-a promis că îl publică la Roza Vânturilor.
Însă acum e dezamăgit…
I-am spus că nu pot să dezvălui la un examen ceea ce simt, cu adevărat, citind un poet…și mi-a răspuns printr-un vers al său: „Setea de-a ști se schimbă în trăire”.
Despre cum a învățat latina în liceu…citind câte 10 lecții în avans.
Și de atunci a înțeles că traducerea nu e niciodată literală ci urmărește sensul expunerii.
Dureri de cap, de ochi și de măsele în adolescență…Însă toate au dispărut în timpul războiului…Când s-a întors acasă din război au revenit durerile de cap și de măsele.
Când era student mergea să citească la Institutul Francez, la Institutul Italian și la Institutul Englez din București. Împrumuta cărți și le citea.
Despre Teresa de Avilla[8], Teresa de Lisieux[9]…și mistica romano-catolică.
După care mi-a vorbit despre „arșița duhovnicească” și despre faptul că „credința se întărește și se verifică în timp”.
Și pentru că i-am adus Acatistierul și Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin…a spus că lasă la o parte Talmudul și Coranul la care citește acum…pentru că trebuie să aibă „prioritate” cărțile ortodoxe.
Mi-a povestit apoi despre o vizită a lor la o Mănăstire…unde, printre altele, maicile de acolo i-au propus lui Green să se călugărească.
Vroiau să îi ofere o căsuță izolată, într-un cimitir…cu veceul în afara gardurilor mănăstirii.
Și Green a început să plângă…și nu a vrut să rămână…atunci când i-au spus că mai vine și ursul pe acolo…și ciocăne la ușa chiliei.
Nu vrea ca Green…și doamna Floarea să se amestece în discuția noastră…De aceea întrerupe ceea ce vorbește cu mine…atunci când ele intră în cameră.
Și mă privește în ochi…dându-mi de înțeles că trebuie să schimbăm subiectul…ca să le integrăm și pe ele două.
Și Fericitul Ilie are un mod aparte prin care încurajează adevărul…și descurajează „impostura”, după cum spune Dorin.
El poate să vorbească lucruri mari și să dea impresia că vorbește banalități…și invers, să vorbească banalități…strecurându-ți în ele cine știe ce dezvăluiri despre tine…sau despre vreo mare personalitate a istoriei.
Și se întoarce la vecina amatoare de vorbă…ca să îmi spună ceva despre caracterul ei. A ascultat-o două ore, a aprobat-o, n-a întrerupt-o, nu a spus că îi displace ceva…Dar pentru că nu a simțit ridicolul situației…altădată îi va tăia macaroana.
Însă eu am simțit mereu din partea Fericitului Ilie și a lui Dorin semne de încurajare, de sprijin…
În sensul să vorbesc…să mă destăinui…să merg mai departe alături de ei. Și ambii doresc ca eu să pot să merg pe propriile mele picioare, să experimentez, să am credință tare.
Sora Fericitului Ilie a murit în mod instantaneu. A fost iradiată când și-a făcut radiografie la plămâni.
Prima denumire a Mișcării Legionare a fost Legiunea Arhanghelul Mihail…și ea a avut la bază „un puternic sentiment creștin”.
Cei care l-au omorât pe Iorga[10] au fost niște „descreierați”, îmi spune el.
Mareșalul Antonescu[11] era un om „ambițios și voluntarist dar patriot”.
I-am spus Fericitului Ilie și doamnei Floarea despre modul minunat în care Dorin și-a vindecat durerile de urechi și rănile de la picioare ungându-se cu mir. Și el mi-a spus: „trebuie să credem în minune…pentru că harul lui Dumnezeu lucrează prin mir”.
Green m-a întrebat de ce port fustă lungă și basma…și i-am spus că acesta e portul creștin și cuviința lui.
[4] François-René de Chateaubriand:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois-Ren%C3%A9_de_Chateaubriand.
[5] A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Baudelaire.
Despre omul Împărăției [19]
1Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
Despre omul Împărăției
***
Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a cincia, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a.
***
8 ianuarie 2000.
L-am găsit pe Fericitul Ilie dormind. L-a trezit Green…Și astfel mi s-a plâns că doarme mult în ultimul timp…pentru că se simte foarte obosit.
Cum am ajuns, primul lucru pe care mi l-a spus a fost acela că n-am mai venit de mult la el. Și că se întreba ce fac. Asta pentru ca să mă încurajeze să vin mai des…
Apoi, imediat după asta, deși abia trezit din somn…mi-a dictat o rugăciune către Sfântul Arhanghel Mihail…pe care mi-a mărturisit că a spus-o de două ori și pentru mine…știind că sufăr din cauza ispitelor.
Și ca să scap de visele urâte…mi-a spus să spun, înainte de a mă culca (în timp ce fac semnul Sfintei Cruci pe pernă): „Sfântul Arhanghel Mihail cu mine și nimeni împotriva mea!”. Așa l-a învățat tatăl său…pe când era copil.
L-am găsit citind Lumina neînserată a lui Serghei Bulgakov[1]. Îl consideră un om foarte cult pe autor, atâta timp cât poate face o recapitulare și o analiză a întregii filosofii.
Și mi-a vorbit din nou despre crearea lumii ca despre o creare din fecioria/ din curăția lui Dumnezeu, în sensul că Dumnezeu a creat toate bune, curate, frumoase.
Din copilărie și până la 34-35 de ani Fericitul Ilie a avut dureri de cap. Și pe când făcea rugăciunea inimii i s-a întâmplat la un moment dat ca rugăciunea să facă „ocolul” inimii iar inima „să pocnească”. Când a trăit acest lucru i-au încetat durerile de cap.
Și explicația sa e aceea că inima a început să nu mai pompeze, în mod excesiv, sânge spre cap ca până atunci…și de aceea i-au trecut durerile.
Însă el era prea concentrat la toate…se epuiza enorm…și de aici durerile de cap pe care le avea.
Când a ajuns să vadă lumina lui Dumnezeu zile în șir…inima lui era atât de sensibilă la ce trăia și de slăbită din punct de vedere fizic încât o asemăna cu o vietate prinsă într-o pânză de păianjen…care abia se mai zbate…
Tot atunci a început să lăcrimeze și să plângă duhovnicește…cu lacrimi dulci.
Cu timpul însă inima i s-a întărit.
La Baia Sprie, în închisoare, ajunsese să aibă dureri atât de mari încât lua și câte două-trei antinevralgice deodată. Odată a luat patru…și pentru că inima n-a mai suportat a încetat să mai ia.
Și-a vorbit despre durerile de cap…pentru că le trăiesc și eu de mai bine de 10 ani. Și el îmi spune că sângele pompat de inimă e prea mult…și circulă cu rapiditate…și de aceea le am.
M-a întrebat în ce cameră dorm (când i-am spus că visez urât)…și, deși nu a mai fost la noi în casă de când a terminat lecțiile de engleză, și-a adus aminte cum arată apartamentul nostru.
Fericitul Ilie a meditat întotdeauna acasă la elev. De aceea făcea zilnic 7-8 kilometri ca să ajungă pe la toți pe care îi medita.
M-a întrebat dacă am citit toate Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog. Și m-a surprins întrebarea sa…pentru că nu le citisem decât jumătate. Restul mai mult le-am răsfoit. Și i-am răspuns rușinată: „Aproape…”.
Și mi-a spus din nou că Dorin [Picioruș] face un lucru extraordinar prin exegeza la opera sa „teologico-poetică”, că nu a greșit nimic din ceea ce a spus despre el…și că numai în două locuri crede că a interpretat teologic ceea ce el a spus mai mult metaforic.
Și a admis în cele din urmă faptul, văzând exegeza lui Dorin, problemele pe care el le ridică, că poemele sale sunt greu de înțeles pentru cititori.
Și mi-a dat exemplu o strofă…în care apar sintagmele: „străluciri de nestemate” și „pustiul viu”.
Și mi-a subliniat faptul că pentru el cele două expresii sunt „lucruri reale”…pentru că simțea străluciri de nestemate curgându-i în inimă…dar și pustiul viu îl simțea tot în inimă. Însă pentru cititori ele sunt metafore…
Și i-am confirmat acest lucru…spunându-i că una e ceea ce înțelege el…și altceva e ceea ce înțelegem noi din cărțile sale…și de aceea e nevoie să precizăm sensurile cuvintelor și ale expresiilor.
A vorbit apoi despre neliniștile mele. Și mi-a spus că ele sunt din cauza că eu am rupt relațiile cu societatea.
Și mi-am adus aminte că i-am mărturisit odată că mă atrage pustiul…și că privind la Mănăstirile din pustia Egiptului sau din Palestina…
La care el spune, prompt: „ai râvnit și tu”…Da!, am dat eu din cap…
Însă atunci el mi-a spus: „Pustiul poți să-l creezi în tine și în societate sau în chilie. Pentru că el ține de ceea ce tu vrei să faci cu viața ta”.
Și tot atunci, în discuția cu pustiul, pe care mi-am amintit-o acum fără să vreau…m-a sfătuit să nu mă călugăresc, dacă asta vreau, decât după ce termin facultatea. Pentru că altfel voi regreta că nu mi-am împlinit studiile.
Apoi am trecut la viața sa de pe front. Atunci spunea rar rugăciuni. Și când se ruga, se ruga cu Tatăl nostru și cu o altă rugăciune.
Însă se ruga „cu credință tare”…
Și Dumnezeu l-a ferit de gloanțe…deși ele șuierau pe lângă el la tot pasul…
La un moment dat, pe front, a căutat moartea. Vroia să moară…De aceea s-a oferit voluntar ca să facă parte dintr-o echipă de asalt asupra Odesei[2].
Echipa anterioară fusese anihilată.
Și el a fost unul dintre cei 16 voluntari…aleși dintr-un regiment de 3.000 de oameni.
Fericitul Ilie era sublocotenent…
Și când să ia cu asalt Odesa…află că ea capitulase. Și, totodată, că regimentul lor plecase…și pe ei, voluntarii, îi lăsase singuri și fără provizii.
Au plecat după regiment…și l-au ajuns din urmă după 3 zile. Și timp de 3 zile, până a ajuns la al lor, au mâncat din rezervele altui regiment…pe care l-au întâlnit pe drum.
Când s-au întâlnit cu regimentul lor…au fost declarați „eroi”…neștiind că ei nu atacaseră Odesa. Și Fericitul Ilie îmi spune: „Ne-au făcut eroi fără voia noastră”.
Astfel l-a scăpat Dumnezeu de la moarte. Pentru că în cazul unui asalt…piereau cu toții.
Când a devenit profesor…în timpul comunismului…a fost reperat imediat că merge…la Biserică. Și i s-a spus să nu mai meargă…pentru că îi desfac contractul de muncă.
Și el a protestat…cerându-le să îi arate articolul din Constituția României în care e interzisă libertatea religioasă.
Ea exista stipulată, el știa asta, dar era prezentă în Constituție numai de ochii lumii…pentru că dictatura comunistă nu dădea doi bani pe credința religioasă.
Și factorii „de răspundere” au dat înapoi când au văzut vehemența lui…cu toate că presiunile au continuat.
Și Fericitul Ilie i-a sfidat în continuu, mergând la Biserică…cu toate că îl tachinau în chip și fel.
Mi-a mărturisit apoi despre perioada lui nihilistă din liceu. În clasa a 6-a de liceu…a devenit „ateu” în urma unor lecturi.
Preotul cu care făcea Religie nu l-a spovedit și nu l-a împărtășit dar l-a sfătuit să citească și cărți religioase. În special Noul Testament.
Și l-a ascultat pe preot…și a început să citească cu râvnă. Astfel „m-am convins singur…și am ajuns un creștin devotat”.
De atunci a început să spună că mai degrabă crede că nu există soare pe cer decât să creadă că Dumnezeu nu e în cer și nu ține toate pe care le-a făcut.
Însă, îmi spune el cu durere, lui Green i-au trebuit 20 de ani ca să se întoarcă la credință…
Ar vrea să scape de suferință. E din ce în ce mai bolnav. Nu mai poate să meargă aproape deloc. Nici la Biserică nu mai poate merge…și nu vrea să le silească să îl ducă. A încercat să meargă…dar după 100 de metri s-a întors.
Îi e milă de soție și de fată. Și îmi spune că acum a ajuns la vârsta când alții trebuie să îl îngrijească.
S-a plâns de pensia sa „de mizerie”. Are pensie de profesor de 550.000 de lei. Cu ea nu ar fi putut trăi. Însă are ajutorul de la Asociația foștilor deținuți politici de circa două milioane de lei. „Așa că Dumnezeu nu m-a lăsat nici acum!”.
A avut vise urâte când a dormit într-o cameră unde dormiseră recent alți oameni. Necredincioși și răi…Și a refuzat să mai doarmă acolo până nu a venit preotul și s-a rugat. După aceea…n-a mai avut vise urâte în acea cameră…
Când era copil…și tatăl său era detașat undeva (am uitat localitatea) a locuit într-o casă unde locuise înainte un criminal. Și tatăl său visa în fiecare noapte un câine negru, turbat, care se repezea la el să îl sfâșie. Și când au sfințit casa…au dispărut și visele.
Am vorbit…până când mi-a spus: „Am obosit”. Și atunci m-am ridicat și am plecat. Era seară, târziu…
A rămas ca a doua zi să îi aduc un alt exemplar din opera Sfântului Simeon Noul Teolog, adică „Discursuri teologice și etice”, pe care el îl citise mai de mult de la mine și îl subliniase.
Însă mi-am dat seama acasă, că și Dorin făcuse, între timp, sublinieri pe el…și mai multe adnotări…și că are nevoie de el.
Și m-am rugat ca să înțeleg ce trebuie să fac în situația asta…pentru că Dorin avea nevoie de el…iar eu i-l promisesem Fericitului Ilie.
Însă când am ajuns la Fericitul Ilie…primul lucru pe care mi l-a spus a fost acesta: „M-am răzgândit! Azi dimineață m-am gândit că și Dorin o fi subliniat pe carte și lui îi trebuie mai mult decât mie. Mie la ce-mi trebuie? Pot să o recitesc pe cea nouă, pe care mi-ai făcut-o cadou de Crăciun”.
Și eu îi făcusem cadou de Crăciun un alt exemplar din aceeași carte…neștiind că el o citise deja.
Însă el „nu știa” dacă Dorin făcuse…sau nu sublinieri pe ea…sau dacă o citise. Dar aflase, în mod duhovnicește, acest lucru…
Și m-am minunat cum Dumnezeu aranjează lucrurile…atunci când le lași pe seama Lui.
Cu o zi înainte, îmi trecuse fulgerător prin minte faptul că nici Fericitul Ilie nu mi-a spus La mulți ani! de Sfântul Ioan Botezătorul.
Nimeni nu m-a felicitat…
Părinților mei a trebuit să le reamintesc eu că Gianina înseamnă Ioana.
Dar când am plecat de la Fericitul Ilie…mi-a spus în mod surprinzător: „La mulți ani!…pentru Sfântul Ioan”…
Și am înțeles din nou…adânca sa vedere a gândurilor noastre.
La întrebarea lui Green de ce mă împărtășesc în mod des, Fericitul Ilie a răspuns în locul meu, văzând că ezit: „Așa și-a luat angajamentul!”.
Iar când Green m-a întrebat dacă postesc mult, i-am spus că nu, ci țin posturile normale, cele 4, de peste an…la care Fericitul Ilie a adăugat: „și miercurea și vinerea, ca orice creștin”.
Însă eu nu cred că i-am spus vreodată că postesc miercurea și vinerea…
Și când am plecat de la el, mi-a spus: „Gianina, Gianina…”…Nu știu ce a vrut să spună…pentru că tonalitatea cu care le-a spus nu mi-a dezvăluit nimic: nici reproș, nici milă, nici vreo cerință anume. Nimic…
Pentru că s-a întâmplat ca până acum Fericitul Ilie să vorbească cu mine, în unele perioade cât am stat de vorbă, având televizorul deschis…lucru care pe mine mă enervează…astăzi, când Green a vrut să deschidă televizorul…el a refuzat.
Și iarăși mi-a citit gândurile! Pentru că în mintea mea eu i-am reproșat acest lucru: vorbitul cu mine…în timp ce televizorul e deschis…și nu mă pot concentra la discuție…
Și astăzi, Fericitul Ilie și-a cerut scuze pentru televizorul deschis…deși eu nu afirmasem acest lucru cu glas…
[1] A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Sergei_Bulgakov.
O etichetă. O grimasă. Și mai multe dâre de întrebare
0- Mai puțină sare în alimente…și nu mai îți palpită inima chiar așa.
- „Circa 100 de muzee din România se aliniază evenimentului la care 3.000 de muzee din Europa îşi deschid porţile, gratuit, pentru vizitatori” în această noapte (19 mai 2012).
- „Mitocanii şi parveniţii devin repere ale succesului, slugoii cu pretenţii intelectuale trec drept exemple de rectitudine morală, iar ţara condusă de meritocraţii ăştia se scufundă într-o mocirlă urât mirositoare şi clisoasă”.
- „Aseară, la un şpriţ cu nişte prieteni, am avut onoarea să cinăm cu marea violonistă Ida Handel şi am avut şi un taraf care a cântat ceva muzică. La sfârşit Ida a spus că a fost în multe locuri de-a lungul carierei ei, dar nu a văzut talent ca în România şi nu a simţit nicăieri aşa spirit şi astfel de pasiune. Şi nu se referea la piesele cântate de taraf, se referea la tot ceea ce nu vedem noi, la calităţile pe care le avem, pentru că întotdeauna iarba vecinului e muuult mai verde ca a noastră”.
- „Bucureștenii care aleg să participe, sâmbătă noaptea, la Noaptea Muzeelor, nu trebuie să-și facă probleme despre transport. RATB a înfiinţat, pentru Noaptea Muzeelor 2012, o linie specială de autobuze, care vor circula de sâmbătă, 19 mai, ora 21.00, până duminică la ora 4.00, pe un traseu care include mai multe muzee din Bucureşti”.
- „Setea asta de a fi omul perfect – si bogat, si destept, si celebru! Nu e doar la noi, insa aici capata forme grotesti. Problema lor e ca nu se multumesc doar cu atat. Vor sa fie si iubiti, si alesi si recunoscuti drept mari valori. Si mari romani. Cata saracie de fond!”.
- Gândul îl publicitează electoral pe Sorin Oprescu.
- Harta muzeelor bucureștene…de vizitat în această noapte.
- „Cercetarea, realizată de Institutul Naţional Oncologic din SUA, a analizat, timp de 14 ani, efectul cafelei asupra unui eşantion impresionant: 400.000 de adulţi cu vârste înaintate. Iar rezultatele au demontat studiile efectuate anterior care arătau că băutura de dimineaţă creşte riscul de boli cardiovasculare”.
- Tessa Dunlop (realizatoare de la BBC) s-a îndrăgostit de elevul ei, un român, care avea 12 ani pe atunci…și cu care mai apoi s-a căsătorit când acesta avea 23 de ani și ea 31.
- „Regele Mihai I a reprezentat România la un dineu în onoarea reginei Elisabeta a II-a. Suverana a primit ieri la castelul Windsor monarhi din 26 de ţări pentru o cină cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la urcarea pe tron. Astfel, vineri, 18 mai 2012, Majestatea Sa Regele împreuna cu Principesa Mostenitoare au participat in Holul Sfantul Gheorghe al Castelului Windsor, la un pranz oficial oferit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ocazia Jubileului”.
- 16 mai 2012: o nouă manifestație publică la Chișinău…pentru a sublinia realitatea celor 200 de ani de ocupație rusească în Basarabia. / „Sunt mândru că mi-s român basarabean și că o să le pot spune copiilor mei, peste ani, în România Mare, că m-am născut în aceeași țară cu marii Doina și Ion Aldea Teodorovici, cei care i-au frânt însăși dragostei inima cântându-i despre Basarabia…”.
-

- „Numărul de căutări pe Google de pe telefonul mobil înregistrat în decembrie 2011 în România a fost dublu faţă de cel înregistrat cu un an în urmă, în timp ce rata de creştere a căutărilor de pe calculatoare de birou (desktop) a fost de 25% în acelaşi interval, potrivit Google”.
- „Medicii de la Imperial College din Londra au inventat un plasture digital care monitorizează semnele vitale ale pacienţilor, printre care bătăile inimii, respiraţia şi temperatura, pe care le transmite la un centru de comandă urmărit de medicii de la spital”.
- „Majoritatea expertilor in probleme de securitate informatica apreciaza ca spammerii au renuntat in buna masura la e-mail, si ne agaseaza acum cu ofertele lor nesolicitate pe retelele sociale”.
- Specialistă în creșterea oilor, 26 de ani, are 150 de oi și 13 câini, a scris o carte…și dorește bărbat ca lumea. Emma Gray din Marea Britanie.
-

- Important e: să știi ce nu-ți trebuie!
- Fierbe sparanghelul vreo 10 minute…și îl răcește cu apă rece. Și pune peste sparanghel și creveți vin alb.
Fructe de mare cu paste bio
0O mâncare de 20 de lei…pentru două persoane.
Un pachet de paste bio e vreo 4 lei…și 15 lei…400-450 de grame de fructe de mare…la supermarket.
Trei sferturi de pachet de paste…în oala cu apă…ca să se fiarbă…iar „fructele de mare”, spălate în apă, ca să se ducă din mirosul de mare…și de pește…le punem într-o tigaie…în ulei de măsline…și în apă minerală.
Pentru a elimina aproape complet mirosul de mare…de la început…punem mujdei de usturoi…peste crustaceele marine. După care bulion…și mirodenii de tot felul…
Sosul reieșit…îl lăsăm să fiarbă până când ne place consistența lui.
Dacă am scos pastele fierte…le punem în farfuria pe care ne-o dorim…și turnăm sosul din tigaie peste paste.
Pastele biologice…au gust bun…iar uleiul de măsline nu atacă ficatul…
O mâncare de post…când e dezlegare la pește…și, implicit, la crustacee marine.
Cei mai buni cititori sunt ăia pe care nu-i avem
0- Pe unde a fost Varujan Vosganian de când cu campania asta de primăvară…
- „Operatorii de transport pe calea ferată, inclusiv CFR Călători, au transportat în 2011 doar 61 milioane de pasageri, în scădere puternică faţă de anul 2004, atunci când circa 100 milioane de pasageri utilizau anual calea ferată”.
- Muzeul mondial al comunismului.
- Și a fost și a doua zi…la media asta mai nouă…
- „Viorel Hrebenciuc a avut cotizaţii de 7.400 de lei, Oana Niculescu Mizil – 31.915 lei, Ecaterina Andronescu – 10.150 de lei, Nicolae Bănicioiu – 16.000, Ioan Chelaru – 12.000, Titus Corlăţean – 12.300, Corina Creţu – 16.532,50, Liviu Dragnea – 7.000 lei, Cătălin Ivan – 10.100, Dan Nica – 8.100, Gheorghe Nichita – 17.000, Constantin Niţă – 15.022, Marian Oprişan – 16.095, Ioan Mircea Paşcu – 12.352, Ion Prioteasa – 12.000, Rovana Plumb – 15.386, Ilie Sârbu – 13.500, Dan Şova – 9.750, Claudiu Tănăsescu – 22.954, Adriana Ţicău – 25.117, Marian Vanghelie – 8.000”.
- „Deputatul PDL Raluca Turcan a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX că “PDL are nevoie” de Mihai Răzvan Ungureanu şi acesta are nevoie de PDL pentru viitoarea sa carieră politică, arătând că după locale partidul ar trebui să devină nucleul unei mişcări de dreapta, iar premier să fie Ungureanu”.
- „Datoria TVR este de 140 milioane de euro”.
- „„Poşta Română pregăteşte noi disponibilizări. Consiliul de Administraţie discută astăzi un plan de restructurare pentru evitarea falimentului. Planul prevede concedierea a 100 de directori şi peste 1.000 de salariaţi TESA”, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica”.
- „Grupul de Investigatii Politice (GIP) si Militia Spirituala publica documente care demonstreaza ca lucrarea de doctorat a Laurei Codruta Kovesi este un plagiat. In decembrie 2011, Laura Codruta Kovesi a sustinut la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii de Vest din Timisoara teza de doctorat cu titlul Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal. Laura Codruta Kovesi a fost insotita de un cortegiu de sustinatori in frunte cu George Maior, directorul SRI, si Marius Iacob, procurorul general adjunct. Procurorul general al Romaniei a primit pentru aceasta lucrare calificativul magna cum laude”.
- „Ponta a atras atenția că înființarea clasei pregătitoare este un demers pentru cheltuirea a 50 de milioane de lei din bugetul de stat, însă demersul nu poate fi oprit în acest an”.
- „Irina Loghin, în vârstă de 73 de ani, este internată la Spitalul Militar din Bucureşti după ce a suferit o comoţie cerebrală. Comoţia este leziunea cerebrală cauzată de un traumatism la nivel cranian sau la nivelul întregului corp. Ea poate determina pierderea temporară a stării de conştienţă sau ameţeală”. / Știre dovedită falsă: „Eu am venit în urmă cu două seri la spital cu un puseu de tensiune pe care îl poate face oricine la vârsta mea şi m-am oprit aici să fac nişte perfuzii, am făcut şi tomografie. De fiecare dată sunt foarte atentă cu sănătatea mea. Dar de aici şi până la ce s-a spus…Să le fie ruşine că au spus că am făcut atac cerebral. E o ruşine”.
- „În România, industria filmelor pentru adulţi a depăşit-o pe cea a Italiei, după cum spun specialiştii. Cei mai mulţi bani din industria şi vânzarea filmelor pentru adulţi se fac în continuare în SUA”.
- Pomana…e gest de mare iubire pentru cel adormit…dar și de omenie pentru cei vii:
-

- Etimologiarum-ul Sfântului Isidor de Sevilla în latină.
- Omenia e dreapta proporție între a primi și a dărui.
- „5, 5 milioane de români care accesează internetul de pe telefonul mobil tot sunt, cifră care mi se pare mult mai exact măsurată decât a numărului de români (unici) cu acces tradițional la internet. La finalul lui 2011, ANCOM a numărat 3, 26 milioane de conexiuni la internet fix care stau la baza celor 8-8, 5 milioane de români care au acces la internet de la un PC”.
- „E nevoie, rapid, de un program de relansare economică, altminteri ţintele privind justiţia socială şi cele privind reducerea, pe termen mediu, a impozitării vor fi cu dificultate corelate cu obiectivul consolidării fiscale”.
- Adobe Creative Suite 3 – Master Collection. Serial: 1325-1996-5480-4089-2610-5512.
- „Asta se întîmplă cînd lași niște ageamii să se ocupe de orice, de la fotbal și politică la literatură, sigur o să-mi pară foarte rău dacă Wikipedia va pierde cursa cu ACTA dar poate că este mai bine așa, somnul rațiunii naște monștri iar Wikipedia în limba română este un proiect mort înainte de vreme”.
- „Candidatul independent la Primăria Sectorului 5, Mugur Mihăescu, alias Garcea, și-a stabilit sloganul electoral: ”Nu am mici, nu am bere, nu am partid, am doar bun simț”.
- „cred ca trebuie sa ne gandim si la valentele profund simbolice ale conceptului de reprezentare – la negocierea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana nu a participat presedintele. Acesta a fost prezent doar la semnarea Tratatului de aderare. A mai semnat, in numele Romaniei, Tratatul fiscal (incurcand data) dar negocierea acestuia nu putea fi facuta decat de catre guvern. Si mandatul in astfel de situatii se da tot de guvern (nu vorbesc de deplinele puteri ci de mandatul de negociere). Una este sa reprezinti Romania la inmormantarea unei mari personalitati europene, de exemplu, cand nu e nevoie de un mandat din partea guvernului si este altceva daca e vorba de semnarea unui tratat. Atunci, mandatul de la guvern este necesar”.
- De ce îi place lui Clooney de Obama?
- „Pentru aglomeraţia şi balamucul din Bucureşti e aiurea să înjurăm doar şoferii. Oamenii, cetăţenii sînt de vină. Neseriozitatea, graba (de cîte ori pe zi auzim “sînt în Victoriei – ajung acum în cinci minute la Unirii”) şi neştiinţa de a ne face programul au adus oraşul aici”.
- Despre cum Pasajul Pipera a devenit…realitate.
- „Un document intrat în posesia DeCeNews arată că primăria Sectorului 3 [din București] cumpără coșuri de gunoi la prețul de 1.500 de lei bucata. O băncuță stradală din același lot costă peste 1.600 de lei (vezi documentul)”.
- „Începând cu luna aprilie [2012] şi până în prezent, sute de arădeni s-au prezentat la medic după ce au fost înţepaţi de căpuşe. În România, deja sunt recunoscute anumite zone endemice precum Cluj, Arad, Sibiu, Neamţ şi Botoşani”.
- „”Proiectul “Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” urmăreşte reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi, în special azot şi fosfor, prin investiţii, platforme şi utilaje pentru depozitarea gunoiului de grajd, în aproape 70 de localităţi din zone vulnerabile la acest tip de poluare, din 34 de judeţe ale României”.
- „Preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs”.
- „varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul şi se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de 3,5-4 ori mai mult). În piaţă preţul este chiar şi mai mare şi ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram. Roşiile intră în ţară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziţionează din hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, şi nici în supermarketuri preţurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg). Piaţa agroalimentară este şi în acest caz mai scumpă decât marile magazine, aici kilogramul de roşii din import putând fi cumpărat cu 8-8,5 lei. Asociaţiile din domeniul legumelor şi fructelor se feresc să vorbească pe acest subiect, de teamă că marfa lor nu îşi va mai găsi locul în marile reţele de magazine. “Nu vă pot spune cine este vinovat de preţurile mari ale legumelor pe raft, comparativ cu cele de intrare în vamă, pentru că stric relaţiile cu hipermarketurile. Importatorii îşi iau şi ei marja lor de profit, dar hipermarketurile scumpesc cel mai mult“, a declarat şeful unei asociaţii profesionale din domeniul legumelor. Un kilogram de mere, care în piaţă costă 4 lei, intră în ţară cu 0,83 de lei şi este vândută în hipermarket cu 4,3-6 lei (import Italia), un preţ de 5-7 ori mai mare. În supermarket, merele de import costă în jur de 4 lei kilogramul, de peste 4,5 ori mai mult ca la intrarea în ţară. Preţul unui kilogram de pere de import în hipermarket variază între 5 şi 8,5 lei, iar în ţară intră cu 2,2 lei. În supermarketuri ajung de două până la patru ori mai scumpe (4,5-9 lei), iar în piaţă costă de 2-3 ori mai mult (5-7 lei/kg). La struguri (0,94 lei/kg în vamă) diferenţa este şi mai mare, pentru că pe rafturile unui hipermarket kilogramul costă 12-14,3 lei, iar în supermarketuri este 14 lei, ceea ce înseamnă de 12-14 ori mai scump. De peste 16 ori mai mare este şi preţul practicat în pieţe, unde un kilogram de struguri importaţi din Chile costă 15 lei. “Nu cunosc situaţii în care produsele ajung pe rafturi de 10-12 ori mai scumpe decât intră în vamă”, este tot ce s-a rezumat să afirme pe acest subiect Eugen Zbârcea, directorul hipermarketului Cora Pantelimon. Fasolea intră în ţară cu 1,4 lei kilogramul, dar cumpărătorii o găsesc în hipermarketuri cu 6 lei şi în supermarketuri cu 6-7 lei. În acest caz, diferenţa este de “doar” 400-500%, exact ca în cazul pieţelor, unde kilogramul de fasole costă 6-8 lei. Morcovii ajung şi ei mult mai scumpi în magazine: 2,6 lei kilogramul în hipermarket şi 2,2 – 2,8 în supermarketuri, faţă de 0,94 lei în vamă. Un kilogram de morcovi costă 3-4 lei în piaţă. Dacă intră cu 0,53 lei/kg în ţară, conopida se vinde în hipermarket cu 5 lei şi în supermarketuri cu 5-7 lei kilogramul, adică de peste zece ori mai scump. Tot de 10 ori mai scump se vinde şi în piaţă, unde preţul unui kilogram ajunge la 5 lei. Un kilogram de gutui iese cu 0,89 de lei din vamă şi se vinde cu 5 lei în hipermarket şi 7 lei în supermarketuri (de 5,5-7,8 ori mai scump)”.
- „Tungstenul sau wolframul, cum mai este cunoscut în chimie, este un metal dur, cenuşiu-deschis, întrebuinţat cu precădere la obţinerea oţelurilor speciale şi la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice. Este foarte greu, rezistent la căldură, dens şi fără impact pentru mediu. Este utilizat pentru producerea carbidului cimentat, unul dintre cele mai puternice şi mai durabile mixturi. Rezerva de tungsten a lumii este dominată de China, care are influenţe semnificative asupra preţului său. China controlează două treimi din rezervele de tungsten ale lumii şi produce 60.000 de tone anual din totalul de 72.000 de tone pe an, cât se produce la nivel mondial”.
- Noutățile lui Windows 8: ocupă puțin loc în hard, are interfață tactilă, are aplicațiile în prim-plan, o altfel de bară de pornire și funcții de salvare sau de ștergere a tuturor fișierelor.
- Bună Ziua Brașov…publicitează PP-DD-ul.
- Jurnalul de Botoșani și Dorohoi merge la două capete: publicitează și PNL-ul și PDL-ul în campania electorală.
- Monitorul de Galați sprijină independenții.
- Gazeta de Maramureș are drept icon o acvilă…și două suplimente săptămânale oferite în PDF: Gazeta de Politică & Administrație și Eroii rezistenței anticomuniste.
- La Arad, la piață, cireșele costă 30 de lei…pe când roșiile 9.
- Curierul de Vâlcea de mândrește cu faptul că este „primul cotidian particular din România, fondat la 19 ianuarie 1991”. Are drept icon/marcă porumbelul potopului…și sintagmă: „Orice adevăr merită citit”.
- În Telegraful de Constanța e publicitat PNL-ul pentru alegerile locale.
- În Monitorul de Neamț și Roman…e publicitat Culiță Tărâță de la APEL (?)…Adică transformarea PDLului în verde.
- Ce n-au ziarele locale? N-au design frumos…și nici articole multe și diverse. Adică lipsesc oamenii de bun gust…și cu știință de carte.
- Deci…și dimensiunile sunt stabilite! Atunci care sunt dimensiunile cele mai mari…ale chipurilor electorale?
- În Ziua de Vest…publicitarea electorală e pentru USL și UNPR.
- Cruxius, cel mai „afon” dintre muzicieni, înnebunește audiența cu Hava Naghila.
- Tehnologia…ca pironire în loc:

- Ce înseamnă să te doară capul…de atâta altitudine:

- Unde îi găsim pe cititorii…care au nevoie de noi?
Thesaurus Eruditionis
0Îl publicităm de astăzi prin widget…dar am vrut să aveți aici o întâlnire directă cu el. E colosal…
Kurztitel (alphabetisch):
- Adam: Vitae
- Alegambe: Bibliotheca Scriptorum Societatis Jesu.
- Avity: Archontologia cosmica
- Barth: Adversariorum Commentariorum Libri LX
- Bartholin: Anatomia.
- Becmann: Historia Orbis Terrarum, Geographica et Civilis
- Bertius: Commentariorum Rerum Germanicarum Libri Tres.
- Besold: Thesaurus Practicus
- Beyerlinck: Magnum Theatrum Vitae Humanae
- Bèze: Icones.
- Blanckaert: Lexicon medicum
- Borrichius: Dissertationes academicae de poetis.
- Boschius: Symbolographia sive de arte symbolica sermones septem.
- Calepinus: Dictionarium [...] ita locupletatum, ut iam Thesaurum Linguae Latinae quilibet polliceri sibi audeat.
- Cambridge Modern History
- Cartari: Imagines Deorum, Qui Ab Antiquis Colebantur
- Catalogus Librorum Tam Impressorum Quam Manuscriptorum Bibliothecae Publicae Universitatis Lugduno-Batavae.
- Clüver: Historiarum epitome
- Comenius: Opera didactica omnia
- Compendium Privilegiorum Et Gratiarum Societatis Iesu
- Constitutiones Societatis Iesu, cum earum declarationibus
- Crell: Ethica Aristotelica, ad Sacrarum Literarum normam emendata
- Dausque: Orthographia Latini sermonis vetus et nova.
- Declarationes cardinalium congregationis, ipsis concilii Tridentini canonibus et decretis insertae
- Du Cange: Glossarium ad scriptores mediae et infimae Latinitatis.
- Dupuy: Nominum propriorum … quae in … Thuani Historiis leguntur Index
- Estienne: Dictionarium Latinogallicum
- Estienne / Gesner: Novus Linguae Et Eruditionis Romanae Thesaurus
- Exner: Valerius Maximus Christianus
- Gesner: Primae Lineae Isagoges In Eruditionem Universalem
- Giovio: Elogia virorum literis illustrium.
- Giovio: Elogia virorum bellica virtute illustrium.
- Gruter: Bibliotheca exulum
- Hackspan: Termini, distinctiones et divisiones philosophico-theologicae.
- Hofmann: Lexicon Universale
- Hondorff: Theatrum Historicum Sive Promtuarium Illustrium Exemplorum.
- Imperiali, Giovanni: Musaeum historicum et physicum.
- Jonston: Historiae Naturalis De Piscibus Et Cetis Libri V. Cum aeneis figuris
- Jonston: Historiae Naturalis De Exanguibus Aquaticis Libri IV. Cum figuris aeneis
- Jonston: Historiae Naturalis De Avibus Libri VI. Cum aeneis figuris
- Jonston: Historiae Naturalis De Quadrupedibus Libri
- Jonston:Historiae Naturalis de Insectis Libri III. De Serpentibus et Draconibus Libri II.
- Junius: Nomenclator
- Kahl: Lexicon Iuridicum
- Kirsch: Abundantissimum Cornu Copiae Linguae Latinae Et Germanicae Selectum.
- König, Georg Matthias: Bibliotheca Vetus Et Nova.
- Lauterbach: Compendium Juris
- Lonitzer: Naturalis historiae opus novum.
- Lotichius: Bibliotheca poetica
- Lycosthenes: Apophthegmata
- Magirus: Eponymologium Criticum.
- Magri: Hierolexicon
- Manuzio: Adagia Optimorum Utriusque Linguae Scriptorum
- Masen: Ars nova argutiarum
- Masen: Exercitationes Oratoriae
- Masen: Familiarium Argutiarum Fontes
- Masen: Palaestra eloquentiae ligatae
- Masen: Palaestra oratoria
- Masen: Palaestra Styli Romani
- Masen: Speculum imaginum
- Micraelius: Lexicon Philosophicum Terminorum Philosophis Usitatorum
- Nolte: Lexicon Latinae Linguae Antibarbarum Quadripartitum
- Ordinationes Praepositorum Generalium, Communes toti Societati
- Pena, L’Obel: Stirpium Adversaria Nova
- Pexenfelder: Apparatus eruditionis
- Piccart: Isagoge in lectionem Aristotelis.
- Pontanus: Poeticae institutiones; Tyrocinium
- Ratio Atque Institutio Studiorum Societatis Iesu
- Ravisius: De mulieribus
- Ravisius: Officina; Cornucopiae
- Regulae Societatis Iesu
- Reusner: Icones sive Imagines Virorum Literis Illustrium.
- Rossi: Pinacotheca imaginum illustrium, doctrinae vel ingenii laude, virorum.
- Sanson: L’Europe.
- Sanson: L’Asie..
- Sanson: L’Afrique.
- Sanson: L’Amérique.
- Scarlattini: Homo Et Eius Partes.
- Schott: Cursus Mathematicus
- Schurzfleisch: Nomenclator Strategicus.
- Sennert: Epitome Naturalis Scientiae.
- Sennert: Institutionum Medicinae Libri V.
- Spener: Insignium Theoria Seu Operis Heraldici Pars Generalis
- Spener: Historia Insignium Illustrium Seu Operis Heraldici Pars Specialis
- Spitzel: Templum honoris reseratum.
- Teissier: Catalogus auctorum qui librorum catalogos, [- ], vitas, [- ], scriptis consignârunt.
- Tixier: Epitheta. – Douai, 1607.
- Tomasini: Illustrium virorum elogia.
- Tomasini: Elogia virorum literis et sapientia illustrium.
- Valeriano: Hieroglyphica.
- Vossius: De Arte Grammatica Libri Septem
- Vossius: De Artis Poeticae Natura, Ac Constitutione
- Vossius: Poeticarum Institutionum Libri Tres
- Vossius: De Imitatione cùm Oratoriâ, tum praecipuè Poeticâ
- Weinrich: Aerarium poeticum
- Winiarczyk: Sigla
- Witte: Memoriae
- Witzel: Historiae De Divis Tam Veteris Quam Novi Testamenti Tempore Celeberrimis
- Zwinger:Compendium Medicinae Universae.
Titelverzeichnis nach Sachgruppen:
Vocabula & Nomina – Poetica – Fabulae; Symbola; Adagia; Exempla – Grammatica; Rhetorica – Historia; Geographia; Heraldica; Genealogia – Vitae – De Studiis; Historia litteraria – Philosophia – Mathematica; Physica; Mechanica; Magia – Artes; Opificium; Commercium – Historia naturalis; Agricultura – Medicina; Pharmacopoeia – Ius Canonicum; Ius Civile; Politica; Oeconomica – Theologia
Vocabula & Nomina:
- Calepinus, Ambrosius (Calepino, Ambrogio; 1435-1511): Dictionarium : Quanta Maxima Fide Ac Diligentia Accurate emendatum, & tot recens factis accessionibus ita locupletatum, ut iam Thesaurum Linguae Latinae quilibet polliceri sibi audeat; Adiectae sunt Latinis dictionibus Hebraeae, Graecae, Gallicae, Italicae, Germanicae, Hispanicae, atque Anglicae [...]. Lyon : Prost, Borde, Arnaud, 1647. [6] Bl., 959 S. : Verl-Sign., 1 Ill. (Kupferst.). ; 2o ; 855 S. : Verl-Sign. ; 2o.
- Estienne, Robert (1503-1559): Dictionarium Latinogallicum multo locupletius, Thesauro nostro rece[n]s excuso ita ex aduerso respo[n]dens, vt extra pauca quaedam aut obsoleta, aut minus vsitata vocabula, in hoc eadem sint omnia, eodem ordine, sermone patrio explicata: adiectis authoru[m] appellationibus quas in superiore Latinogallico praetermiseramus. Paris, 1546. – [2] Bl., 34 S., [1] Bl., S. 35 – 1376. ; 2o.
- Junius, Hadrianus (1511-1575): Nomenclator octilinguis: omnium rerum propria nomina continens. Ab Adriano Junio antehac collectus, nunc vero renovatus, auctus, [...]. Accessit [...] alter Nomenclator e duobus veteribus glossariis, Hermanni Germbergii opera et studio, [...]. (Beigefügt in: Ranconnet, Aimar de: Thrésor de la langue françoyse, tant ancienne que moderne. Rev. et augm. [...] par Jean Nicot. [...] Ensemble le Nomenclator de Iunius [....].). Paris, 1606. [2], 192, [36] S. ; 2o.
- Beyerlinck, Laurentius (1578-1627): Magnum Theatrum Vitae Humanae: Hoc Est, Rerum Divinarum, Humanarumqve Syntagma Catholicum, Philosophicum, Historicum, Et Dogmaticum : Ad normam Polyantheae universalis dispositum [...] – Lugduni : Sumptibus Ioh. Ant. Huguetan, & Marci Ant. Ravaud. M. DC. LVI. – Signatur: HAB Wolfenbüttel M: Ae 2o 16:1
- Dupuy, Jacques (1591-1656): Nominum propriorum Virorum, Mulierum, Populorum, &c. quae in Viri Illustris Iacobi Augusti Thuani Historiis leguntur Index : Cum vernacula singularum vocum Expositione. – Coloniae Allobrogum [Genf]: apud Petrum Aubertum, 1634. – Bogen *4, A4-FFFf4, GGGg2 (zus. 306 Bl.) ; 4o.
- Comenius, Johann Amos (1592-1670): [Opera didactica omnia] J. A. Comenii Opera Didactica Omnia : Variis hucusque occasionibus scripta, diversisque locis edita, nunc autem non tantum in unum, ut simul sint, collecta, sed & ultimo conatu in Systema unum mechanice constructum, redacta. - Amsterdami : Impensis Laurentii de Geer, excuderunt Christophorus Cunradus, & Gabriel a Roy, 1657. - Pars I.: [7] Bl., 17 S., Sp. 18 - 482. - Pars II.: [6] Bl., 462 Sp. - Pars III.: 10 S., Sp. 11 - 592, S. 451 – 454, Sp. 455 – 830 [i.e. 805], [2] Bl., S. 831 – 836, Sp. 837 – 1062, [1] S. - Pars IV.: 10 S., Sp. 11 – 124 : Ill. ; 2o.
- Du Cange, Charles du Fresne (1610-1688): Glossarium Ad Scriptores Mediae et Infimae Latinitatis : in quo Latina Vocabula novatae Significationis, aut Usus rarioris, Barbara et Exotica explicantur, eorum Notiones et Originationes reteguntur : Complures aevi medii Ritus et Mores, Legum, Consuetudinum municipalium, et Jurisprudentiae recentioris Formulae, et obsoletae voces; Utriusque Ordinis, Ecclesiastici et Laici, Dignitates et Officia, et quam plurima alia [...] illustrantur. E libris editis, ineditis, aliisque monumentis cùm publicis, tum privatis. Accedit Dissertatio de Imperatorum Constantinopolitanorum [...] numismatibus. – Ed. Novissima Insigniter Aucta. – Francofurti ad Moenum : Ex Officina Zunneriana, apud Johannem Adamum Jungium. – T. 1: [A -C]. 1710. – [8] Bl., 88 S., Sp. 91-186, 1462 Sp. – T. 2, P. 1: D – [H]. – 1710. – [1] Bl., 926 Sp. – T. 2, P. 2: I -[N]. – 1710. – [1] Bl., 870 Sp. – T. 3: O [- Z]. – 1710. – [1] Bl., Sp. 5-1736, [2], XI Bl., 91 S. : Ill., Portr. ; 2°.
- Pexenfelder, Michael (1613-1685): Apparatus eruditionis tam rerum quam verborum per omnes artes et scientias. Nürnberg, 1670. – [28], 1002, [181] S. ; 8°.
- Hofmann, Johann Jacob (1635-1706): Lexicon Universale,Historiam Sacram Et Profanam Omnis aevi, omniumque Gentium; Chronologiam Ad Haec Usque Tempora; Geographiam Et Veteris Et Novi Orbis; Principum Per Omnes Terras Familiarum [...] Genealogiam; Tum Mythologiam, Ritus, Caerimonias, Omnemque Veterum Antiquitatem [...]; Virorum [...] Celebrium Enarrationem [...]; Praeterea Animalium, Plantarum, Metallorum, Lapidum, Gemmarum, Nomina, Naturas, Vires Explanans. – Editio Absolutissima [...] Auctior [...]. – Leiden: Jacob. Hackius, Cornel. Boutesteyn, Petr. Vander Aa, & Jord. Luchtmans, 1698. 2o.- T. 1: Literas A, B, C, continens. [6] Bl., 1072 S.; Kupfertit. – T. 2: Literas D, E, F, G, H, I, K, L, continens. [1] Bl., 900 S. – T. 3: Literas M, N, O, P, Q, continens. [1] Bl., 994 S. – T. 4: Literas R, S, T, V, X, Y, Z, continens. [1] Bl., CXXVI, 743, 116 S. 2°.
- Schurzfleisch, Konrad Samuel (1641-1708): Nomenclator Strategicus : sive Index Militarium aliorumque difficiliorum in litteris publice adferre solitis, occurrentium Vocabulorum, Latine redditorum ; Adiuncti Sunt Sex Latinitatis Corruptae & Incorruptae Indices / adcurante Sim. Henrico Buffio. – … primum luci expositus. – Gissae : impensis Ioannis Mülleri, 1720. – 207 S. ; 8°
- Kirsch, Adam Friedrich (?-1716): Abundantissimum Cornu Copiae Linguae Latinae Et Germanicae Selectum : Quo Continentur Vocabula Latina omnis aevi, antiqui, medii ac novi, pariter ac Graeca Latinitate donata, nec non formulae dicendi elegantiores et Constructiones Verborum; praeterea Deorum, Dearum, Gentium, Regnorum, Regionum, Urbium, Marium, Fluviorum, Insularum, Montium, Animalium, Arborum, Herbarum, Florum et Mineralium Nomina; nec non Theologorum, Iure Consultorum, Medicorum, Philosophorum, Philologorum, Poetarum, ac Mythicorum, Artibus liberalibus, aliisque disciplinis, Rei quoque Militari ac Monetariae verba propria, eorumque Significationes et Explicationes, Syllabarum longitudine vel brevitate signis expressa : Cui Adiunguntur In Fine Calendarium Romanum, compendia scribendi olim in Latio usitatissima, sive Notae et Sigla antiquorum; deinde adiecta est Tabula alphabetica Charact. Latin. in Codicibus M[anu]S[crip]tis pro Seculorum ratione occurrentium, tum specimen scripturae veteris, Appendix Regionum, Urbium, Montium Et Fluviorum ; Et [...] Consanguinitatis pariter atque affinitatis Tabula, Nominaque Numeralia. – Editio Novissima, A mendis non paucis studiose repurgata, Parte utraque aucta, in ordinem redacta [...]. – Lipsiae : Sumtu Engelharti Beniaminis Svikertii, 1774. – [19] Bl., 3028 Sp. [= Pars Latino-Germanica]; [1] Bl., 1068 Sp. [= Pars Germanico-Latina] ; 8o.
- Estienne, Robert (1503-1559); Gesner, Johann Matthias (1691-1761): Novus Linguae Et Eruditionis Romanae Thesaurus / Post Ro. Stephani Et Aliorum Nuper Etiam In Anglia Eruditissimorum Hominum Curas Digestus, Locupletatus, Emendatus … A Io. Matthia Gesnero. – Lipsiae : Impensis Casp. Fritschii Viduae et Bernh. Chr. Breitkopfii, 1749. 2o. – Band 1: [A - C]. - [23] Bl., 1346 Sp. – Band 2: D – K. - [1] Bl., 1272 Sp. – Band 3: L – P. - [1] Bl., 1196 Sp. – Band 4: Q – Z. - [1] Bl., 1148, 292 Sp. ; 2°.
- Nolte, Johann Friedrich (1694-1754): Lexicon Latinae Linguae Antibarbarum Quadripartitum. – Leipzig und Helmstedt : Weygand, 1744. – 47, [1] S., 1938 Sp., [142] S. ; 4o.
- Winiarczyk, Marek: Sigla latina in libris impressis occurrentia. – Wratislaviae : Univ., 1995. – XII, 119 S. ; 8o.
Poetica:
- Tixier, Jean (1480-1524): [Epitheta ] Epithetorum Ioannis Ravisii Textoris Opus Absolutissimum : Iam Denuo Post Ultimam … recognitionem … repurgatum …. - Duaci : Ex officina Ioannis Bogardi, 1607. - [4] Bl., 838 S. ; 8o.
- Pontanus, Jacobus S.J. (1542-1626): Poeticarum institutionum libri tres. Tyrocinium poeticum. – Ingolstadt: David Sartorius, 1594. – 588 S. ; 8o.
- Vossius, Gerardus Joannes (1577-1649): De Artis Poeticae Natura, Ac Constitutione Liber. – Amstelodami: Apud Ludovicum Elzevirium, 1647. – [4] Bl., 86 S., [7] Bl. ; 4o.
- Vossius, Gerardus Joannes (1577-1649): Poeticarum Institutionum Libri Tres. – Amstelodami: Apud Ludovicum Elzevirium, 1647. – [10] Bl., 80 S., [1] Bl., 192, 119 S., [30] Bl.; 4o.
- Vossius, Gerardus Joannes (1577-1649): De Imitatione cùm Oratoriâ, tum praecipuè Poeticâ; Deque Recitatione Veterum, Liber. – Amstelodami: Apud Ludovicum Elzevirium, 1647. – [4] Bl., 62 S., [4] Bl. ; 4o.
- Weinrich, Melchior (publ. ca. 1610-1637): Aerarium poeticum. 7. ed. [hrsg. v. ] Joseph Clauder (1586-1653). Frankfurt/M., 1677. 1351 S., [72] Bl. ; 8o.
- Masen, Jacob (1606-1681): Palaestra eloquentiae ligatae. – Köln: Demen, 1682-1683. – Bd. 1: 1682. [5] Bl., 406 S. – Bd. 2: 1683. 481 S., [5] Bl. – Bd. 3: 1683. [3] Bl., 575 S., [1] Bl. ; 12o.
- Masen, Jacob S.J.: Ars nova argutiarum eruditae & honestae recreationis. – Köln: H. Rommerskirchen, 1711. – 261 S., [4] Bl. ; 8o.
Fabulae; Symbola; Adagia; Exempla:
- Valeriano, Pierio (1477-1558): Hieroglyphica, Sive De Sacris Aegyptiorum Aliarumque Gentium Literis Commentarii : libri LVIII duobus aliis ab eruditissimo viro annexis. Accesserunt loco auctarii Hieroglyphicorum Collectanea : ex veteribus & recentioribus auctoribus descripta & in sex libros ordine alphabetico digesta [u.a.]. – Ed. ad novissimas Germaniae composita …. – Francofurti ad Moenum : Sumptibus Christiani Kirchneri, Typis Wendelini Moewaldi, 1678. – [60], 760, [56], 248, [8], 123 S. : Ill. – Mit Frontispiz ; 4o. – Enth. außerdem: Horapollinis item Hieroglyphicorum libri duo / ex postrema Davidis Hoeschelii (1556-1617) correctione. Ejusdem Pierii Declamatiuncula pro barbis sacerdotum. De infelicitate literatorum libri duo. Antiquitatum Bellunensium sermones quatuor. Verf. d. beiden “libri annexi” ist Caelius Augustinus Curio (1538-1567).
- Ravisius, Johannes (1480-1524): Officinae epitome. – Lyon: Seb. Gryphius. Bd. 1: Opus nunc recens post omneis omnium ed. fidelissime recogn. & indice copiosissimo locupletatum. 1560. 464, [5] S. Bd. 2: Cum copiosissimo rerum & verborum indice. 1560. 470, [8] S. [1] Bl. ; 8o. – Cornucopiae Io. Ravisii Textoris epitome: quae res quibus orbis locis abunde proveniant, alphabetico ordine complectens. – Lyon: Seb. Gryphius, 1560. 87 S. ; 8o.
- Manuzio, Paolo (1512-1574): Adagia Optimorum Utriusque Linguae Scriptorum Omnia, Quaecunque Ad Hanc Usque diem exierunt: cum plurimis ac locupletissimis indicibus. – Ursellis: Ex Officina Cornelii Sutorii, impensis Lazari Zetzneri, 1603. – [4] Bl., 1414 S., [53] Bl. ; 8o.
- Cartari, Vincenzo (1531 – nach 1571): Imagines Deorum, Qui Ab Antiquis Colebantur: In quibus simulacra, ritus, caerimoniae, magnaq[ue] ex parte veterum religio explicatur; Quibus accesserunt duo Indices … / Olim a Vincentio Chartario Rhegiensi ex variis auctoribus in unum collectae, atque Italica lingua expositae: nunc vero … Latino sermone ab Antonio Verderio (DuVerdier, Antoine; 1544-1600) … expressae, atque in meliorem ordinem digestae. – Lugduni: Apud Barptolemaeum Honoratum, 1581. – [4] Bl., 359 S., [28] Bl.: Portr., zahlr. Ill. ; 4o.
- Hondorff, Andreas (auch: Hondorf; ?-1572): Theatrum Historicum : Sive Promtuarium Illustrium Exemplorum Ad Honeste, Pie, Beateque Vivendum / … Initio Quidem A … Andrea Hondorffio, Theologo idiomate Germanico conscriptum. Iam Vero Labore Et Industria Philippi Loniceri [1532-1599] … latinitate donatum …. – Editio Tertia Prioribus Emendatior. – Francofvrti : Per Ioannem Feyrabendium, 1598. – 808, [30] S. ; 4°.
- Exner, Balthasar (1576-1624): Valerius Maximus Christianus: hoc est, Dictorum et Factorum Memorabilium, unius atque alterius Seculi, Imp[eratorum], Regum, Principum, inprimis Christianorum, Libri Novem. – Hanau: Aubry & Schleich, 1620. – [8] Bl., 427 S. ; 8o.
- Masen, Jacob S.J. (1606-1681): Speculum imaginum veritatis occultae. – Köln: J. A. Kinckius <Witwe>, 1681. [36] Bl., 1122 [i.e. 1120] S., [36] Bl. ; 8o.
- Masen, Jacob SJ (1606-1681): Familiarium Argutiarum Fontes. – Köln: Rommerskirchen, 1711. [1] Bl., 294 S. 8o.
- Scarlattini, Ottavio (1623-1699): Homo Et Eius Partes Figuratus & Symbolicus, Anatomicus, Rationalis, Moralis, Mysticus, Politicus, & Legalis: Opus Utile Praedicatoribus…; Cum Additionibus & Indicibus… / Collectus Et Explicatus Cum Figuris, Symbolis, Anatomiis…. Nunc primum ex Italico Idiomate Latinitati datum a Matthia Honcamp (1650-?, Theologe). – Augustae Vindelicorum, & Dilingae: Sumptibus Joannis Caspari Bencard, Bibliopolae; 1695. Original: L’ huomo e sue parti, figurato e simbolico, anatomico, rationale, morale, mistico, politico e legale. Band 1: (1695). – Vortitelbl., Vortitelill., Haupttitelbl., [46], 342 (mit Ill.), [44] S. – Band 2: (1695). – Titelbl., [26], 249, [29] S. ; 2°.
- Boschius, Jacobus (?-?): Symbolographia Sive De Arte Symbolica Sermones Septem. Quibus accessit Studio & Operâ Ejusdem Sylloge Celebriorum Symbolorum In Qvatvor Divisa Classes Sacrorum, Heroicorum, Ethicorum, Et Satyricorum Bis Mille Iconismis Expressa … - Augsburg u. Dillingen: Bencard, 1702. - [16] Bl., 72 S., [4] Bl., 62 S., XL Bl., 79 S., LX Bl., 86 S., LX Bl., 19 S., XI, [32] Bl. : zahlr. Ill. ; 2o.
Grammatica; Rhetorica:
- Lycosthenes, Conrad (um 1518-1561) [Hrsg.]: Apophthegmata, Ex Probatis Graecae Latinaeque Linguae Scriptoribus / a Conrado Lycosthene collecta, et per locos communes – digesta. Acc. Parabolae, sive similitudines / ab Erasmo ex Plutarcho & aliis olim excerptae, deinde per Lycosthenem dispositae …. – [Genevae] : Excudebat Iacobus Stoer, 1602. – [14], 799 S., [8] Bl., 137, [5] S. ; 8°.
- Dausque, Claude (1566-1644): Orthographia Latini Sermonis Vetus Et Nova. – Parisiis :Apud Fredericum Leonard, 1677. – Band 1: [10] Bl., 198, [12] S. – Band 2: [5] Bl., 342, [1] S. ; 2o.
- Vossius, Gerardus Joannes (1577-1649): De Arte Grammatica Libri Septem. – Amsterdami: Apud Guilielmum Blaeu, 1635. – [26], 313, [43], 403, [75], 248, [36], 274, [30] S. ; 4o.
- Comenius, Johann Amos (1592-1670): [Opera didactica omnia] J. A. Comenii Opera Didactica Omnia : Variis hucusque occasionibus scripta, diversisque locis edita, nunc autem non tantum in unum, ut simul sint, collecta, sed & ultimo conatu in Systema unum mechanice constructum, redacta. - Amsterdami : Impensis Laurentii de Geer, excuderunt Christophorus Cunradus, & Gabriel a Roy, 1657. - Pars I.: [7] Bl., 17 S., Sp. 18 - 482. - Pars II.: [6] Bl., 462 Sp. - Pars III.: 10 S., Sp. 11 - 592, S. 451 – 454, Sp. 455 – 830 [i.e. 805], [2] Bl., S. 831 – 836, Sp. 837 – 1062, [1] S. - Pars IV.: 10 S., Sp. 11 – 124 : Ill. ; 2o.
- Masen, Jacob S.J. (1606-1681): Palaestra Styli Romani, Quae Artem & praesidia Latinè ornatèque quovis styli genere scribendi complectitur, Cum Brevi Graecarum & Romanarum antiquitatum compendio, Et Praceptis Ad Dialogos, Epistolas, & Historias scribendas legendasque necessariis. – Köln: Johannes Busaeus, 1659. – [4] Bl., 477 [i.e. 455], [1], 326 S., [5] Bl. ; 8o.
- Masen, Jacob S.J. (1606-1681): Exercitationes Oratoriae, Quae Generam Diversorum Progymnasmata, Et Orationes, vario stylo, & disserendi ratione complectitur[!], Libris Duobus, Juxta Leges In Palaestra Styli & Oratoria Praescriptas. – Köln: Johannes Busaeus, 1669. – [12] Bl., 720 S., [11] Bl. 12o.
- Masen, Jacob S.J. (1606-1681): Palaestra oratoria : Praeceptis & exemplis Veterum lectissimis instructa. Et nova methodo In Progymnasmata Eloquentiae atque Exercitationes Rhetorum [...] distributa, Cum Resolutione, Et Artificio Tullianarum Orationum adjuncto. – Köln: Hermann Demen, 1678. – [7] Bl., 944 [i.e.: 964] S., [6] Bl; 8o.
Historia; Geographia; Heraldica; Genealogia:
- Bertius, Petrus (1565-1629): Commentariorum Rerum Germanicarum Libri Tres : Primus est Germaniae veteris. Secundus, Germaniae posterioris, a Karolo Magno ad nostra usque tempora, cum Principum Genealogijs. Tertius est praecipuarum Germaniae urbium cum earum Iconismis et Descriptionibus. – Amstelodami : apud Joannem Janßonium, 1616. – [6] Bl., 424 S. und S. [425] – 732, [1] Bl. in 2 Bänden : Ill., Kt. ; quer-4o.
- Avity, Pierre d’ (1573-1635); Gottfried, Johann Ludwig (Übers. u. Hrsg.; 1584-1633): Archontologia cosmica, sive imperiorum, regnorum, principatuum, rerumque publicarum omnium per totum terrarum orbem commentarii luculentissimi : quibus cum ipsae regiones, earumque ingenia, ac termini, tum incolarum mores, opes provinciarum, mercimonia ac negotiatio, robur militare, forma dominii, religionis cultusque ratio, successiones denique principum ad nostra usque tempora deducuntur … / opera et studio Jo. Ludovici Gotofredi, qui eos primo Gallice per D. T. V. Y. conscriptos … in sermonem Latinum convertit, novisque accessionibus locupletavit & in tres libros divisit …. – Francofurti ad Moenum : Jennisius, 1628. – [22] Bl., 690, 267, 81 S., [42] Bl.; 2o. Original: Les estats, empires et principautez du monde <lat.>
- Clüver, Johannes (1593-1633): Historiarum totius mundi epitome. – Amsterdam: Ravesteyn, 1668. – [4] Bl., 900 S., [16] Bl. 4o.
- Sanson, Nicolas (1600-1667): L’Asie, En Plusieurs Cartes Nouvelles, Et Exactes, &c. : En Divers Traitez De Géographie, Et D’Histoire ; Là où sont descrits succinctement, & avec une belle Méthode, & facile, Ses Empires, Ses Monarchies, Ses Estats &c. [...]. – Paris : Chez L’Autheur, [1653]. – S. 1-72, Bl. 73-76, S. 77-104,, [17] Doppelbl. : Kt. ; 4o.
- Sanson, Nicolas (1600-1667): L’Affrique [Afrique], En Plusieurs Cartes Nouvelles, Et Exactes, &c. : En Divers Traitez De Géographie, Et D’Histoire ; Là où sont descrits succinctement, & avec une belle Méthode, & facile, Ses Empires, Ses Monarchies, Ses Estats &c. [...]. – Paris : Chez L’Autheur, [1656]. – 96 S., [18] Doppelbl. : Kt. ; 4o.
- Sanson, Nicolas (1600-1667): L’Amérique, En Plusieurs Cartes Nouvelles, Et Exactes, &c. : En Divers Traitez De Géographie, Et D’Histoire ; Là où sont descrits succinctement, & avec une belle méthode, & facile, Ses Empires, Ses Monarchies, Ses Estats, &c. [...]. – Paris : Chez L’Autheur, [circa 1667]. – 112 S., [15] Doppelbl. : Kt. ; 4o.
- Sanson, Nicolas (1626 – 1648):L’Europe ; Dédiée à Monseigneur le Tellier / par N. Sanson le fils. – Paris : Pierre Mariette, [1648]. – 1 Doppelbl. : Kupfertitel, 1 Doppelbl. : Widmung, [30] einseitig bedruckte Bl., [12] Doppelbl. : Kt. ; 4o.
- Spener, Philipp Jakob (1635-1705): Insignium Theoria Seu Operis Heraldici Pars Generalis : Quae Circa Insignia, Horum Originem, Scuta Eorumque Partitiones, Metalla, Colores, Figuras, Galeas, Apices, Aliasque Scutorum Appendices Et Consectaria Studioso Historiarum Et Vitae Civilis Nosse Proficuum Visum Est, ex disciplina fecialium & moribus receptis exhibens. Ed. 2. – Francofurti Ad Moenum, Ex Officina Zunneriana, Apud Johannem Adamum Jungium. Giessae, Typis Johannis Mulleri, 1717. – [7] Bl., [23] Bl. Kupfertaf., 368 S., [35] Bl. : Ill. [1] Titelkupf., [23] Kupfertaf. ; 2o. (Forts. bildet: Spener, Philipp Jakob: Historia Insignium Illustrium Seu Operis Heraldici Pars Specialis)
- Spener, Philipp Jakob (1635-1705): Historia Insignium Illustrium Seu Operis Heraldici Pars Specialis ; Continens Delineationem Insignium Plerorumque Regum, Ducum, Principum, Comitum & Baronum In Cultiori Europa, Cum Explicatione Singularum Tesserarum, & Multis Ad Familiarum Decora, Titulos Atque Jura Spectantibus, Nec Non Tabulis Aeneis … Et Indicibus … Ed. 2. – Francofurti Ad Moenum, Ex Officina Zunneriana, Apud Johannem Adamum Jungium. Giessae, Typis Johannis Mulleri, 1717. – [7] Bl., [35] Bl. Kupfertaf., 36 S., 778 [i.e. 774] S., [16] Bl. : Ill. [1] Titelkupf., [35] Kupfertaf. ; 2o. (Forts. von: Spener, Philipp Jakob: Insignium Theoria Seu Operis Heraldici Pars Generalis)
- Becmann, Johann Christoph (1641-1717): Historia Orbis Terrarum, Geographica et Civilis. – Francofurti & Lipsiae : Apud Henr. Joh. Meyeri Haered. & Godofr. Zimmermann, 1698. – [12], 775 [recte: 773], [62] S. ; 4o.
- The Cambridge Modern History. Planned by Lord Acton, ed. by Adolphus W. Ward. – Cambridge: Univ. Press. Vol. 1. The Renaissance. 1903. – Vol. 2. The Reformation. 1903. – Vol. 3. The Wars Of Religion. 1904. – Vol. 4. The Thirty Years’ War. 1906. – Vol. 5. The Age Of Louis XIV. 1908. – Vol. 6. The Eighteenth Century. 1909 [nur teilweise erfasst!]. – Vol. 13. Genealogical Tables And Lists And General Index. 1911 [nur teilweise erfasst!]. ; 4o.
Vitae:
- Ravisius, Johannes (1480-1524): De memorabilibus et claris mulieribus: aliquot diversorum scriptorum opera. – Paris: Simon de Colines, 1521. – 219 [recte: 221] Bl. , [4] S. ; 2o. (Enthält u.a.: Foresti, Jacopo Filippo: De plurimis claris scelestisque mulieribus.)
- Giovio, Paolo (1483-1552): Elogia Virorum literis illustrium : quotquot vel nostra vel avorum memoria vixêre. Ex eiusdem Musaeo (cuius descriptionem unà exhibemus) ad vivum expressis imaginibus exornata. - Basil.: Petrus Perna, 1577. - [4] Bl., 149 S., [1] Bl. : zahlr. Portr. ; 2°
- Giovio, Paolo (1483-1552): Elogia virorum bellica virtute illustrium : Septem libris iam olim ab Authore comprehensa, Et nunc ex eiusdem Musaeo ad vivum expressis Imaginibus exornata. - Basil.: Petrus Perna, 1596. - [4] Bl., 258 S., [5] Bl. : zahlr. Portr. ; 2°
- Bèze, Théodore de (1519-1605): Icones, id est Verae Imagines Virorum Doctrina Simul Et Pietate Illustrium : … additis eorundem vitae et operae descriptionibus, quibus adiectae sunt nonnullae picturae quas emblemata vocant. – [Genève] : Apud Ioannem Laonium, 1580. – [294] S. : Ill. ; 4°
- Reusner, Nicolaus (1545-1602); Stimmer, Tobias (1539 – 1584): Icones sive Imagines Virorum Literis Illustrium : qui Seculo XV. præsertim doctrina Religionis aliarumque bonarum scientiarum tanquam lumina in Germania nostra claruere / olim à Tobia Stimmero pictore suæ ætatis perfectissimo ad vivum expressæ & Nic. Reusnero JC. cum brevi descriptione eorum vitarum & operum in lucem editæ. Nunc Reipublicæ literariæ bono iterum recusæ & ab interitu vindicatæ cura & impensis C. A. Z. J. C. A. – Francofurti ad Mœnum : Typ. Balthasaris Diehlii, 1719. – [4] Bl., 181, [3] S. : zahlr. Portr. (Holzschn.) ; 12o.
- Adam, Melchior (um 1575-1622): Vitae. Frankfurt <Main> und Heidelberg, 1615-1620. 5 Teile: Vitae Germanorum Philosophorum; Vitae Germanorum Medicorum; Vitae Germanorum Jureconsultorum et Politicorum; Vitae Germanorum Theologorum; Vitae Theologorum exterorum principum. 546 Viten, zus. 2.815 Seiten ; 4°.
- Rossi, Gian Vittorio (1577-1647): Iani Nicii Erithraei Pinacotheca Imaginum Illustrium, doctrinae vel ingenii laude, Virorum, qui, auctore superstite, diem suum obierunt. – Coloniae Agrippinae : Apud Jodocum Kalcovium et Socios. - Nach Weller (Druckorte), Bd. 1, S. 261 in Amsterdam erschienen. - Band [1]: 1645. - [8] Bl., 300, [3] S. : Ill. - Mit Titelill. u. Portr. - Janus Nicius Erythraeus ist griech.-lat. Äquivalent von Gian Vittorio Rossi. - Satzspiegel 12,7 x 6,7 cm – Signatur: Sch 045/226-1 - Band 2: 1645. - 233, [3] S. - Band 3: 1648. - [8] Bl., 303, [4] S. ; 8o.
- Imperiali, Giovanni (1596?-1670): Musaeum Historicum Et Physicum : In Primo Illustrium literis virorum imagines ad vivum expressae continentur. Additis Elogiis Eorundem vitas, et mores notantibus ; In Secundo animorum imagines, sive ingeniorum naturae, differentiae, causae, ac signa physice perpenduntur. – Venetiis : apud Juntas, 1640. – [8] Bl., 212 S., [4] Bl., 219 S., [11] Bl. : Ill. ; 4°
- Tomasini, Giacomo Filippo (1597-1654): Illustrium virorum elogia : Iconibus Exornata. - Patavii : Apud Donatum Pasqardum, 1630. - [8] Bl., 373, [50] S. : Ill. - Mit Frontispiz ; 4°
- Tomasini, Giacomo Filippo (1597-1654): Elogia Virorum Literis & Sapientia Illustrium : ad vivum expressis imaginibus exornata. - Patavii : ex Typographia Sebastiani Sardi, 1644. - [6] Bl., 411 S. : Ill. ; 4o
- Lotichius, Johann Peter (1598-1669): Bibliotheca poetica. Pars 1-4. Francofurti: Sumptibus Lucae Jennisii. – Pars 1:… Thraciae et Graeciae… – 1625. 44 S. – Pars 2:… Italiae, et Hispaniae… – 1625. S. 47 – 102 – Pars 3:… Germaniae et Belgii… – 1626. [29], 224 S.: Ill.; – Pars 4:… diversarum nationum… Acc…. Hortulus Smirtzicianus bipartitus… – 1628. [20], 229, [1] S. 8o.
- Witte, Henning (1634-1696): Memoriae renovatae decades. Königsberg, Frankfurt <Main>, 1674-1679. 4 Teile: Memoriae philosophorum, oratorum, poetarum, historicorum, et philologorum nostri seculi clarissimorum renovatae decas prima – nona; Memoriae medicorum nostri seculi clarissimorum renovatae decas prima – secunda; Memoriae jurisconsultorum nostri seculi clarissimorum renovatae decas prima – quarta; Memoriae theologorum nostri saeculi clarissimorum renovatae decas prima – sexta. Insgesamt 215 Viten, 2.926 Seiten ; 8o.
- Spitzel, Gottlieb (Theophilus Spizelius, 1639-1691): Templum Honoris Reseratum : In Quo L Illustrium Aevi Huius, Orthodoxorum, Ac Beate Defunctorum Theologorum Philologorumque Imagines Exhibentur. Accessit … Antonii Reiseri … De Claris Quibusdam Aevi Hujus Theologis Ad Authorem Epistola. – Augustae Vindelicorum : Typis Koppmayerianis, Prostat apud Gottlieb Goebelium, 1673. – [6] Bl., 415, [1] S. : zahlr. Ill. – Mit Vortitelill. ; 4o
De Studiis; Historia litteraria:
- Magirus, Tobias (1586-1652): Eponymologium Criticum : Complectens Cognomina, Descriptiones, Elogia Et Censuras Personarum Ac Rerum cum veterum tum recentium bello aut pace insignium ; Ex variis Scriptoribus collecta / Magirus, Tobias. – Nunc duplo quam olim auctius ed. cura Christiani Wilhelmi Eybenii. – Francofurti & Lipsiae : Sumptibus Friderici Lüderwald, Bibliopolae Helmstadiensis, 1687. – [12], 812 S. ; 4°.
- Barth, Caspar von (1587-1658): Adversariorum Commentariorum Libri LX. - Francofurti : Aubrius & Schleichius. 1624. - [34] Bl., S. 1, Sp. 2 - 3031, [26] Bl. : Vortitelill., 1 Portr. = Frontispiz ; 2o
- Alegambe, Philippe de (1592-1652): Bibliotheca Scriptorum Societatis Jesu Post excusum Anno 1608 Catalogum Petri Ribadeneirae Nunc hoc novo apparatu librorum ad annum reparatæ salutis 1642 editorum concinnata et illustrium virorum elogiis adornata ; Accedit Catalogus Religiosorum Societatis Iesu, … / a Philippo Alegambe. - Antverpiae: Apud Ioannem Meursium, 1643. - [XXIV], 586, [1] S.; 2o. - Satzspiegel 25,8 x 16,5 cm - Signatur: Sch 097/226
- Comenius, Johann Amos (1592-1670): [Opera didactica omnia] J. A. Comenii Opera Didactica Omnia : Variis hucusque occasionibus scripta, diversisque locis edita, nunc autem non tantum in unum, ut simul sint, collecta, sed & ultimo conatu in Systema unum mechanice constructum, redacta. - Amsterdami : Impensis Laurentii de Geer, excuderunt Christophorus Cunradus, & Gabriel a Roy, 1657. - Pars I.: [7] Bl., 17 S., Sp. 18 - 482. - Pars II.: [6] Bl., 462 Sp. - Pars III.: 10 S., Sp. 11 - 592, S. 451 – 454, Sp. 455 – 830 [i.e. 805], [2] Bl., S. 831 – 836, Sp. 837 – 1062, [1] S. - Pars IV.: 10 S., Sp. 11 – 124 : Ill. ; 2o.
- König, Georg Matthias (1616-1698): Bibliotheca Vetus Et Nova : in qua Hebraeorum, Chaldaeorum, Syrorum, Arabum, Persarum, Aegyptiorum, Graecorum & Latinorum per Universum terrarum orbem Scriptorum, Theologorum, J[uris]C[onsul]torum, Medicorum. Philosophorum, Historicorum, Geographorum, Philologorum, Oratorum, Poetarum, &c. Patria, Aetas, Nomina, Libri, [...], a prima Mundi origine ad Annum usque MDCLXXIIX. Ordine Alphabetico digesta [...] recensentur [...]. -Altdorfii: Impensis Wolffgangi Mauritii & Haeredum Johannis Andreae Endterorum, bibliopol. Norimb., Typis Henrici Meyeri, Typographi Acad., 1678. – [6] Bl., 888 S.; 4o.
- Borrichius, Olaus (Ole Borch; Oluf Bork; 1626 – 1690): Dissertationes Academicae De Poetis : Publicis Disputationibus in Regio Hafniensi Lyceo assertae, Ab Anno 1676. ad Annum 1681. - Nunc iterum evulgatae. - [Købnhavn] : Paulli; Francofurti : Drullmann, 1683. - [8] Bl., 174 S.; 4°
- Teissier, Antoine (1632-1715): Catalogus Auctorum Qui Librorum Catalogos, Indices, Bibliothecas, Virorum Litteratorum Elogia, Vitas, aut Orationes Funebres, Scriptis consignârunt. Cum Philippi Labbaei Bibliotheca Nummaria. - Genevae : Apud Samuelem De Tournes. -°Anmerkung im NUC zu ps. [1]: Basiert auf Philippe Labbé (1607-1667): “Bibliotheca bibliothecarum”. - Band [1]: 1686. - [4] Bl., 559, 27, [3] S. (darin S. 433-548 “Bibliotheca Nummaria”). - Band 2: 1705. - [3] Bl., 368 S. ; 4o
- Gesner, Johann Matthias (1691-1761): Primae Lineae Isagoges In Eruditionem Universalem, Nominatim Philologiam, Historiam Et Philosophiam, In Usum Praelectionum Ductae / Acccedunt Nunc Praelectiones Ipsae Ad Commentarios Auctoris Recensitae Et Auctae Per Io. Nicolaum Niclas (Niclas, Johann Nicolaus; 1733-1808). – Ed. altera, emendata et aucta. – Lipsiae : Fritsch, 1784. – Bd. 1: [10] Bl., 562 S. – Bd. 2: [6] Bl., 644 S., [28] Bl. ; 8o.
- Rijksuniversiteit <Leiden> / Bibliotheek: Catalogus Librorum Tam Impressorum Quam Manuscriptorum Bibliothecae Publicae Universitatis Lugduno-Batavae. - [Hauptbd.]: Curâ et Operâ Wolferdi Senguerdii [...], Jacobi Gronovii [...], et Johannis Heyman [...]. – Lugduni apud Batavos : Petrus Vander Aa, 1716. - [9] Bl., 500 S., 1 Tafel Ill. ; 2o. - Satzspiegel: 24,8 x 14,8 cm - Sign.: Wk 2241-Hauptbd. – [Erg.bd.]: Supplementum Catalogi Librorum Tam Impressorum Quam Manuscriptorum Bibliothecae Publicae Universitatis Lugduno-Batavae : Ab anno 1716. usque ad annum 1741. - Lugduni in Batavis : Sumptibus Samuelis Luchtmans, Acad. Typographi, et Cornelii Haak, 1741. - [1] Bl., S. 501-534, [60] Bl. ; 2o.
Philosophia:
- Gruterus, Janus (1560-1627): Bibliotheca exulum: Seu Enchiridion Divinae Humanaeque prudentiae. – Frankfurt <Main>: Laz. Zetzner Erben, 1625. – [12] Bl., 891 [recte: 881] S. ; 8o.
- Sennert, Daniel (1572-1637): Epitome Naturalis Scientiae. - Editio Tertia Prioribus auctior & emendatior. - Wittebergae : Impensis Johannis Helwigii Bibl. ; Typis Ambrosii Rothii, 1633. - [7] Bl., 706, [23] S. : Ill. ; 8°.
- Piccart, Michael (1574-1620): Isagoge In Lectionem Aristotelis, Hoc Est, Hypotyposis Totius Philosophiae Aristotelis : Qua Series et Ordo librorum, Scopus et Subjectum, táxis denique et diaíresis eis tà kephálaia breviter et succincte proponitur. / Olim â Michaele Piccarto [...] Concinnata. – Nunc [...] aucta, et Notis plurimis alterâ vice illustrata, atque ad usum in Theolog. applicata / A Joh. Conrado Dürrio [1625-1677] [...]. Praemissa est Epistola [...] Hermanni Conringii [...]. – Altdorffii : Typis et Sumptibus Georgii Hagen, 1665. – [18] Bl., 313 [i.e. 314] S., [19] Bl. ; 8o.
- Crell, Johann (1590-1633): Ethica Aristotelica, ad Sacrarum Literarum normam emendata. Eiusdem Ethica Christiana, Seu Explicatio Virtutum Et Vitiorum, quorum in Sacris Literis fit mentio. Huic Editioni praeter praefixam Auctoris Vitam, accedit Catechesis Ecclesiarum Polonicarum / a Joh. Crellio, Jona Schlichtingio, M. Ruaro & A. Wissowatio, recognita atque emendata, Notisque eorum illustrata. - Cosmopoli : per Eugenium Philalethem, 1681. - Titelbl., [94], 248, 674, [81], [12], 188, [4] S. - Lt. “BM” in Amsterdam erschienen. - Auf dem Titelbl. des beigef. Werkes: Stauropoli, per Eulogetum Philalethem. 1680. ; 4°
- Micraelius, Johann (1597-1658): Lexicon Philosophicum Terminorum Philosophis Usitatorum : Ordine Alphabetico Sic Digestorum, Ut Inde Facile Liceat Cognosse, Praesertim Si Tam Latinus, Quam Graecus Index Praemissus Non Negligatur Quid In Singulis Disciplinis Quomodo Sit Distinguendum Et Definiendum. Editio Secunda ab ipso Authore Correcta & Aucta, cum novis novorum Terminorum & Vocabulorum Indicibus. - Stetini, impensis Jeremiae Mamphrasii, Bibliop. Typis Michaelis Höpfneri, 1661. - [3] Bl., 1409 Sp., [64] Bl. : Kupfert., 18 Ill. (Kupferst.), Ill. (Kupferst.), Noten. ; 4o
Mathematica; Physica; Mechanica; Magia:
- Schott, Gaspar (1608-1666): Cursus Mathematicus, Sive Absoluta Omnium Mathematicarum Disciplinarum Encyclopaedia : In Libros XXVIII. digesta. – Accesserunt in fine Theoreses Mechanicae Novae : Additis Indicibus locupletissimis. – Bambergae ; [Frankfurt, Main] : Schönwetterus, 1677. [13] Bl., 660 S., [28] Bl., [2] gef. Bl., [40] Bl. : Kupfert., 41 Ill. und graph. Darst. (Kupferst.), graph. Darst. und Notenbeisp. (Holzschn.). ; 2o.
Artes; Opificium; Commercium:
Historia naturalis; Agricultura:
- Lonitzer, Adam (1528-1586): Naturalis historiae opus novum: in quo tractatur de natura et viribus arborum, fruticum, herbarum, animantiumque terrestrium, volatilium & aquatilium; item, gemmarum, metallorum, succorumque concretorum. – Francofurti: apud Chr. Egenolphum. [Tom. 1]: (1551). – [18], 352, [1] Bl.; zahlr. kolor. Ill. – Tom. 2: De Plantarum, Earumque Potissimum, Quae Locis Nostris Rariores Sunt, Descriptione, Natura & viribus. Accessit Onomasticon. – 1555 (?). – 64 Bl., [42] S. (mit zahlr. kolor. Ill.) T. 2 mit dem Sachtitel: Naturalis historiae tomus II. ; 2o.
- Pena, Petrus (vor 1538-1605); L’Obel, Matthias de (1538-1616): Stirpium Adversaria Nova : perfacilis Vestigatio, luculentaqne [recte: luculentaque] accessio ad Priscorum, praesertim Dioscoridis & Recentiorum, Materiam Medicam ; Quibus Propediem Accedet Altera Pars … / authoribus Petro Pena, & Mathia de Lobel. – Londini, 1570 [i.e. 1571]. – Titelbl. (illustr.), [12], 455, [3] S. ; mit zahlr. Ill. ; 2o. – Im Kolophon: Londini. 1571. Excudebat prelum Thomae Purfoetii.
- Jonston, Jan (1603-1675): Historiae Naturalis De Piscibus Et Cetis Libri V. Cum aeneis figuris. – Francofurti ad Moenum: Impensà Matthaei Meriani, [1650]. [Vorwort datiert (3. Weihnachtstag) 1649] – 228 S., XLVII Bl. : Kupfert., 47 Ill. (Kupferst.) ; 4o. (2o.)
- Jonston, Jan (1603-1675): Historiae Naturalis De Exanguibus Aquaticis Libri IV. Cum figuris aeneis. – Francofurti ad Moenum: Impendio Matthaei Meriani, 1650. – 78 S., XX Bl., [1] S. : 20 Ill. (Kupferst.) ; 4o. (2o.)
- Jonston, Jan (1603-1675): Historiae Naturalis De Avibus Libri VI. Cum aeneis figuris. – Francofurti ad Moenum: Impensà Matthaei Meriani, 1650. – 227 S., 62 Bl. : Kupfert., 62 Ill. (Kupferst.) ; 4o. (2o.)
- Jonston, Jan (1603-1675): Historiae Naturalis De Quadrupetibus [recte: Quadrupedibus] Libri. – Francofurti Ad Moenum: Impensis Haeredum Math. Meriani, [1652?]. – [1] Bl. (Portr.), 231, [5] S., LXXX Bl. ; 2o.
- Jonston, Jan (1603-1675): Historiae Naturalis de Insectis Libri III. De Serpentibus et Draconibus Libri II : Cum aeneis Figuris. – Francofurti ad Moenum: Impensis Haeredum Merianorum, 1653. – 66 S. (einschl. illustr. Haupttitelbl.), Bl. 67 – 70, S. 71 – 200, XXVIII Bl. (Ill.), [7] S., 40 S., (einschl. illustr. Titelbl. des beigef. Werks), XII Bl. (Ill.), [3] S. ; 2o.
Medicina; Pharmacopoeia:
- Sennert, Daniel (1572-1637): Institutionum Medicinae Libri V. - Ultimum recogniti et aucti, ac tertium editi. - Wittebergae : Apud haeredes Zach. Schüreri Sen., 1628. - [18] Bl., 1518 S., [1] gef. Bl., [61] S. : Ill. ; 4°.
- Bartholin, Thomas (1616 – 1680): Anatomia : Ex Caspari Bartholini Parentis Institutionibus, Omniumque Recentiorum & propriis Observationibus Tertium ad sanguinis Circulationem Reformata ; Cum Iconibus novis accuratissimis. Accessit huic Postremae Editioni Th. Bartholini Appendix De Lacteis Thoracicis & Vasis Lymphaticis. - Hagae-Comitis : Ex Typographia Adriani Vlacq, 1660. - Vortitelill., Titelbl., [6] Bl., 592 S., [8] gef. Bl., [7] Bl. : Frontisp., 1 Portr., zahlr. Ill. (Kupferst.) ; 8° - Enth. außerdem (S. 529-576): Johannis Walaei, Epistolae Duae, De Motu Chyli Et Sanguinis. Editio sexta. - Auf der Vortitelill.: 1655
- Blanckaert, Steven (1650-1702): Lexicon medicum / Ioann. Henrici Schulzii (Schulze, Johann Heinrich, 1687-1744) Opera Insigniter Auctum Et Emendatum, Nunc Denuo Recognitum Variisque Accessionibus Locupletatum Curante Mich. Gottl. Agnethlero (1719-1752). Praefationem Praemisit Andreas Elias Büchner. – Halae Magdeburgicae: Apud Io. Gottl. Bierwirth, 1748. – [22], 726, [48] S., Frontispiz ; 8o.
- Zwinger,Theodor (1658-1724) [Hrsg.]: Compendium Medicinae Universae : E Scriptis probatissimorum Auctorum, …, puta Ettmülleri, Waldschmidii, Sennerti, Wedelii, Boerhavii, aliorumque, – concinnatum, Institutiones, Chymiam, Pharmaciam, Et Praxin Medicam succinctè tradens. / – Emendatum, auctum, et notis utilibus hinc inde illustratum a Theodoro Zwingero. – Basileae : apud E. & J. R. Thurnisios. 2 Bde. ; 8o. – [Bd. 1]: 1724. – [12], 584, [12] S.- [Bd. 2]: Epitome Praxeos Medicae / E Michaelis Ettmülleri (1644 bis 1683) Et Aliorum Practicorum Scriptis Ac Monumentis … consarcinata …. [1724?]. – 582, [7] S.
Ius Canonicum; Ius Civile; Politica; Oeconomica:
- Kahl, Johann (1550-1614): Lexicon Iuridicum Iuris Caesarei : Simul Et Canonici: Feudalis Item, Civilis, Criminalis: Theoretici Ac Practici; … Simul & Locorum Communium & Dictionarii vicem sustinens. Feudale Lexicon; Leges Ac Magistratus Romanos; & caetera huic Operi adiecta, vide in Complemento, … Collectum Vero Est Hoc Opus Ex Collatis Inter sese iuridicis … lucubrationibus Dn. Cuiacii, Brissonii, Donelli, Duareni, Gothofredi, Pacii, Vulteii, Goeddaei, item Corrasii, Fabri, Wesenbec. … / Studio & opera Ioannis Calvini, aliâs Kahl …. – Editio … Auctior Et Longe Limatior, Cum praefationibus … Dn. Dionysii Gothofredi, & Dn. Hermanni Vulteii. – Coloniae Allobrogum [Genf] : Excudebat Matthaeus Berjon, Sumptibus Caldorianae Societatis, 1612. – [8] Bl., 2878, 236 Sp. ; gr.-8o.
- Besold, Christoph (1577-1638): Thesaurus Practicus : Non Solum Explicationem Terminorum Atque Clausularum In Aulis Et Dicasteriis Usitatarum Continens: Sed & rerum omnifariam cognitionem suggerens, inprimis quamplurima ad Romani Imperii tam Ecclesiasticum quam Politicum statum; Mores item, Historiam, Linguam & Antiquitatem Germanicam pertinentia edocens, … ; Editio Secunda Et Posthuma. … Synopticâ item materiam Regalium continente tractatione; Dissertationibus Theorico-Practicis, modum tam in Civilibus quam Criminalibus Referendi seu votandi, Processumque Judiciarium compendiose & nervose exhibentibus; nec non illustribus aliquot Responsis aucta & locupletata / Studio Et Opera Johannis Jacobi Speidelii. Unà cum eiusdem Debitis Locis & Ordine insertis Additionibus …. – Norinbergae : Sumptibus Wolffgangi Endteri, 1643. – [2] Bl., 970 [i.e. 960], 51, 36 S., [7] Bl. Index; 2o. (Im Hauptteil springt die Paginierung von 526 auf 537.)
- Lauterbach, Wolfgang Adam (1618-1678): Compendium Juris : Brevissimis Verbis, Sed amplissimô sensu & allegationibus, universam ferè materiam Juris exhibens / … publico datum à B. Dn. Joh. Jacobo Schützio. – Ed. Nova prioribus correctior. – Tubingae, Francofurti & Lipsiae : Sumptibus Joh. Georgii Cottae, Bibliop. Typis E. & J. R. Thurnisiorum, Fratrum, [nicht vor 1697]. – [8] Bl., 745 S., [7] Bl. : Ill. ; 8o.
Theologia:
- Witzel, Georg (1501-1573): Historiarum De Divis Tam Veteris Quam Novi Testamenti Tempore Celeberrimis, Omni Mythologia Libere Resecta, Liber Unus. Accessit Tuba Gratiae, per Christum factae, Et Pædagogiae Christianae initium, una cum nonnullis alijs ; Cum Indice locupletißimo. - Basileæ : (Ex Officina Iacobi Parci, Sumptibus Ioannis Oporini), 1557. - 30, [2], 415, [14] S. ; 8°
- Compendium Privilegiorum Et Gratiarum Societatis Iesu. – Romae : In Collegio Romano eiusdem Societatis, 1615. – 176 S., [3] Bl. ; 8o.
- Constitutiones Societatis Iesu : cum earum declarationibus. – Romae : In collegio Romano eiusdem Societatis, 1615. – 309, [70] S. ; 8o.
- Ratio, Atque Institutio Studiorum Societatis Iesu / Auctoritate Septimae Congregationis Generalis aucta. – Romae : in Collegio Romano eiusdem Societatis, 1616. – [2], 169, [32] S. ; 8o.
- Regulae Societatis Iesu / Ignacio <de Loyola>. – Auctoritate septimae congregationis generalis auctae. – Romae : in collegio Romano eiusdem Societatis, 1616. – [48], 298, [2] S. ; 8o.
- Ordinationes Praepositorum Generalium, Communes toti Societati / Auctoritate Septimae Congregationis Generalis contractae. [Vorr.: Bernardus de Angelis, Secretarius Societas Iesu]. – Romae : In Collegio Romano eiusdem Societatis, 1617. – 187 S., [5] Bl. ; 8o.
- Gallemart, Jean (?-1625) [Hrsg.]: Declarationes Illustr. Sac. Rom. Cardinalium Congregationis, Ipsis Sacrosancti et Oecumenici Concilii Tridentini Canonibus Et Decretis Insertae / una cum Ioannis Sotealli Theologi, et Horatii Lutii Iurisconsulti utilissimis annotationibus. Opera et industria Ioannis. Additus praeter quadruplicem Indicem, Index Librorum Secundum Huius Concilii Canones Prohibitorum. – Coloniae Agrippinae : Apud Petrum Henningium, 1619. – [12] Bl., 544 [i.e. 548] S. [NB: Paginierungsfehler: 367 und 368 fälschlich doppelt verwendet], [49] Bl., 54 S., [5] Bl., 59 [d. i. 95] S. ; 8°
- Magri, Domenico (1604-1672); Magri, Carlo (?-1693): Hierolexicon sive sacrum dictionarium : in quo ecclesiasticae voces, earumque etymologiae, origines, symbola … elucidantur / auctoribus Dominico Macro … et Carolo … eius fratre . Opus figuris ornatum, quod praecedit index criticus, ac subsequuntur syllabus Graecarum vocum exoticarum … & Contradictiones apparentes Sac. Script. / ab eodem Dominico conciliata & ex eius schedis in hac tertia & postuma impr. aucta. – Romae : sumptibus Pontii Bernardon, 1677. – [26], 678, [4], 32 S., [1] Bl. : Ill.
- Hackspan, Theodor (1607-1659): Termini, Distinctiones Et Divisiones Philosophico-Theologicae / Ex variis tum praecipue Nostratibus tum etiam adversarum partium Theologis a Theodorico Hackspanio Olim Collectae. Nunc multis accessionibus auctae et editae a Joh. Conrado Dürrio (ev. Theologe; 1625-1677). - Altdorffii : Typis et sumtibus Georgii Hagen, 1664. - [8] Bl., 688 S. ; 8o.
MATEO/MARABU:
Dieses Vorgängerprojekt von CAMENA bietet ergänzend zu unserem ‘Thesaurus eruditionis’ u.a. folgende reichhaltige Werke an:
- Aesopus: Esopi appologi sive mythologi, cum quibusdam carminum et fabularum additionibus Sebastiani Brant. – Basel, 1501; (mit Verzeichnis der Fabeln und Resümees)
- Custos, Dominicus: Atrium heroicum Caesarum, regum, … imaginibus … illustratum. – Augsburg, 1600-1602. 169 (von 171) Porträts; (mit Index)
- Boissard, Jean-Jacques; Bry, Theodor de: Bibliotheca chalcographica, hoc est Virtute et eruditione clarorum Virorum Imagines. – Heidelberg, Frankfurt a.M., 1652-1669. 438 Porträts; (mit Index)






















Recent Comments