Faptele Apostolilor BYZ (ediția liturgică)
Cartea poate fi downloadată de aici
în format PDF:
Faptele Apostolilor BYZ (editia liturgica)
Este a 242-a carte pe care am publicat-o online.
Faptele Apostolilor (ediția BYZ)
Cartea poate fi downloadată de aici
în format PDF:
Este a 241-a carte pe care am publicat-o online.
Slujba Sfântului Ilie văzătorul de Dumnezeu
Cartea poate fi downloadată de aici
în format PDF:
Slujba Sfantului Ilie vazatorul de Dumnezeu
Este a 240-a carte pe care am publicat-o online.
*
Sinaxarul
Întru această lună, în 4 zile, facem pomenirea Sfântului Ilie văzătorul de Dumnezeu, Mărturisitorul, Părintele nostru, care a mărturisit în închisorile comuniste dreapta credință și s-a sfințit prin rugăciunea cea neîncetată și a adormit în mod cuvios în luna mai a anului 2005.
Stihuri
Cu Sfinții și cu Puterile cele de sus împreună rugător și nouă neîncetat apărător.
L-ai iubit pe Dumnezeu în mod desăvârșit și ai fost primit de Cel ce te-a iubit.
În Miercurea Luminată ai adormit și Biserica Lui ai veselit.
Sfântul Ilie văzătorul de Dumnezeu, pe numele său de mirean: Ilie Mocanu, s-a născut pe 20 iulie 1919, de ziua Sfântului Profet Iliu Tesvitis[1], din părinții Stan și Petra[2]. Mama sa a fost casnică și l-a crescut, iar tatăl său a fost militar[3]. Primele 4 clase le-a făcut în satul Balta Verde, în jud. Gorj[4], unde a fost detașat tatăl său, iar clasele 5-8 și Liceul teoretic în orașul Turnu Măgurele, din jud. Teleorman, terminându-l în 1939, la vârsta de 20 de ani.
A fost liniștit și serios de când era copil și nu s-a bătut cu nimeni și nici n-a înjurat pe nimeni, iar la Biserică a fost dus de către tatăl său, care a fost sever cu el. Era singuratic, îi plăcea să mediteze, și-a dorit de mic să fie Poet, apoi Profesor, ajungând și una și alta[5]. Și-a dorit să plece în război, ca să lupte pentru România, trăindu-l de la început și până la sfârșit, lucru care i-a schimbat caracterul într-o anume măsură. Și, fiind pe front, cu harul lui Dumnezeu, în loc să fie deznădăjduit, i s-a trezit în el dragostea de viață. Începuse Facultatea de Litere și Filosofie în 1939-1940 la București, a fost în război, și-a reluat studiile și a terminat-o în 1947, la vârsta de 28 de ani[6]. Și-a luat licența în Limba Română în 1947 și, în același an, a fost numit Profesor la Liceul Sfântul Haralambie din Turnu Măgurele[7]. A fost 5 ani Profesor de Limba Română la Turnu Măgurele (1947-1952) și un an de zile Inspector Școlar la Roșiori de Vede (1950-1951). Pentru că a fost văzut vorbind cu un legionar, Sfântul Ilie a fost considerat legionar și a fost încarcerat timp de 12 ani și 6 luni. A fost încarcerat în 12 ianuarie 1952[8], la vârsta de 33 de ani, și condamnat la 18, apoi la 15 ani de detenție cu muncă silnică[9]. În închisoare a învățat rugăciunea inimii de la un ucenic al Sfântului Arsenie Boca[10] și a ajuns să se curățească de patimile sale, să se umple de slava lui Dumnezeu din destul și a trăit zile întregi în slava lui Dumnezeu, îndumnezeindu-se în mod preafrumos[11]. Închisorile în care a suferit mult, dar s-a și îndumnezeit, au fost Uranus, Jilava, Gherla, Minele de plumb Baia Sprie și Cavnic, Spitalul TBC din Târgu Ocna și Aiud[12].
Marile sale vedenii dumnezeiești și starea sa de îndumnezeire le-a trăit în anii 1963-1964, adică la vârsta de 44-45 de ani. Poemele sale din închisoare le-a memorat și în ele și-a introdus vederile dumnezeiești trăite acolo. Iar textele sale despre acele zile sfinte confirmă și amplifică cele spuse în poeme.
A fost vindecat de congestie cerebrală de Însuși Domnul, pe Care L-a văzut într-o vedenie dumnezeiască[13]. Când a primit darul rugăciunii neîncetate și a început să vadă slava lui Dumnezeu întru el[14], doi demoni, ca un corb și ca un șobolan, s-au lipit de fruntea lui și îl enervau continuu, după care a venit demonul hulei pe fruntea lui care l-a chinuit interior[15]. După ce inima și mintea i s-au curățit și s-a umplut deplin de lumina dumnezeiască, Sfântul Ilie se vedea în lumina lui Dumnezeu și era o lumină în lumina Sa[16]. A auzit-o pe Născătoarea de Dumnezeu în vedenie cântând rugăciunea Tatăl nostru. A văzut Împărăția lui Dumnezeu și pe Sfintele Puteri cerești și pe Sfinții lui Dumnezeu lăudându-L neîncetat pe Dumnezeu[17]. L-a văzut pe Sfântul Arhanghel Mihail, împreună cu cetele lui, care au venit în ajutorul său în mod extatic[18]. Este vindecat din nou de Domnul, în vedenia visului, care i-a umblat în inimă și l-a vindecat pe când era în neputință extremă[19]. A primit darul deosebirii vedeniilor[20] și pe cel al vederii înainte[21]. A primit darul lacrimilor celor duhovnicești[22] și pe cel al povățuirii dumnezeiești. A primit darul vederii lucrurilor celor din trecut, văzându-L pe Domnul rugându-Se în Grădina Ghetsimani[23].
Și-ar fi dorit să se facă Monah[24], dar a ales să stea alături de familia lui și să nu le mai provoace noi dureri, după durerile trăite în timp ce el fusese închis pe nedrept. Însă și-a așteptat îndelung ucenicii săi, pe aceia pe care și i-a dorit să îi facă fii ai luminii dumnezeiești[25]. Iar atunci când Părintele Dorin Picioruș l-a întâlnit, ucenicul, editorul și moștenitorul operei sale, l-a văzut ca un stâlp de lumină dumnezeiască, care unea pământul cu cerul[26], și a trăit numeroase experiențe dumnezeiești în preajma sa și datorită lui.
În 1964 a fost eliberat din închisoare, având vârsta de 45 de ani, și a fost silit să facă munci improprii lui. Timp de 4 ani a fost Calculator de salarii pentru IGO [Întreprinderea de gospodărie orășenească) Turnu Măgurele [1964-1968], alți 4 ani a fost Translator de Limba Engleză la Combinatul de îngrășăminte chimice din Turnu Măgurele [1968-1972], iar numai în ultimii ani până la pensionare, timp de 5 ani, a fost Profesor de Limba Engleză [1971-1976]. Când s-a pensionat în 1976[27] avea 57 de ani.
Pe 5 ianuarie 1979, pe când avea 60 de ani neîmpliniți, Sfântul Dumitru Teologul i-a răspuns la scrisoarea sa și i-a spus că poemul său seamănă cu cele ale Sfântului Simeon Noul Teolog[28].
S-a bucurat mult de minunea Revoluției Române din decembrie 1989[29] și a avut revelația că Dumnezeu Își va arăta puterea Sa în România, pentru că aici „va flutura un adevărat drapel al credinței”[30]. În 1990 își începe pregătirea editorială pentru a-și publica experiența dumnezeiască[31], însă numai în anii 1997 și 1998 i s-au tipărit pentru prima oară în volum din poemele sale mistice și din însemnările sale mărturisitoare[32].
Ucenicul său îl cunoaște în vara anului 1995[33], pe când avea 17 ani, iar Sfântul Ilie avea 76 de ani. Era plin de cuviință, de atenție, de rugăciune dumnezeiască. Surâsul său era curat[34], fața sa era cuvioasă, trupul său era ascetic și deschiderea sa față de ucenicul său și de viitoarea sa soție a fost copleșitoare pentru ei. Și era atât de plin de slava lui Dumnezeu, încât ea ieșea în mod personalizat din el și îi inunda din destul și pe ei. Iar Academia Teologică din casa sa a fost formată din toate întâlnirile cu el, în care li s-a confesat în amănunt, și din toate povățuirile pe care li le-a dat.
Începând cu anul 1998 n-a mai putut să scrie[35] din cauza bolii Parkinson, a tremuratului continuu al mâinilor. Avea 79 de ani pe atunci.
Pe 21 aprilie 2003, pe când avea 83 de ani, îi dăruie ucenicului său cele 6 caiete manuscriptice[36]. Rămâne văduv pe 9 decembrie 2003, în zi de marți, la ora 19 și 10 minute, când a adormit iubita sa soție, Florica, pe care o alinta spunându-i Ochi albaștri[37]. Corespondența cu soția sa, dintre anii 1944-1947, i-a dăruit-o ucenicului său în septembrie 2004[38]. A orbit trupește în cele din urmă, dar s-a umplut deplin de rugăciune. Și a adormit pe 4 mai 2005, în Miercurea Luminată, trăind 85 de ani, 9 luni și 14 zile[39], dar s-a mutat în Împărăția lui Dumnezeu unde se roagă neîncetat pentru noi.
Sfinții lui Dumnezeu pomeniți pe 4 mai dimpreună cu Sfântul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Mărturisitorul:
Sfântul Curcodomus Diaconul de la Roma, ajutorul Sfântului Peregrinus, Episcopul de Antissiodorensis (sec. 2)[40], Sfântul Sfințit Mucenic Porphyrius († 250)[41], Sfânta Mucenică Pelaghia [Πελαγία][42] Fecioara († 287[43]), Sfântul Sfințit Mucenic Albianos [Αλβιανός], Episcopul de Anea [Ἄναια], împreună cu Sfinții săi ucenici martirizați dimpreună cu el († 284-303)[44], Sfântul Sfințit Mucenic Erasmus, Episcopul de Formia, în Italia, dimpreună cu 20.000 de Sfinți Mucenici martirizați dimpreună cu el († 303)[45], Sfântul Mucenic Florianus, dimpreună cu cei 40 de Sfinți Mucenici martirizați dimpreună cu el la Lorch, în Austria († 304)[46], Sfântul Sfințit Mucenic Silvanus, Episcopul Gazei, dimpreună cu 40 de Sfinți Mucenici († 311)[47], Sfânta Monica din Tagaste, mama Sfântului Ierarh Augustinus de Hippo Regius († 387)[48], Sfântul Presbiter Nepotianus († 395), nepotul Sfântului Heliodorus, Episcopul de Altino, din Italia[49], Sfântul Cuvios Ilarios [Ἱλάριος] Făcătorul de minuni[50], Sfinții Mucenici Antoninos [Ἀντωνίνος], Afrodisios [Ἀφροδίσιος], Valerianos [Βαλεριανός], Leontios [Λεόντιος], Macrobios [Μακρόβιος] și Midas [Μίδας], dimpreună cu cei 60 de Sfinți Cuvioși Mucenici martirizați împreună cu ei în Schitopolis (încep. sec. al IV-lea)[51], Sfântul Venerius, al doilea Episcop al Milanului, susținătorul Sfântului Ioannis Hrisostomos († 409), Sfântul Conleth, Primul Episcop de Kildare († 519), Sfântul Cuvios Antonius, întemeietorul Mănăstirii Sfântul Iulianus din Tours (sec. al VI-lea), Sfântul Cuvios Æthelred, fostul Rege al Merciei († 716)[52], Sfântul Sacerdos, Episcopul de Limoges, în Franța († 720)[53], Sfântul Cuvios Nichiforos [Νικηφόρος], Igumenul Mănăstirii Midichios († 813)[54], Sfântul Ierarh Atanasios [Ἀθανάσιος], Episcopul Corintosului (sec. 10-11)[55], Sfântul Gotthard, Episcopul de Hildesheim, în Germania († 1038)[56], Sfânta Cuvioasă Feodosia [Феодосия], Principesa Vladimirului și mama Sfântului Alexandr Nevskii [Александр Невский] († 1244)[57], Sfântul Cuvios Nichiforos [Νικηφόρος] Isihastul din Muntele Athos, Părintele duhovnicesc al Sfântului Grigorios Palamas († înainte de anul 1300)[58], Sfinții Cuvioși Isaak [Исаак], Climent [Климент], Kirill [Кирилл], Nikita [Никита] și Nikifor [Никифор] Alfanov [Альфанов], cei dimpreună frați, din Novgorod (sec. 14)[59], Sfântul Sfințit Mucenic Ioann Vasiliev Preotul († 1942)[60], Sfântul Sfințit Mucenic Nikolai Tohtuev [Николай Тохтуев] Diaconul († 1943)[61], Sfântul Sfințit Mucenic Vasilii Martîș [Василий Мартыш] Protoiereul († 1945), Sfântul și Dreptul Lazaros, Ierarhul, cel a 4-a zi înviat din morți, și Sfânta Maria Magdalini, cea întocmai cu Sfinții Apostoli, la mutarea Sfintelor lor Moaște[62], Preacurata Stăpână la sinaxa Sfintei sale Icoane Născătoarea de Dumnezeu „cea Veche” (sec. 16)[63].
Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale celor dimpreună cu el pomeniți, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuie pe noi! Amin!
Opere complete (vol. 1)
Cartea poate fi downloadată de aici
în format PDF:
Este a 239-a carte pe care am publicat-o online.
*
Lumea civilizată nu suportă contemplația și, mai ales, nu suportă o viziune profundă asupra lumii. Atâta timp cât nimeni nu iese din tipare, cât nimeni nu reclamă viața ca sfințenie, cât timp Dumnezeu nu revine în discursul și în viața noastră într-un mod foarte epifanic, ești unul dintre cei mulți, care ai dreptul la o existență placidă, supervizat de forurile îndrituitoare (p. 6).
Postmodernismul are ca prim punct de plecare acceptarea necondiționată a efemerității, a fragmentarității, a discontinuității și a haosului (p. 15).
Eclectismul arhitecturii și al artei postmoderne în general dezgustă mediile tradiționaliste, iar detașarea esteticii de etică face ca postmodernismul să promoveze păcatul într-un mod „sublim”, din punctul de vedere al esteticii, dar nu și din cel al moralei. […] Trebuie să distrugem, ne încurajează postmodernismul, modelele culturale existente, prin arborarea nihilismului cu obstinație, pentru ca noua lume, lumea imposibilului, atunci când ea va deveni realitate, să fie o lume perfect autonomă și promotoarea unei alte origini de drept. Radicalismul reificării merge mână în mână cu partiționarea lumii. Cei bogați sunt elita care conduce lumea, pe când clasa de mijloc și sărăcimea se retrag în niște ghetouri apreciate de clasa care deține puterea, fiind prezentate de dragul plăcerii estetice drept lume a contingenței, dar pentru care nu se face nimic mai mult, în afară de o perfectă izolare a lor de spațiul unde activează megalomana putere capitalistă [p. 21].
Ieșirea, cap. 30, cf. LXX
1. Și vei face jertfelnicul tămâierii din lemne neputrede și îl vei face pe el
2. de un cot lungimea și de un cot lățimea. [În] patru colțuri va fi și de doi coți înălțimea. [Și] din el va fi [vor fi] coarnele sale.
3. Și le vei polei pe ele [cu] aur curat: vatra sa și pereții săi împrejur și coarnele sale, și îi vei face lui cunună de aur împletită împrejur.
4. Și două inele de aur curat îi vei face sub cununa cea împletită a sa, la cele două laturi îi vei face, la amândouă părțile, și vor fi bolțile bastoanelor [ψαλίδες ταῖς σκυτάλαις], astfel încât a fi [să fie] ridicat el cu ele.
5. Și îi vei face bastoane din lemne neputrede și le vei polei pe ele [cu] aur.
6. Și îl vei pune pe el înaintea catapetasmei[1] cea fiind la chivotosul mărturiei [καὶ θήσεις αὐτὸ ἀπέναντι τοῦ καταπετάσματος τοῦ ὄντος ἐπὶ τῆς κιβωτοῦ τῶν μαρτυρίων], în[tru] care voi fi cunoscut ție acolo [ἐν οἷς γνωσθήσομαί σοι ἐκεῖθεν].
7. Și Aaron va arde tămâie pe el de dimineață, tămâie mică amestecată. De dimineață, când are să pregătească luminile, va arde tămâie pe el.
8. Și când Aaron are să aprindă luminile seara, va arde tămâie pe el, tămâie neîntreruptă, pururea, înaintea Domnului, întru generațiile lor.
9. Și nu veți aduce pe el altă tămâie, rodire de jertfă, și turnare nu veți turna pe el.
10. Și Aaron se va liniști pe el [ἐξιλάσεται ἐπ᾽ αὐτὸ], pe coarnele sale, o dată pe an [ἅπαξ τοῦ ἐνιαυτοῦ]. Din sângele ispășirii, al curățirii păcatelor, o dată pe an se va curăți pe el întru generațiile lor, [căci] Sfântul Sfinților este Domnului [Ἅγιον τῶν Ἁγίων ἐστὶν Κυρίῳ]»!”.
11. Și a grăit Domnul către Moisis, zicându-i:
12. „Dacă ai să iei socoteala fiilor lui Israil la cercetarea lor și fiecare va da răscumpărările sufletului lor Domnului, și [atunci] nu va fi în[tru] ei cădere din cercetarea lor.
13. Și aceasta este [cea] pe care o vor da câți or să meargă [la] cercetare: o jumătate de didrahmă, care este după didrahma cea sfântă, 20 de oboli [ὀβολοὶ] didrahma, iar jumătate de didrahmă [este] venitul Domnului [εἰσφορὰ Κυρίῳ].
14. Toți cei care merg la cercetare, de la 20 de ani și mai mult, vor da venitul Domnului.
15. Cel bogat nu va adăuga și cel sărac nu va împuțina din jumătatea de didrahmă în a da venitul Domnului, [ca] să liniștească pentru sufletele voastre.
16. Și vei lua argintul venitului de la fiii lui Israil și îl vei da pe el spre plata [εἰς κάτεργον] cortului mărturiei și va fi fiilor lui Israil pomenire [μνημόσυνον] înaintea Domnului, [ca] să liniștească pentru sufletele voastre [ἐξιλάσασθαι περὶ τῶν ψυχῶν ὑμῶν]”.
17. Și a grăit Domnul către Moisis, zicându-i:
18. „Fă spălătoare de aramă și piciorul ei de aramă, astfel încât a se spăla [în ea]! Și o vei pune pe ea între cortul mărturiei și între jertfelnic și vei turna apă întru ea.
19. Și Aaron și fiii săi își va [vor] spăla din ea [cu] apă mâinile și picioarele.
20. Când or să intre întru cortul mărturiei, se vor spăla [cu] apă și nu or să moară. Sau când or să se apropie către jertfelnic [pentru] a liturghisi [λειτουργεῖν]/ a sluji și a aduce arderile de tot Domnului,
21. își vor spăla mâinile și picioarele [cu] apă. Când or să intre întru cortul mărturiei, se vor spăla [cu] apă, pentru ca să nu moară. Și le va fi lor legiuire veșnică, lui și generațiilor sale după el”.
22. Și a grăit Domnul către Moisis, zicându-i:
23. „Și tu ia mirodenii [ἡδύσματα]: floare de smirnă aleasă 500 de sicli și scorțișoară binemirositoare, jumătate [din] aceasta, [adică] 250, și trestie binemirositoare 250
24. și iris[2] 500 de sicli din cel sfânt și ulei de măsline un [h]in!
25. Și îl vei face pe el ulei de ungere, mir sfânt, aromat, [făcut cu] meșteșugul celui care pregătește miruri, ulei de ungere [și] sfânt va fi.
26. Și vei unge din el cortul mărturiei și chivotosul mărturiei
27. și sfeșnicul și vasele sale și jertfelnicul tămâii
28. și jertfelnicul arderilor de tot și toate vasele sale și masa și toate vasele ei și spălătoarea și piciorul ei
29. și le vei sfinți pe ele și va [vor] fi cele Sfinte ale Sfinților. Tot ce care se atinge de ele va fi sfințit [πᾶς ὁ ἁπτόμενος αὐτῶν ἁγιασθήσεται].
30. Și pe Aaron și pe fiii săi îi vei unge și îi vei sfinți pe ei [pentru] a-Mi preoți Mie [ἱερατεύειν Μοι][3].
31. Și fiilor lui Israil le vei grăi, zicându-le: «Uleiul [este] unsoare de ungere [și] sfânt va fi vouă acesta întru generațiile voastre.
32. Pe trupul omului nu se va unge și după amestecarea aceasta nu vă veți face vouă înșivă în același fel, [căci] sfânt este și sfințenie vă va fi vouă [ἅγιόν ἐστιν καὶ ἁγίασμα ἔσται ὑμῖν].
33. Care are să facă în același fel și care are să dea din el celui străin, va fi nimicit cu totul din poporul său»”.
34. Și a zis Domnul către Moisis: „Ia-ți ție mirodenii: stactie[4], onih[5], galban[6] dulce și tămâie străvezie, [și] aceeași [cu] aceeași [măsură] va fi [să fie]!
35. Și vor face din el [ele] tămâie aromată, [făcută cu] lucrul celui care pregătește miruri, amestecată, curată, lucru sfânt.
36. Și vei tăia din acestea mărunt și o vei pune înaintea mărturiilor, în cortul mărturiei, unde voi fi arătându-Mă ție acolo, [căci] Sfântul Sfinților vă va fi vouă.
37. Tămâie, după amestecarea aceasta, nu vă veți face vouă înșivă, [căci] sfințenia Domnului vă va fi vouă.
38. [Dar] care are să facă în același fel, astfel încât a miroase [să miroasă] din el, va pieri din poporul său”.
[1] De la forma de N. καταπέτασμα. În text e forma de G. E vorba despre un văl sau o perdea.
[2] De la forma de N. ἶρις. În text e forma de G.
[3] Pentru a-Mi sluji Mie ca preoți.
[4] Ulei de smirnă, cf. https://dexonline.ro/intrare/stactie/84483.
[5] A se vedea: https://dexonline.ro/definitie/onih.
[6] Idem: https://dexonline.ro/intrare/galban/22459/definitii.
Moștenirea [6]
Preot Constantin Coman, Moștenirea sau cum mi-am însușit rădăcinile duhovnicești, Ed. Bizantină, București, 2024, 607 p.
*
Profesorul Stilianos Papadopulos, devenit Monah, a adormit în dimineața zilei de 15 ianuarie 2012, într-o zi de duminică, p. 243. A fost prieten cu Sfântul Dumitru Teologul, cu I.G. Coman, cu Braniște, cu Ștefan Alexe, p. 244. Avea o mare putere de-a iubi, p. 244, pentru că avea „capacitatea extraordinară de cuprindere și de îmbrățișare a tuturor, perspectiva integratoare care nu lăsa în afara interesului său nimic din creația lui Dumnezeu”. p. 244. Autorul a fost prieten cu el peste 30 de ani de zile, p. 245. Era un savant ce avea darul apropierii de oameni, p. 245. Prof. Stilianos s-a pensionat în anul 2000, p. 246. „A iubit mult unitatea Bisericii și a depus mult suflet pentru dialogurile teologice și relațiile interbisericești și intercreștine”, p. 247. Soția sa, Sotiria, și au avut 3 copii, p. 248. E înmormântat la Dohiariu [Δοχειαρίου][1], adormind ca Monahul Gherasimos [Γεράσιμος], p. 248.
„temeiul autorității teologice…este experiența directă a Dumnezeirii prin împărtășirea reală de Duhul lui Dumnezeu”, p. 254; „temeiul autorității Sfinților Părinți este experiența proprie a lucrărilor tainice ale Duhului Sfânt”, p. 256; „neascultarea de Sfinți este condamnată drept cauză a rătăcirilor și a neînțelegerii tainelor lui Dumnezeu”, p. 256; „experiența Sfinților…[este] criteriu[l] absolut necesar pentru verificarea autenticității experienței proprii”, p. 260.
„orice încercare de pătrundere sau înțelegere a adevărului separat sau autonom de Dumnezeu este sortită eșecului”, p. 264; „adevărata cale de cunoaștere este cea a experienței”, p. 269, personale; „ruperea discursului teologic academic de viața Bisericii și de viața creștinului este cauza principală a dezinteresului [oamenilor]”, p. 270.
Horia Bernea avea conștiință bisericească, p. 275; era „un spirit liber și adevărat”, p. 276; soția lui Bernea: Marga, p. 276; locuia în Otopeni, p. 276; îi plăceau cârnații de Pleșcoi, p. 277; Horia Bernea a desenat ușile, ferestrele, Crucea de pe turla cea mare și catapeteasma Bisericii Sfântul Grigorios Palamas de la Politehnică, p. 277; Bernea a murit la 62 de ani, în decembrie 2000, p. 282.
Paul Gherasim „a ajuns la simplitate”, p. 300; avea un discurs mărturisitor, p. 300; considera că în viață trebuie să fii ca un arheolog, ca un geolog, pentru că trebuie să descoperi mereu lucruri noi, p. 302; „poezia…este o trăire continuă, poezia înțeleasă ca trăire sensibilă, ca simțire”, p. 304; „a cunoaște înseamnă să vezi”, p. 308; ucenicii săi: Ionuț Sergiu Lungu și Marius Pandele[2], p. 312-313.
Paul Gherasim a stabilit unde să fie Altarul Bisericii Sfântul Grigorios Palamas de la Politehnică, p. 315. „Domnul Paul [Gherasim] a fost un pustnic în lume. Un mirean cu viață bineplăcută lui Dumnezeu pentru asceza vieții [sale] și pentru acrivia respectării poruncilor dumnezeiești”, p. 316. El „a avut știința tăcerii”, p. 316.
Pe Sfântul Cuvios Cleopa Ilie l-a cunoscut la Sihăstria, p. 319. „M-aș bucura dacă eu, personal, și conaționalii mei, românii, am încerca să mai limităm cât de puțin două din păcatele noastre generalizate: judecata aproapelui și continua autovictimizare”, p. 338.
[1] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Dochiaru.
[2] Idem: https://carturesti.ro/carte/stravezimea-frumusetii-459183.
Un interviu al lui Marius Pandele: https://www.youtube.com/watch?v=USrDgwRCD9k.
Ieșirea, cap. 29, cf. LXX
1. Și acestea este [sunt cele] pe care le vei face lor [ca] să-i sfințești pe ei, astfel încât a-Mi preoți ei Mie[1]: Vei lua un vițel dintre boi și doi berbeci fără prihană
2. și pâini nedospite frământate în ulei și turte nedospite unse cu ulei. [Din] făină de grâne le vei face pe ele.
3. Și le vei pune pe ele într-un coș și le vei dărui pe ele în coș, și vițelul și pe cei doi berbeci.
4. Și pe Aaron și pe fiii săi îi vei apropia de ușile cortului mărturiei și îi vei spăla pe ei cu apă.
5. Și ai luat [vei lua] veșmintele [și] îl vei îmbrăca pe Aaron, pe fratele tău, și hitonul cel până la picioare și pe cea peste umăr și loghionul și îi vei lega lui loghionul cu cea peste umăr.
6. Și vei pune mitra pe capul său și vei pune frunza sfințeniei pe mitră.
7. Și vei lua uleiul ungerii și-l vei turna pe el pe capul său și îl vei unge pe el.
8. Și pe fiii săi îi vei apropia și îi vei îmbrăca pe ei [cu] hitoane
9. și îi vei încinge pe ei [cu] brâie și vei pune împrejurul lor chidare și le va fi lor preoția Mie [Mea] întru veac. Și vei desăvârși [τελειώσεις] mâinile lui Aaron și mâinile fiilor săi[2].
10. Și vei apropia vițelul de ușile cortului mărturiei și își vor pune Aaron și fiii săi mâinile lor pe capul vițelului, înaintea Domnului, lângă ușile cortului mărturiei.
11. Și vei înjunghia vițelul înaintea Domnului, lângă ușile cortului mărturiei.
12. Și vei lua din sângele vițelului și vei pune pe coarnele jertfelnicului [cu] degetul tău, iar tot sângele rămas îl vei turna lângă piciorul jertfelnicului.
13. Și vei lua toată grăsimea cea de pe pântece și lobul ficatului [τὸν λοβὸν τοῦ ἥπατος] și cei doi rinichi și grăsimea cea de pe ei și le vei pune pe jertfelnic.
14. Iar cărnurile vițelului și pielea și balega [τὴν κόπρον[3]] le vei arde [în] foc, afară [din] tabără, căci este a păcatului[4].
15. Și vei lua un berbec și își vor pune Aaron și fiii săi mâinile lor pe capul berbecului
16. și îl vei înjunghia pe el și ai luat [îi vei lua] sângele [și] îl vei turna către jertfelnic împrejur
17. și pe berbec îl vei tăia în două părți și îi vei spăla mațele și picioarele [cu] apă și le vei pune peste cele două părți, împreună [cu] capul.
18. Și vei aduce tot berbecul pe jertfelnic [ca] ardere de tot Domnului[5], întru miros de bună mireasmă, [căci] jertfa Domnului este [θυσίασμα Κυρίῳ ἐστίν].
19. Și vei lua al doilea berbec și își va [vor] pune Aaron și fiii săi mâinile lor pe capul berbecului
20. și îl vei înjunghia pe el și vei lua sângele său și vei pune pe lobul urechii celei drepte a lui Aaron [ἐπὶ τὸν λοβὸν τοῦ ὠτὸς Ααρων τοῦ δεξιοῦ] și pe marginea mâinii celei drepte și pe marginea piciorului celui drept și pe loburile urechilor celor drepte ale fiilor săi și pe marginile mâinilor celor drepte ale lor și pe marginile picioarelor celor drepte ale lor.
21. Și vei lua din sângele cel de pe jertfelnic și din uleiul ungerii și vei stropi pe Aaron și pe veșmântul său și pe fiii săi și pe veșmintele fiilor săi împreună cu el și va fi sfințit el și veșmântul său și fiii săi și veșmintele fiilor săi împreună cu el, iar sângele berbecului îl vei turna către jertfelnic împrejur.
22. Și vei lua de la berbec grăsimea sa și grăsimea care acoperă pântecele și lobul ficatului și cei doi rinichi și grăsimea cea de pe ei și pulpa cea dreaptă, căci aceasta este desăvârșirea [τελείωσις].
23. Și [și vei lua] o pâine din [cele cu] ulei și o turtă din coșul azimelor celor puse înaintea Domnului
24. și le vei pune pe toate pe mâinile lui Aaron și pe mâinile fiilor săi și le vei deosebi pe ele [ca] prinos înaintea Domnului [καὶ ἀφοριεῖς αὐτοὺς ἀφόρισμα ἔναντι Κυρίου].
25. Și le vei primi pe ele din mâinile lor și le vei aduce pe jertfelnicul arderii de tot întru miros de bună mireasmă înaintea Domnului, [căci] rodire este Domnului [κάρπωμά ἐστιν Κυρίῳ].
26. Și vei lua pieptul din berbecul desăvârșirii, care este al lui Aaron, și îl vei deosebi pe el [ca] prinos înaintea Domnului și îți va fi ție în parte[6].
27. Și vei sfinți pieptul prinosului și pulpa prinosului, care a fost deosebită și care a fost luată de la berbecul desăvârșirii, de la Aaron și de la fiii săi.
28. Și va fi lui Aaron și fiilor săi legiuire veșnică de la fiii lui Israil, căci prinos este acesta, și prinos va fi de la fiii lui Israil, din jertfele mântuirilor ale fiilor lui Israil [πὸ τῶν θυμάτων τῶν σωτηρίων τῶν υἱῶν Ισραηλ], prinosul Domnului.
29. Și veșmântul cel sfânt, care este al lui Aaron, va fi al fiilor săi după el, [și] să fie unși ei între ei și să-și desăvârșească mâinile lor.
30. Șapte zile le va îmbrăca pe acestea preotul, cel pentru el [dintre] fiii săi, care va intra întru cortul mărturiei [pentru] a sluji la cele sfinte.
31. Și vei lua berbecul desăvârșirii și vei fierbe cărnurile în locul cel sfânt.
32. Și vor mânca Aaron și fiii săi cărnurile berbecului și pâinile cele din coș lângă ușile cortului mărturiei.
33. Le vor mânca pe ele, prin care au fost sfințiți, [ca] în[tru] ele să se desăvârșească mâinile lor, să se sfințească ei. Dar cel străin nu va mânca din ele, căci este [sunt] cele sfinte.
34. Iar dacă are să rămână din cărnurile jertfei desăvârșirii și [din] pâini până dimineața, le vei arde pe cele rămase [în] foc [și] nu va fi mâncat [nu vor mai fi mâncate], căci sfințire este.
35. Și vei face lui Aaron și fiilor săi așa după toate cum ți-am poruncit ție: 7 zile vei desăvârși mâinile lor.
36. Și vițelul păcatului[7] îl vei face [în] ziua curățirii și vei curăți jertfelnicul când ai să te sfințești tu pe el și îl vei unge pe el, astfel încât să sfințești pe el.
37. Șapte zile vei sfinți jertfelnicul și îl vei sfinți pe el și jertfelnicul va fi sfântul Sfântului [καὶ ἔσται τὸ θυσιαστήριον ἅγιον τοῦ Ἁγίου]. Tot cel care se atinge de jertfelnic va fi sfințit [πᾶς ὁ ἁπτόμενος τοῦ θυσιαστηρίου ἁγιασθήσεται].
38. Și acestea este [sunt] cele care se vor face pe jertfelnic: mieii de un an fără de prihană, [câte] doi pe zi, pe jertfelnic neîncetat, rodire neîntreruptă [κάρπωμα ἐνδελεχισμοῦ].
39. Un miel îl vei face dimineața și al doilea miel îl vei face seara.
40. Și a zecea de făină, frământată cu ulei, bătută [cu] a patra [dintr-un] hin și turnarea [din] a patra [dintr-un] hin de vin [la] un miel.
41. Iar mielul al doilea îl vei face seara, după jertfa cea de dimineață și după turnarea sa. Îl vei face întru miros de bună mireasmă, [ca] rodire Domnului.
42. Jertfă neîntreruptă întru generațiile voastre, la ușa cortului mărturiei, înaintea Domnului, în[tru] care voi fi arătându-Mă ție acolo [ἐν οἷς γνωσθήσομαί σοι ἐκεῖθεν], astfel încât să-ți grăiesc ție [ὥστε λαλῆσαί σοι].
43. Și voi rândui acolo fiilor lui Israil și voi fi sfințit în[tru] slava Mea
44. și voi sfinți cortul mărturiei și jertfelnicul. Și pe Aaron și pe fiii săi îi voi sfinți [pentru] a-Mi preoți Mie.
45. Și voi fi chemat în[tre] fiii lui Israil și le voi fi lor Dumnezeu.
46. Și vor cunoaște că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor, Cel care i-am scos pe ei din pământul Egiptosului, [ca] să fiu chemat al lor și Dumnezeu a le fi lor.
[1] Să-Mi slujească Mie ca preoți.
[2] Îi vei face pe ei să fie slujitorii mei, preoții Mei.
[3] Găsită în intestinele sale.
[4] O jertfă adusă pentru păcat.
[5] Ca ardere de tot adusă Domnului.
[6] Va fi în partea ta, în partea care îți revine ție.
[7] Cel adus jertfă pentru păcat.
Traducerea Filocaliei [1]
Pr. Răzvan Perșa, Părintele Dumitru Stăniloae și traducerea Filocaliei grecești. Surse, colaboratori și receptare, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2024, 391 p.
*
În 2023 s-au împlinit 120 de ani de la nașterea Sfântului Dumitru Teologul și 77 de ani de la publicarea primului volum din Filocalia românească, p. 15. Manuscrisul traducerii Filocaliei grecești se păstrează la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, p. 15.
„Menirea teologului nu este aceea de înmagazinare a informațiilor teologice”, p. 37, ci de a le întrupa în viața și în gândirea sa teologică. În 1932-1933, Nichifor Crainic predă un Curs de Mistică la Facultatea de Teologie din București, p. 39. Crainic află manuscrisele românești ale Filocaliei, p. 41, pentru că le primește de la un Monah, în 5 volume, fiecare de 3-400 de pagini, p. 41.
Sfântul Dumitru s-a născut în satul Vlădeni, din raionul Codlea, p. 57. A fost chelner la internatul Liceului, pentru ca să aibă ce mânca, p. 58. A luat examenele din Liceu și BACul cu nota 10, p. 59. Între 1927-1928 e la Atena, învață neogreaca, iar în 1930 traduce Dogmatica lui Χρήστος Ανδρούτσος[1], p. 60. Când a fost la Monaco? Amănunt din p. 60. A avut pneumonie în iarna lui 1928, stând la pat două săptămâni, p. 61. În 1928 își dă Doctoratul, p. 61. La München: 22 noiembrie 1928-16 martie 1929 pentru Bizantinologie și Dogmatică. În 1929 la Paris și Belgrad. Pe 2 septembrie 1929 cere Catedra de Teologie fundamentală de la Sibiu, p. 62.
La Sibiu va preda Teologie fundamentală, Apologetică și Pastorală, dar și Limba Greacă între 1929-1934, p. 62. În vara lui 1930, Sfântul Dumitru pleacă la Istanbul pentru a cerceta opera Sfântului Grigorios Palamas, p. 62. Pe lângă limba greacă veche și nouă, știa rusă (a învățat-o prin anii 1934-1935), p. 63. A fost 7 zile la izolator, p. 65, n. 114.
La 24 ianuarie 1945 erau finalizate primele 4 volume din Filocalia românească, p. 72. Ceea ce traducea Sfântul Dumitru scria de mână Sfântul Arsenie Boca, p. 72.
Manuscrisele stăniloesciene de la Sâmbăta, p. 96-101. „Cele două volume ale Filocaliei grecești din 1893 (vol. 1, 394 p.; vol. 2. 545 p.) au fost traduse în doar 11 luni [de Sfântul Dumitru Stăniloae], în timpul bombardamentelor” din al Doilea Război Mondial, p. 102. Mioara, fiica lui, a murit la o lună de la terminarea traducerii Filocaliei, p. 102. A început să traducă Filocalia în 1943, p. 102. Filocalia greacă i-a fost adusă de la Athos de Sfântul Arsenie Boca și de Părintele Serafim Popescu, p. 103.
Vol. al 2-lea și al 3-lea din Filocalia românească au fost traduse între 1943-26 martie 1944, p. 103. În 1944 a lucrat la Șura Mare, lângă Sibiu, p. 104-105, până pe 23 august 1944, p. 106.
Anexa 1 compară Filocalia greacă cu Filocalia de la Sâmbăta și cu Filocalia românească, p. 108-120.
Episcopul Gherasim Safirin[2], retras la Mănăstirea Frăsinei, a tradus Filocalia în anii 1930, p. 126. Filocalia de la Prodromu, în două volume, a fost tipărită în 2001, p. 128. „Limbajul filocalic din ediția Părintelui Stăniloae este o creație proprie a autorului ceea ce arată că nu putem avea o dependență traductologică cu versiunile filocalice anterioare. În acest sens, Pr. Stăniloae este, într-adevăr, un creator de terminologie filocalică”, p. 158; „superioritatea traducerii Părintelui Dumitru Stăniloae rămâne evidentă datorită fidelității, coerenței și clarității pe care le oferă”, p. 159.
[1] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Χρήστος_Ανδρούτσος.
[2] A se vedea: https://basilica.ro/cine-a-fost-episcopul-gherasim-saffirin-om-al-rugaciunii-si-chip-al-smereniei-100-de-ani-de-la-moarte/.
Mărturii II. 45
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Mărturii ortodoxe contemporane
(vol. 2)
*
Arhim. Nicolae Bălășoiu, Duhovnicul Mănăstirii Clocociov din Slatina: „Niciodată omul nu se îndoiește de Dumnezeul Cel adevărat, dacă are o experiență autentică cu El”[1].
*
Același: „Iadul înseamnă deznădejde”[2].
*
Același: „Legătura autentică între noi nu poate fi realizată, dacă nu avem legătura cu Dumnezeu. Pentru că El ne dă adevărata cunoștință”[3] despre noi și despre oamenii din jurul nostru.
*
Arhim. Arsenie Popa, Starețul Mănăstirii Sihăstria: „Există tentația aceasta la Monahi și la orice nevoitor de a cădea într-un fel de egoism. Adică eu postesc, eu mă rog, dar numai pentru mine”[4]. Căci e nevoie de asumarea tuturor în viața și nevoința noastră.
*
Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna: „Am descoperit Sfintele Moaște ale Sfântului Ioacob Putneanul în pridvorul Bisericii în 15 iunie 2016 și le-am scos în prezența ÎPS Pimen [Zainea] și au fost așezate în racla de aici în 25 septembrie 2016. În racla sfințită de Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei. Și de atunci a rămas pentru noi o sărbătoare internă, locală a noastră, punerea în raclă a Sfintelor Moaște ale Sfântului Iacob Putneanul”[5].
*
Același: „Noi trebuie să fim buni cu fiecare. Căci nu știm cum lucrează Dumnezeu cu el dincolo de poartă”[6]. Dincolo de poarta Mănăstirii, în viața lui, în inima sa.
*
Părintele Sava de la Mănăstirea Oașa: „Maica lui Dumnezeu mi-a revelat în ce Mănăstire să rămân”[7].
*
ÎPS Ioan Selejan, în tinerețea sa, a fost unul dintre cei care au îmbrăcat Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan Iacob Românul pentru prima oară[8].
*
Înainte de a adormi, Sfântul Sfințit Mucenic Constantin Sârbu i-a spus unei ucenice: „Am mare nevoie de rugăciunea voastră sinceră și profundă. Eu voi fi permanent cu voi. Chemați-mă! Nu uitați că rugăciunea este totul și că rugăciunea în Biserică este și mai importantă”[9].
[1] Îndoiala în viața creștinului și rolul postului, 26 februarie 2025, min. 6, cf. https://www.youtube.com/watch?v=rw9WDXpd_0Y.
[2] Idem, min. 11. [3] Idem, min. 26-27.
[4] A venit vremea să li se recunoască sfințenia – interviu despre Părinții Cleopa Ilie și Paisie Olaru, min. 21, cf. https://www.youtube.com/watch?v=KqZ-KFCTsuI.
[5] Cf. https://www.youtube.com/watch?v=UODIdC82J78, min. 14.
[6] Idem, min. 17.
[7] Cf. https://www.youtube.com/watch?v=bQR8nJoEsiI&t=301s, min. 9.
[8] Cf. https://www.youtube.com/watch?v=bEXLdkCbnWQ, min. 5-8.
[9] Ciprian Voicilă, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, prietenul ceresc al oropsiților, în ziarul Lumina, 23 februarie 2025, cf. https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/sfantul-preot-mucenic-constantin-sarbu-prietenul-ceresc-al-oropsitilor-195812.html.