Ce inseamna actualizare pentru un teolog ortodox

Actualizarea Sfintilor Parinti (opera, viata, cult, importanta) inseamna explicarea lor pentru mentalitatea omului de astazi. Inseamna un comentariu aplicat, o exegeza in care sa transpunem, pe cat putem sa o facem, a vietii si a intelegerii lor in conditiile vietii noastre. Asta nu inseamna o falsificare, osificare sau diminuare a prezentei lor vii in viata noastra.

Cred ca mai intai de toate trebuie sa ne cunoastem Sfinti, sa ii recunoastem, sa le recunoastem semnalmentele istorice si sa citim despre ei, rugandu-ne lor. Pentru mine, personal, a stii pe un Sfant inseamna a stii cum arata cartile lui, icoanele lui, Sfintele Sale Moaste sau macar ceva din viata lui. A cunoaste pe un Sfant inseamna a-L lasa sa intre in viata ta. Nu conteaza ce afli prima data despre el, despre Sfantul respectiv. Important e sa nu crezi minciunile spuse pe seama lui, denigrarile la adresa lui, ci faptele lui. Trebuie sa lasam faptele, cuvintele, viata lui sa ni-l zugraveasca in inima.

Daca citim o carte sfanta nu putem decat sa ne unim inima cu harul Sfantului respectiv. Nu credem ca se poate face o citire buna a unei carti sfinte fara sa fii prieten sau iubit cu Sfantul respectiv. Trebuie sa il iubesti ca sa il intelegi. Trebuie sa vorbesti cu el, sa il lasi sa iti vorbeasca, sa nu ii opui rezistenta interioara: sa il lasi sa iti fie Parintele si Fratele tau sau Maica si Sora ta.

Adevarata repunere in scena a Sfintilor incepe de aici: de la intimizarea cu ei. Un bun ermineut este un prieten intim, smerit, al Sfintilor pe care ii comenteaza. Tot la fel daca vrem sa pictam chipul unui Sfant trebuie sa il iubim, sa il ajutam sa ne ajute in munca noastra. La fel sa compunem imne, acatiste, slujbe pentru un Sfant: ne trebuie evlavie vie fata de Sfintia sa.

Nu putem sa intelegem pe cineva, opera cuiva, daca nu e tradusa intr-un limbaj propriu noua, cu modul in care se vorbeste acum. Tocmai de aceea retraducem textele sfinte periodic pentru ca limbajul nostru comun e intr-o continua schimbare. Daca esti filolog poti citi si intr-un limbaj greoi, invechit. E chiar o mare bucurie sa faci asta. Insa omul credincios, mai putin scolit, are nevoie de un text al Scripturii pe care sa il poata citi, carti de rugaciune, de slujba. E nevoie sa comunicam rapid si bine. E nevoie sa ne intelegem unii pe altii in comunicare. Si e nevoie sa reactualizam si sa reintelegem totodata intreaga istorie a Bisericii, pentru ca sa ne putem creiona propria noastra identitate ortodoxa.

Insa aceasta reintelegere tine de fiecare dintre noi, de cat ne producem in domeniul intelegerii credintei noastre. In masura in care ne traim exigentele credintei si suntem avizi sa cunoastem adevarul Bisericii, intoarcerea spre citirea Parintilor Bisericii e cel mai vital si mai natural lucru pentru un crestin-ortodox. Maturizarea in credinta inseamna intelegere a credintei si puterea de a o explica si celor care sunt la inceputul intelegerii.

Cei care sunt manati de Dumnezeu sa compuna carti duhovnicesti le compun. Cei care canta pentru Dumnezeu canta cu mare har. Cei care picteaza cu mult har scot minuni dumnezeiesti de sub pensulele lor. Teologii insa, care simt harul lui Dumnezeu in ei, au obligatia de a re-spune pe Sfinti, celor care vor sa auda cuvintele si viata lor. Mai mult: toti care simt sa faca ceva pentru credinta, sa faca! Se va discerne pana la urma care au fost incercarile bune si care au avut si unele lipsuri. Numai sa nu ne fie teama sa fim noi insine si sa nu ne ciuntim iubirea pentru Dumnezeu, de frica sa nu fim prea personali!

Pr. Drd. Piciorus Dorin-Octavian