Algerile de astazi din PSD ( 10 decembrie 2006) au aratat clar ca nu universitari ca domnul Sorin Oprescu au voie sa vorbeasca multimilor, ci domnul Mircea Geoana, domnul Iliescu, domnul Vanghelie pot lua cuvantul si pot spune nimic, nimicuri care nu tin de cald si cam atat. Romexpo a fost incapator pentru psd-isti, PSD a aratat transparenta cum nu au facut-o multi, dar nu a aratat si maturitate politica.

Adica, atunci cand trebuia sa voteze o schimbare reala, pe domnul Oprescu, el a ales politicianismul, un lider scrobit la cuvinte, care aseptizeaza cuvintele, care baga sub usa realitatile si nu le rezolva niciodata. Domnul Oprescu a vorbit bine astazi la congres. Eu fiind apolitic nu pot fi acuzat ca fac partizanat cu vreun partid. Insa remarc oamenii, oamenii peste medie, care par pigmei cand sunt pusi langa oameni fara viziune politica. Mi-a placut transparenta psd-istilor de astazi, cu siguranta ca Realitatea TV a fost platita sa stea tot timpul dupa partid, dar nu s-a ales liderul, ci s-a pastrat continuitatea.

Tocmai asta este eroarea: noi continuam lucruri care nu au fundament clar, pentru ca ne e frica sa mergem pe mana oamenilor care ar putea schimba radical situatia noastra. Cand am ales pe domnul Constantinescu ca presedinte, intelectualii au facut lobby pentru el, caci era unul de-al nostru. Cand a fost ales domnul Basescu, l-a votat lumea de mijloc del mai mult, pentru ca exista rumoarea anti-PSD, care continua si astazi.

Oare am ales vreodata oamenii pentru ei insisi sau am ales conjunctural? Opinia mea e ca am ales fricos, fara o perspectiva sigura. Ne batem joc de viitorul nostru pentru ca nu vrem sa riscam prea mult. Il alegem tot pe cel pe care il stim noi , chiar daca el nu e bun, chiar daca nu ne prea place. Cand suntem pusi sa votam presedintele ne apuca emotia, melancolia si alegem tot pe ai nostri, mergem tot cu aia, pentru ca avem incredere in ei.

Cand PSD-ul a ales astazi pe domnul Geoana, l-a ales pentru ca stiua cine este. Omul mai necultivat are oroare de cel cultivat pentru ca nu stie cum reactioneaza acesta. Mitul intelectualului care ne distruge este inca in picioare, e tara noastra comunista, alaturi de o alta tara, aceea ca trebuie sa marginalizam pe cel care e mai bun ca noi, pentru ca nu cumva sa ne facem de rusine in fata altuia, care si-ar da seama ca suntem cu toti prosti. Teoria conspiratiei sta mana in mana cu teoria neputintei de a alege corect. Noi nu stim sa alegem corect nu pentru ca nu stim ce ne dicteaza inima, ci pentru ca nu lasam inima sa vorbeasca ci prejudecatiile si ambitiile personale.

Spectacolul de astazi al PSD-ului arata ca aspiratia noastra europeana: multa sclipire in afara, dar nu suntem in stare sa ne renovam inauntrul nostru! Pana cand nu vom renunta sa mai punem pe primul plan ambitiile egoiste, orgoliul, ci vom da loc grijii reale pentru Romania, pentru viitorul copiilor nostri, vom alege tot la fel de defectuos, pentru ca vom alege conjunctural, grabit, fara inima dreapta.

In 17 ani de democratie am ramas tot la nivelul de electorat grabit, care nu isi cunoaste interesul real, interesul de durata. Noi improvizam mereu. Acum alegem pe cineva, maine pe altul tot la fel de incompetent, adica mai punem un surub nou la aceeasi masina veche, fara sa ne gandim ca jocul de-a alegerile este de fapt jocul cu viata noastra.

Congresul PSD este o paradigma a grabei romanilor. A grabei rautacioase pe propria lor fericire. Experimentele reale nu ne plac, dar alegem in schimb tot vechea noastra poveste. Oroarea fata de gandirea dreapta, fata de perspectiva, fata de bun-simt e ceea ce ne caracterizeaza pe cei mai multi.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Did you like this? Share it: