Zi: 4 ianuarie 2007

Multumirile noastre

Leave a comment

Multumim celor de la Netul, un director de siteuri romanesc
http://director.netul.ro/societate_religie/religie/
pentru publicitatea pe care ne-o fac.

Multumim de asemenea domnului Ilie Catrinoiu, webmasterul blogului Atitudini fara platitudini (http://culianu.wordpress.com/) pentru aprecierile din interviul oferit domnului Marius Parciu ( http://mariusparciu.directnews.ro/2007/01/04/interviu-cu-ilie-catrinoiu/)

Multumim de asemenea directorului web Google si Yahoo si nu in ultimul rand WordPress.com- ului( furnizorului platformei noastre web), pentru promovarea atat de calduroasa pe care ne-au facut-o.

Aceleasi multumiri, in preziua implinirii a o luna de la infiintarea blogului nostru, transmitem tuturor vizitatorilor nostri de pana acum, celor care ne-au sprijinit cu rugaciunile si incurajarile lor si tuturor webmasterilor romani si straini care nu uita sa fie ei insisi mai inainte de a fi folositori celorlalti.

Munca noastra, a tuturora, de a da informatie nu numai orizontala, imediata, ci si verticala, trecuta prin spiritul nostru, ne-a facut si ne va face sa avem respectabilitate intre celelalte specii de jurnalism non-profit.

Scrisul pe blog sau pe site inseamna jurnalism. In blogul nostru credem ca gasiti ceea ce se numeste jurnalism ortodox dar si o deschidere catre tot ce inseamna autentic, frumos, smerit, sfios dar si principial.

M-am bucurat sa gasesc pe blogurile romanesti principialitate, curaj dar mai ales respect fata de cititori. In masura in care vom fi folositori prin ceea ce scriem aici, vom atrage tot mai mult atentia spre noi, ca spre o breasla in constituire, care, de ce nu?, ar putea fi remunerata foarte bine de statul roman, pentru beneficii in educarea si dinamizarea populatiei.

S-a vazut cum in zilele cand presa nu a functionat, in zilele de 1 si 2 ianuarie anul curent, cititorii de presa ne-au cautat blogurile cu multa aviditate, incat mai toate blogurile au facut un raiting uluitor.

Ce inseamna asta? Ca lumea educata, care se educa continuu, nu se mai uita prea mult la televizor, pentru ca si-a dat seama ca ni se desconsidera capacitatea de judecata si de selectie. Ne uitam numai la ceea ce are un anume grad de inteligenta si de savoare. Alegem.

Blogurile, in comparatie cu multele acuze care ni se aduc, multe dintre ele, au o selectie riguroasa a informatiei prezentate. Acest lucru atrage: prospetimea, inventivitatea si netolerarea butaforiei informationale.

Eu cred ca trebuie sa continuam prin a ne creste respectabilitatea si constiinciozitatea in ceea ce facem!

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

PFP Teoctist si Doru Braia (Talk Soc: N24, 4 ianuarie 2006)

One comment

Un interviu cu ocazia zilei patronimice a Preafericirii sale. Ora 21.00.

Dialogul s-a facut la Patriarhie.
Motto-ul emisiunii: Nimeni nu are putere impotriva adevarului, decat impreuna cu el!
Multumirile de rigoare.

Parintele Patriarh lauda emisiunea domnului Doru si ii spune ca i-a vizionat emisiunea.
Toti romanii sunt in Europa in afara de cei de dincolo de Prut.
Care va fi dezvoltarea Bisericii Ortodoxe in context european?

E un proces anevoios, spune parintele patriarh. Prefer cuvantul continuare a misiunii noastre.
Biserica Ortodoxa intregeste profilul spiritual al Europei.

Se pot creea asperitati cu celelalte Biserici?

Parintele patriarh: nu am teama de viitorul Biserici. Suntem in colaborare din 1960 si ceva cu celelalte Biserici europene. Suntem co-fondatori ai Consiliului Bisericilor.
Date despre activitatea ecumenica a BOR. Suntem in dialog cu Biserica romano-catolica.

Parintele patriarh e binedispus, zambeste, e luminos la fata. Si domnul Braia e la fel.

Sibiu e capitala europeana. Veti participa?
Nadajduiesc. Sunt optimist in reusita drumului [ se refera la intrarea noastra in UE], si in reusita drumului nostru in Europa ca Biserica ortodoxa. Mergem si ne intalnim cu prieteni, cu cunoscuti.

Am strigat unitate cand v-am vazut cu papa Iona Paul al II-lea. Daca se uneste Europa, nu ar fi o mare sansa sa se reuneasca si Bisericile?

Parintele patriarh: Sigur. Asa este. Este o dorinta foarte vie si este o frumusete de gandire sufleteasca, ce planeaza activitatea aceasta a Europei, de uniune europeana…

Evoca vizita papei. Vizita papei a fost o bucurie pentru multi.

Domnul Doru: Am simtit atunci Europa unita, cand a venit papa la Bucuresti.

Rezistenta la paragraful introducerii crestinismului in constitutia europeana…

Parintele patrairh spune ca rar se mai naste cineva ca fostul pontif roman. Am fost mahnit ca nu s-a prevazut in constitutia europeana radacinile crestine ale Europei.

Papa benedict al 16-lea continua pe papa Ioan al II-lea, spune Doru Braia.
Inca mai trebuie sa treaca timp sa ne convingem ca este un crescendo in lucrarea noului papa, spune parintele patriarh. Cu alte cuvinte, papa Benedict XVI nu a convins inca, ca are intentii bune.

Papa Benedict al 16-lea si patriarhul ecumenic Bartolomeu in Grecia.
Sa pastram o nuanta: nu a slujit cu patriarhul ecumenic, ci a participat ( se refer la papa)

Slujirea impreuna e impartasirea din acelasi potir, spune parintele patriarh, corectandu-si interlocutorul.

In Timisoara exista un ecumenism deschis.
S-a generalizat ecumenismul, spune parintele patriarh Teoctist. Avem saptamana de rugaciune in luna ianuarie. Relatii de pretuire si momente de rezolvare a unor probleme dintre noi. Se rezolva toate cand stam cu mintea indreptata spre Hristos.

Corectitudinea politica. Scoaterea icoanelor din salile de clasa. Ce sa facem cu icoanele?
PFP Teoctist: Nu-i posibil sa le scoatem. Sunt valori altoite in scoala. Dupa 5 decenii de prigoana ele au ajuns unde trebuia, in scoli. Ele creeaza o legatura pedagogica intre copii la ora de Religie.

Prea multe semne religioase, spune Doru. Pot sa suprasatureze pe copii?
Raspunde parintele patriarh: O icoana, in perete, e necesara. Icoana nu e un simplu obiect, ci realitate. Noi simtim caldura icoanei. Toti avem icoana lui Hristos in inima. Nu se intelege inca bine rostul icoanei, care nu e numai podoaba. Nu avem inca Biserici de ajuns. Ar fi o catastrofa daca s-ar reusi scoaterea lor din scoala, a Sfintelor Icoane.

Am vazut si in baruri, si in foaiere icoane. Nu trebuie sa fim trufasi totusi…
Parintele patriarh, tusind, spune: E greu de vazut o trufie in asta. Cred ca e mai mult o bucurie, o compensatie de inceput…Biserica e icoana Imparatiei lui Dumnezeu. Nu ne putem lipsi de ea. Este un tezaur al fondului nostru national.

Prima pauza de publicitate. Materialismul inca ne domina, spune Doru, cand se ia publicitate.

Revenim in partea a doua. Un dialog de sinceritate deplina cu preafericitul Teoctist.

Exista copii de alte religii sau chiar atei. Nu s-ar putea simti ofuscati, bruscati?
De vreme ce recunoastem ca icoana reprezinta o realitate in domeniul sfinteniei noastre, aceasta ne inspira si gandul si iubirea fata de ceilalti ca sa nu se simta jignit. Omul nu se supara de ceea ce frumos. Nu ne supara frumosul. Romanul, chiar daca e pierzator de suflet, nu te superi daca vrei sa tragi pozitivul din negativ, citindu-l.

Sa fie si insemnele altor culte in scoli.
Se va reglementa, spune parintele patriarh.

Toleranta. Cad de acord amandoi. Cumpana intre ceea ce e nagativ si pozitiv. De ce sa ne deranjeaza statutia lui Lenin? Sau evocari ale persoanelor negative, daca avem un drum croit cu lumina?

Un raspuns patriarhului Alecsei. E foarte pacat ca in timpul a 50 de ani am vorbit iar acum…

Cvasi-autonomie in interiorul nostru in Biserica, in timpul comunismului. Ne-am strecurat printe evenimente. Am filme de atunci cand sfinteam Biserici.

Note informative. Ati fost la parlament cand presedintele tarii a condamant comunismul. Raportul Tismaneanu. Dv. la Roma. Cand stigmatizezi trebuie sa si tamaduiesti.

Ceva ce inca nu stim.
Roma, 1984, prima vizita la papa. Conferinta Bisericilor europene. Problema lui filioque s-a discutat atunci. Acolo, ca prin minune, toti am fost de acord, in urma comisiei teologice, ca trebuie sa rostim toti dupa cum avem traditia si am zis fara filioque Crezul.

A fost invitat la Roma, intr-o audienta publica.
Papa a venit la patriarhul roman inainte de alti prelati catolici. Au discutat. Ne vom mai intalni cu bucurie mare, a zis papa Ioan Paul al II-lea.

O vizita in India, care a trecut pe la Roma. A prevenit Ministerul Cultelor. A cerut dreptul la diurna. Oaspete la Vatican:ianuarie 1989.

Si Doru a fost atunci in Roma.

La scara avionului s-a cerut din nou programul spre India. Voi merge in Roma. O discutie cu ambasadorul. Inainte cu 20 de minute sa intre la papa, patriarhul Romaniei a fost interpelat de autoritatile comuniste.

Ororile din Romania. Crucea de lumanari de la Vatican. Baietii cu ochi albastri.

Va mai exista o a doua parte
Timpul a zburat ca un vis.

Nimeni nu are putere impotriva adevarului, decat impreuna cu el!
Pe 11 ianuarie va fi a doua parte.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

De ce sunt iubite femeile ( romanul de dupa roman)

One comment

…Paraschiv si-a dat seama in acea seara ca viata lui fara Ea este un minus pe perete, un fel de apartament spatios, luxos, dar din care lipseste bucuria. Bucuria insemna Ea, acea femeie indescriptibila cand nu mai e langa tine si atat de tulburatoare cand era cu tine. A inteles pe deplin ca numai cand pierzi intelegi ce nu trebuia sa faci ca Ea sa nu plece si cat de mult inseamna femeia pe care o iubesti atunci cand linistea te inunda.

Ea… Si-o aduce aminte ca pe o himera a vietii lui, ca pe o strafulgerare de contiinta, intre ce a fost si ce este Ea acum. Amintirile lui se confunda cu dorinta lui de a o vedea iarasi, poate pentru o clipa. Totul se masoara in clipe. Poate ca si clipele sunt prea lungi cand vorbeste de femeia pe care o iubeste, a iubit-o, o va iubi…

Era 3 dimineata si el se uita la fotografia ei, iar da drumul la televizor…iar mai se uita, stand in pat si vorbind cu Ea…vorbind cu el.

De ce el este el iar Ea este Ea? Pentru ca Ea ar fi mai importanta decat el?! Nu, ci pentru ca privim viata din punctul lui de vedere, al unui om indragostit tocmai cand iubirea ei s-a sfarsit sau care traieste in halucinatiile lui tocmai pentru ca viata cu ea era altfel, era tot ce era mai frumos.

Trecutul se topeste incet in amintire. Raman numai firisoarele cele mai entuziasmante de realitate, clipele de realism cotropitor, in care iubirea nu era un cuvant, nu era nici un sarut si nici imbratisare, ci tot ce atingeai, ce simteai, ce erai cand erai cu Ea.

Idealizarea clipei nu are nimic de-a face cu dragostea. Cand iubesti traiesti dragostea, o ai. Cand nu mai ai raspuns la dragostea ta, cand esti scos afara din cercul relatiei de iubire dintre tine si Ea, apare idealizarea, supradimensionarea persoanei femeii pe care ai iubit-o sau o iubesti.

Cand iei putin distanta de relatie, cand privesti din afara relatia de iubire, Ea devine ea, o straina. Ea care a devenit ea poate trece pe langa tine si nici nu o sesizezi, nici nu iti ramane ochii pe ea. Indragostirea trebuie sa devina dragoste ca sa te simti bine cu Ea, sa te simti ocrotit de iubirea ei si ea de a ta. Cand Ea este cu tine si se daruie tie iar tu ei, atunci stii ca dragostea exista, desi niciunul dintre noi nu o defineste. Poate ca nu stim sa o definim sau nu vrem sa o definim.

Dragostea e definibila dar numai intre cei care o au. Imbratisarile, saruturile, clipele de intimitate, cuvintele, scrisorile sunt intre cei doi. Ochii straini nu inteleg ce rost au toate aceste lucruri. Pentru ochii straini iubirea dintre cei doi poate fi comica, prostuta, non-eleganta.

Insa dragostea nu e niciodata prostuta, nici comica, nici neeleganta, nici parsiva. Dragostea adevarata e daruire totala, pe care nu o poti vinde decat daca vrei sa te dezgolesti de toata frumusetea pe care o ai in tine.

Paraschiv, in acea noapte nu se gandea la Delia, la Ea, pentru ca avea nevoie de ea, ci pentru ca nu putea sa nu aiba nevoie de ea. Atunci cand Delia a plecat in alt oras, ca sa il uite, ea a plecat tot cu chipul lui in ea.

Inconsistenta pe care ei o traiau era mai mult o toana. Eu i-as spune ca era o ispita demonica ( scanand realist situatia), pentru ca s-au despartit crezand, fiecare dintre ei, ca celalalt il iubeste mai putin pe celalalt. Din cauza joburilor diferite pe care le aveau( el, programator IT, ea avocat), se intalneau doar seara iar sms-ul sau un cuvant, doua pe net insemna relatie peste zi…

Nici munca si nici timpul nu fusesera un prilej de racire a relatiei intre ei. Ci poate tocmai marea dragoste dintre ei ii faceau sa se simta atat de bine, incat sa considere ca nu au iubire atat de mare ca la inceput.

Paraschiv astepta telefonul ei. Il presimtea. Ea astepta telefonul de la el. Il dorea. Intre atata departare trebuia sa se faca un pod, un drum direct catre ei amandoi.

-Sunt eu, a zis el de la capatul celalalt al firului.
Iar ei i-au dat lacrimile de bucurie…

Post scriptum:

Poate ca femeile sunt iubite sau acele femei sunt iubite care nu se pastreaza deloc pentru ele.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Pornografia fara simturi

2 comments

Tendinta filmografiei porno recente este aceea de a folosi actori batrani (senseless), supraponderali sau cu tot felul de malformatii. Nu e nimic altceva in acest trend decat o ducere la extrem a simtamantului pe care florile raului ale lui Baudelaire sau arta abjectiei le-a instaurat deja.

Socializarea uratului, a malformatiei, a ridicolului nu e decat o ridicare a noastra spre trepte mult mai sadice de suportare a gretosului. Suntem invatati sa fim urati sau sa suportam uratul ca pe un frumos inversat.

Pentru mai multe detalii, spre articolul Porno bunicii.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.