Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör

Zi: 15 ianuarie 2007

Slujbe și Acatiste în limba română

Aveti in fisierul Word de aici
slujbe-si-acatiste-in-limba-romana.doc

Acatistul Sfântului Antim Ivireanul (27 septembrie)
Slujba de pomenire a Preacuviosului Antipa de la Calapodești (10 ianuarie)
Slujba de pomenire a Sfântului Ierarh Grigorie Dascalu (22 iunie)
Paraclisul Cuviosului Patapie (8 decembrie)
Slujba Sfântului Ierarh Petru Movilă (22 decembrie).

OrthodoxWiki(paedia): un proiect romanesc ortodox de anvergura enciclopedica

Avem bucuria si onoarea sa va anuntam proiectul OrtodoxWiki din locatia
http://ro.orthodoxwiki.org/Pagina_principal%C4%83

unde veti gasi o enciclopedie ortodoxa in derulare, la care puteti contribui
si dv. insiva cu articole si informatii teologice.

Binecuvantam din toata inima acest proiect atat de necesar pentru cei care vor sa se informeze
despre credinta noastra!

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Sfanta Liturghie si comentariu

inger_cu_potir-1.jpg

Pe siteul http://www.dervent.ro/liturghia.php

puteti gasi Sfanta Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur si un complex comentariu al preotului Florin Botezan la textul ei. E un site de initiere in adancimile de sens ale Sfintei Liturghii care merita din plin a fi studiat.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Sfantul Ioan din Kronstadt

sfantulioandinkronstadt.jpg

Liturghisitorul care nu a incetat sa iubeasca impartasirea zilnica cu Domnul. Predicatorul si scriitorul care ne-a umplut inima de lacrimi. Casatoritul traitor in feciorie si prietenul de suflet al monahilor Sfinti. Sfantul despre care nu pot sa spun cuvinte, ci toate cuvintele deodata.

Sfinte Parinte Ioane, ajuta-ne si ne miluieste-ne pe noi pacatosii!

Nevrednicul preot Dorin

Truman Capote, Mic dejun la Tiffany ( I)

Traducerea lui Constantin Popescu din colectia Cotidianul de saptamana trecuta, cred ca surprinde foarte bine savoarea, cu retineri, a autorului. Ma voi referi in aceasta prima postare la frazele cheie ale romanului.

Pe scurt: un el, scriitorul, o iubeste pe ea, pe Holly Golightly, dar dragostea lor nu se consuma niciodata.

Prima fraza tusanta:”Iar fata…plutea in bratele lor, usoara ca o esarfa”, p. 19. O figura de stil creata de indragostitul care pandeste. Nu exista aspecte pornografice, ci numai pasiunea interioara a tanarului scriitor.

A doua fraza importanta pentru noi: „Ochii lui reci m-au cercetat clinic, cu incizii precise si adanci” ( p. 32). Ochii lui erau ai rivalului in dragoste.

In fata unor ochi patimasi pentru o femeie ochii rivalului sunt ochi de chirurg atent, care taie in carne vie. In pagina 42, autorul ne spune ca nimeni nu iubeste obraznicia si ca te poti autoconvinge ca poti sa iubesti pe oricine. Nu vad cum, dar asta e o alta problema.

Apare a doua domnisoara excentrica a romanului, care vine „cu inaltimea ei serpuitoare”(p. 43) drept in mijlocul unei petreceri aiurite.

Seducatoarea serpuitoare il face pe O.J.Bermann, un tip scund, sa aiba ochii incetosati de admiratie in fata unei asemenea femei, de peste 2 metri inaltime ( p. 44).

Barbatii ii mancau din palma serpuitoarei, dupa cum mananca porumbeii floricelele de porumb. Ea castiga tocmai prin exagerarea defectelor proprii si nu prin ascunderea lor. In fata gigantismului ei barbatii se simteau protejati (p. 45).

Confesiunile lui Holly sunt pentru autor „un recital de impresii” (p. 53). Ea este cineva in masura in care isi ascunde adevarata identitate, in masura in care fabuleaza despre viata ei.

Intre Holly si Mildred Grossman desi nu exista nimic in comun pentru autor, totusi ele sunt exemplele a doua moduri de viata total opuse:”N-aveau sa se schimbe, deoarece caracterul lor se formase prea devreme, fenomen care, ca si imbogatirea prea brusca, duce la lipsa de simt al proportiilor; una dintre ele devenise o fire realista la extrem, cealalta o romantica incurabila” (p. 56).

Amprenta copilariei sau a adolescentei asupra ta pare pentru autor mai tare decat vointa, mult mai puternica decat dorinta de a te schimba.

Cand apare in scena sotul domnisoarei Golightly aflam ca mama ei murise de tuberculoza ( era vremea celui de al doilea razboi mondial), ca el a luat-o de mila de sotie si ca, din cuza revistelor pe care ea le citea cu asiduitate i-a venit dorul sa plece de acasa: „Ca s-a tot uitat la pozele alea facute sa-ti ia mintile. A citit despre visuri. Asta a impins-o s-o porneasca la drum. In fiecare zi mergea nitel mai departe; o mila, si se intorcea acasa. Doua mile, si se intorcea acasa. Si intr-o zi nu s-a mai intors deloc” (p. 65), ii spune sotul ei, tanarului scriitor, celui care scrie romanul si era indragostit de aceasta femeie fara scrupule.

Intalnirea dintre soti e de o sinceritate brutala (p. 67). Se iau in brate si nimic nu mai este important.

O poveste despre oameni care nu au un scop in viata, nu au idealuri sau nu sunt in stare sa isi poarte idealurile. Frenezia cautarii, a experimentului se termina prost, se termina cu durere, cu singuratate in suflet, cu nesiguranta totala. Te intorci tot in bratele celor care te iubesc, in concluzie. Insa nu mai esti buna de nimic si nici credibila. Trebuie sa dai prea multe explicatii care dor.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Cu capul spart de emotie

Promitea intotdeauna ca o sa se razbune el cumva,
ca o sa cante la toti copacii de pe strada un cantec de zaduh si voie buna,
un fel de rock alternativ si de black gospel,
pe care tineretul renascentist sau retro-anvangardist nu il cantase.

Miezul discutie, in care cazuse discutia si tindea sa se anuleze de la sine, era aceea ca cine are capul spart are si mintea bulversata sau ahtiata.
Discutia se crapa in multe
piese,
poate in prea multe pentru un singur muritor,
cand era vorba sa isi asume si el,
un fel de serviciu din care sa aiba pofta de mancare.

El avea pofta de mancare dar nu avea si pofta de munca.
I se taia pofta cand se gandea ca are capul spart de emotie,
inima bulversata de emotie,
vreo doua-trei pardesie pline de emotie,
carti de vizita patate cu emotie,
ca emotia ii cuprindea glasul si cand mintea
si cand spunea adevarul.

Se oprise sa mai rasufle chiar cand emotia vitezei il coplesise.
Privea plin de curiozitate la lipsa de curiozitate din jur.
Nu era bolnav de lehamite.
El nu cunoaste aceasta otrava nesimtita,
adica lenea,
sa stea ca proasta in targ adica,
si sa se uite asa,
suschiu.

Pune mana si face.
Cand face se vede.
Cand se vede toti zic ca emotia e o arta.
Ca arta e un fel de gong,
de tunet,
de minge de pin-pong,
de raspapir pentru nervi,
de insomnie…

Intr-o cascada de vorbe si de subintelesuri,
chiar ca toate au o dialectica,
cum si foamea sau iubirea au si ele o dialectica,
care te fac sa vezi cand nu ai timp,
sa te amuzi cand vrei sa razi de tine,
sa te cauti,
sa te cauti toata ziua ca un zalud,
fata in fata cu o nemernica si
oneroasa idee de sprijin.

Nu se mai termina fericirea lui.
E un suvoi de emotie fericirea.
Cand ai un bilet ca sa te duci la film vezi fericirea cu ochii.
Sau cand bei o bere iti pierzi fericirea pe drum,pentru
ca te imbeti de iluzii.

El avea sigur capul spart.
La ultimul concert se batusera pana la epuizare cu muzica care iesea din ei,
incercand sa le peticeasca toate accesele de normalitate
sau normalitatea abuzase de mintea lor
pana ii epuizase.

La capatul filmului un film real: cineva trecea pe langa cineva care murea.
Toate cuvintele erau, intr-un anume fel boante, ca sa reclame acest incident.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno