Zi: 24 ianuarie 2007

Inconsistenta separatiilor in teologia ortodoxa

Leave a comment

Pentru un teolog ortodox separatiile reale nu exista, ci numai distinctiile si in acelasi timp sinergia dintre Dumnezeu si om. Niciodata nu putem separa discutia despre Dumnezeu Tatal de cea despre Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant, nu putem vedea pe Fiul fara Duhul Sfant, nu putem vedea Biserica fara Treime, nu putem vorbi de mantuire fara simtirea harului in fiinta noastra, nu putem vedea credinta fara faptele iubirii de Dumnezeu si de oameni, nu putem vedea lumea fara Dumnezeu, nu putem sa ne vedem pe noi insine ca separati de lumea in care traim.

Cand incepi sa separi viata ta personala de viata ta privata, viata ta duhovniceasca eclesiala de viata ta duhovniceasca personala, cand pui mai presus de om o idee sau cand scufunzi pe om in concepte sau in lucruri nu mai avem decat o pseudo-constiinta a vietii umane si bisericesti in acelasi timp.

Putem distinge intre o latura biblica si o alta dogmatica a invataturii de credinta, intre una canonica si alta liturgica, dar nu putem separa discutia despre cultul Bisericii de discutia despre dogmele Bisericii sau viata duhovniceasca de cea institutionala a Bisericii.

Amnezia in trairea vietii Bisericii sau trairea in transe sau in secvente orare a vietii Bisericii se numeste fariseism, oportunism, functionarism dar nu viata in Biserica ca madular viu, constient, vigilent al Bisericii.

Nu poti separa mintea de inima, trupul de suflet in intelegerea omului, nu poti sa cuantifici fara rest pe om numai dupa pacatele sau dupa faptele sale bune care ies in evidenta, nu poti sa concepi pe om ca pe unul pe care il epuizezi conceptual si nici nu poti sa judeci pe om din prisma lui Dumnezeu, atata timp cat nimeni dintre noi nu poate sa judece sau sa se milostiveasca de cineva in locul Lui.

Separatiile ucid, comuniunea e cea care face viu.

Intoarcerea prin pocainta la Dumnezeu inseamna alipirea si mai mare a noastra de El. Vizita la un prieten inseamna alipirea noastra si mai mult de inima lui. Cresterea noastra in cadrul familiei, inconjurati de copii si de sotie inseamna cresterea impreuna cu ei sau a noastra in cadrul unei manastiri unde cu toti crestem prin ceilalti, prin cei cu care ne indemnam la lucrul cel bun si prin care ne preschimbam interior.

Nu putem separa pe noi cei de ieri de noi cei de astazi, nu ne putem separa de parinti, de rude, de tara, de limba in fiinta noastra definitiv, chiar daca incercam sa facem acest lucru, nu ne putem separa de amintirea pacatelor noastre cum nu ne putem separa nici de amintirea faptelor noastre cuvioase, laudabile.

Nu putem sa ne separam de cei mai mici sau mai mari decat noi, Raiul si Iadul au diferente calitative inauntrul lor dar nu si diferente de distanta, pentru ca Sfintii sunt in comuniune cu Sfintii si cu Puterile ceresti dupa gradul de induhovnicire al fiecaruia iar cei pacatosi sunt cu demonii pe masura decadentei lor.

In Liturghia Bisericii intreaga creatie este prezenta si e vie in memoria lui Dumnezeu, pentru ca timpul Bisericii e cel continuu, al vesniciei si noi nu suntem separati de cei din vechime dupa cum nu suntem separati nici de cei ce or sa apara pe lume.

Daca vrem sa ne separam interior de lumea din jurul nostru, de tot ce ne inconjoara bun sau rau, vom fi mai putin decat suntem si nu vom putea sa facem asta in mod definitiv. Noi suntem impreuna cu casele, cu padurile, cu raurile, cu animalele si insectele pe care le vedem, cu soarele si cu stelele: suntem impreuna cu toate si cu toti.

Si trebuie sa vedem prin toate pe Dumnezeu, Care e prezent in lume de la facerea ei in mod neintrerupt, trebuie sa vedem pe Dumnezeu prin lumea pe care Tatal a facut-o prin Fiul in Duhul si sa o personalizam in noi in mod continuu.

Dumnezeu nu e separat de lume, ci in lume, dar El este in acelasi timp mai presus de lume si in afara de toate. Prin fiinta Sa, Dumnezeu transcende, depaseste lumea, dar prin slava Sa, prin harul Sau necreat este prezent in lume si lucreaza in lume, ne ajuta si ne sfinteste pe fiecare in parte, care suntem in Biserica si ne impartasim de slava Sa.

Dumnezeu sustine tot ce exista in viata. Numai ca pe cei din afara Bisericii ii inraureaza din afara fiintei lor harul dumnezeiesc, in masura in care fac binele, pe cand pe cei din Biserica ii preschimba zilnic dinauntru fiintei lor, unde a coborat Treimea de la Botezul nostru.

Si asa, nu putem separa in mantuirea noastra rolul lui Dumnezeu de rolul omului, credinta de iubire, ratiunea de sentiment, pe Hristos de Duhul, Biserica de lume, ierarhia de mireni si monahi, pe incepatorii in ale credintei de cei avansati si pe buni de rai, atata timp cat mantuirea se lucreaza in Biserica pana la sfarsit.

Nu putem separa harul de materie, nu putem separa viata bisericeasca de sfintenie, nu putem separa vechiul de nou, nu putem separa ci putem numai sa privim unitar toate lucrurile, viata bisericeasca, viata lumii, prin prisma prezentei si a lucrarii lui Dumnezeu in Biserica si in lume.

Daca separam in fiinta noastra laturile existentei avem numai o privire dezmembrata a realitatii dupa cum, daca unim amestecand lucrurile, facand din ele un colaj religios in sufletul nostru avem aceeasi drama a intelegerii existentiale.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Europo, venim!_ un articol de analiza splendid

Leave a comment

Fostul premier al Romaniei, Adrian Nastase, si-a publicat astazi in Jurnalul National un articol superb.

Pornind de la paradoxul ca suntem cunoscuti de catre occidentali nu prin pitorescul si ruralitatea romaneasca, ci mai degraba prin amprenta noastra de avangardism cultural, domnul profesor Nastase comenteaza Miorita si opera caragialeana drept matrici existentiale ale romanilor, prin care ar trebui sa fim decodati de catre cei ce vor sa ne cunoasca.

Pasajul final al articolului e de un dramatism aparte, unde acesta spune:

„In vreme ce presedintele se indigneaza in 2007 in legatura cu un biletel trimis de premier in 2005, ciobanii, industriasii, coafezele, mezelarii, fermierii si chelnerii asteapta sa afle ce reguli noi o sa le schimbe viata. Si de cand. Si cum vor fi ei ajutati sa faca asta. (Procesul descris de mine aici se cheama integrare europeana si e ceea ce ar trebui sa se produca dupa aderarea europeana stropita din belsug cu sampanie si artificii acum trei saptamani). Ei asteapta degeaba.

Atunci cand teatrul unde e pusa in scena devine o intreaga tara, Scrisoarea Pierduta nu poate sa nu devina O Istorie Pierduta„.

Va invitam sa il citit integral aici.


Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Acatistul Cuvioasei Xenia din Sankt Petersburg – cea nebună pentru Hristos

One comment

(24 ianuarie)

xeniasankt_petesburg.jpgCondacele si Icoasele:

Condacul 1:

Tie celei alese, bineplacutei lui Dumnezeu si nebunei pentru Hristos, Sfanta si fericita maica Xenia, care ai ales nevointa rabdarii si relei patimiri, cantare de lauda iti aducem toti cei ce cinstim Sfanta pomenirea ta. Iar tu ne apara de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, ca sa strigam tie: Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Icosul 1:

Vietii ingeresti ai ravnit maica fericita, caci dupa moartea sotului tau ai lepadat frumusetea lumii acesteia si toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului si trufia vietii, dobandind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucura-te, ca te-ai asemanat prin viata ta Sfantului Andrei celui nebun pentru Hristos;
Bucura-te, ca lepadandu-te de numele tau, cu numele celui adormit te-ai numit;
Bucura-te, ca nebunia cea pentru Hristos ai inceput-o luand numele sotului tau Andrei;
Bucura-te, caci numindu-te cu nume barbatesc neputinta femeiasca ai lepadat;
Bucura-te, ca toata avutia ta ai impartit-o oamenilor buni si saracilor;
Bucura-te, ca pentru Hristos ai primit saracia cea de bunavoie;
Bucura-te, ca prin nebunia ta ne-ai invatat sa lepadam cugetarea cea desarta a acestui veac;
Bucura-te, buna mangaietoare a tuturor celor ce alearga cu credinta la tine;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 2:

Vazand straina petrecerea ta, ca ai defaimat toata odihna si bogatia lumeasca, rudeniile tale cele dupa trup te-au crezut iesita din minti; dar locuitorii cetatii lui Petru vazand neagonisirea si saracia ta cea de buna voie au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2:

Intelepciunea cea data tie de Dumnezeu ai ascuns-o, Sfanta Xenia sub nebunia cea paruta, in desertaciunea marelui oras vietuind ca o locuitoare a pustiei si inaltand neincetate rugaciuni lui Dumnezeu. Iar noi minunandu-ne de aceasta petrecere a ta iti aducem unele ca acestea:

Bucura-te, ceea ce ai primit pe umerii tai greaua cruce a nebuniei pentru Hristos, data tie de Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce ai ascuns stralucirea harului prin nebunia cea paruta;
Bucura-te, ca ai dobandit darul inainte-vederii prin inalta ta smerenie si prin nevointa rugaciunii;
Bucura-te, ca ai folosit darul tau spre binele si mantuirea celor in suferinte;
Bucura-te, ceea ce ca o mai inainte-vazatoare ai zarit suferintele omenesti in necuprinse departari;
Bucura-te, ceea ce ai proorocit femeii celei bune despre nasterea fiului ei;
Bucura-te, ca pentru acea femeie ai cerut prunc de la Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce ai invatat pe toti sa alerge la Dumnezeu prin rugaciune;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 3:

Cu puterea cea daruita de sus tie de la Dumnezeu, barbateste ai rabdat arsita si gerul cumplit, rastignindu-ti trupul cu patimile si poftele lui. Pentru aceasta, luminata fiind de la Duhul Sfant, neincetat ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Avand, o fericito, cerul ca acoperamant si pamantul asternut trupului, ai lepadat placerile trupesti de dragul imparatiei lui Dumnezeu; iar noi, vazand o asemenea minunata vietuire, cu strapungere de inima strigam tie:

Bucura-te, ca ti-ai daruit oamenilor locuinta ta pamanteasca;
Bucura-te, ceea ce ai cautat si ai primit acoperamantul ceresc;
Bucura-te, ceea ce neavand nimic pe pamant, pe toti ii imbogatesti duhovniceste;
Bucura-te, ceea ce ne inveti rabdarea prin vietuirea ta;
Bucura-te, ceea ce ai aratat oamenilor dragostea lui Dumnezeu;
Bucura-te, cea impodobita cu roadele evlaviei;
Bucura-te, ceea ce ai aratat lumii rabdarea si nerautatea;
Bucura-te, calda noastra mijlocitoare inaintea scaunului Celui Preainalt;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 4:

Prin blandete si nerautate biruit-ai fericita maica, viforul vietii lumesti ce tulbura cetatea lui Petru si ai dobandit despatimirea de cele stricacioase. Pentru aceea si canti acum lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind despre tine ca – patimind pentru Hristos – dai mangaiere celor necajiti, intaresti pe cei neputinciosi si indrumi pe calea cea dreapta pe cei rataciti, oamenii aflati in suferinta alergau la tine strigand:

Bucura-te, ceea ce ai iubit cu toata inima calea lui Hristos;
Bucura-te, ceea ce ai purtat cu bucurie crucea lui Hristos;
Bucura-te, ceea ce ai rabdat toate ispitele din partea lumii, trupului si diavolului;
Bucura-te, ceea ce ai cu imbelsugare darurile lui Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce ai aratat dragoste pentru aproapele tau;
Bucura-te, ceea ce ai mangaiat pe oamenii aflati in suferinta;
Bucura-te, ceea ce ai sters lacrimile celor ce plangeau;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 5:

Stea purcezatoare de la Dumnezeu s-a aratat Sfintenia ta, fericita Xenia, luminand zarea cetatii lui Petru; ca oamenilor ce piereau in nebunia pacatului le-ai aratat calea mantuirii, chemand pe toti la pocainta, ca sa aduca lui Dumnezeu cantarea: Aliluia!

Icosul 5:

Vazand cum te nevoiai in rugaciune, rabdand gerul si arsita, oamenii binecinstitori se straduiau sa micsoreze patimile tale, aducandu-ti imbracaminte si hrana. Dar tu pe toate le imparteai saracilor, voind a-ti pastra nevointa. Iar noi, minunandu-ne de saracia ta cea de buna voie, iti spuneam unele ca acestea:

Bucura-te, ceea ce ai suferit de buna voie arsita si gerul pentru Hristos;
Bucura-te, ceea ce in rugaciune ai petrecut necontenit;
Bucura-te, ca ai izbavit din multe nevoi cetatea lui Petru prin privegherile de toata noaptea;
Bucura-te, ceea ce de multe ori ai intors de la ea mania lui Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce noptile le petreceai pe camp in rugaciune;
Bucura-te, ceea ce ai gustat dulceata Raiului prin saracia cea duhovniceasca;
Bucura-te, ca prin aceasta dulceata toate cele lumesti le-ai lepadat;
Bucura-te, ceea ce petreceai cu totul in Dumnezeu;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 6:

Sfintenia vietii tale, de Dumnezeu fericito, o propovaduiesc bogati si saraci, batrani si tineri, toti cei izbaviti prin tine de felurite boli, nevoi si necazuri. Pentru aceasta si noi, preamarindu-te, strigam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Stralucita slava nevoilor tale, fericita maica, atunci cand aduceai pietre noaptea, in taina, pentru cei ce cladeau biserica cimitirului, usurand astfel truda celor ce lucrau la ridicarea zidurilor. Cunoscand acestea si noi pacatosii, iti graim:

Bucura-te, ceea ce ne inveti sa savarsim in taina fapte bune;
Bucura-te, ceea ce ii chemi pe toti sa se nevoiasca pentru dreapta credinta;
Bucura-te, ceea ce ajuti celor ce zidesc bisericile lui Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce ai iubit sfintenia bisericilor;
Bucura-te, ceea ce usurezi stradaniile noastre pe calea mantuirii;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor ce alearga la tine;
Bucura-te, buna mangaietoare a tuturor celor scarbiti;
Bucura-te, cereasca ocrotire a cetatii lui Petru;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 7:

Voind a izbavi de suferinta pe doctorul care isi plangea sotia raposata, ai poruncit unei oarecare fecioare sa alerge la Ohta si aflandu-si acolo sotul, sa-l mangaie. Si facandu-se precum ai zis, mai apoi si ei bucurandu-se au cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7:

Minune noua ai aratat prin rugaciunea ta, fericita maica, atunci cand ai zis femeii celei binecinstitoare: „Ia banutul, are sa se stinga”, proorocind prin aceasta despre focul care cuprindea casa ei; iar prin rugaciunea ta stingandu-se vapaia, si noi cunoscand aceasta, te laudam asa:

Bucura-te, ceea ce stingi durerile oamenilor;
Bucura-te, ceea ce ai aratat indraznire catre Dumnezeu pentru cei aflati in suferinta;
Bucura-te, faclie nestinsa, care arzi cu lumina puternica in rugaciune catre Dumnezeu;
Bucura-te, mijlocitoarea noastra in nevoi si in necazuri;
Bucura-te, ceea ce scoti din groapa pierzarii pe cei stapaniti de patimi;
Bucura-te, ceea ce feresti pe fecioarele cele binecinstitoare de casatorii cu nelegiuitii;
Bucura-te, ceea ce izbavesti din deznadejde pe cei raniti de defaimari;
Bucura-te, grabnica ajutatoarea celor tarati prin judecati nedrepte;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 8:

Ca o straina fara adapost ai strabatut calea vietii in cetatea de scaun a patriei tale pamantesti, suferind cu mare rabdare necazurile si defaimarile; iar acum, petrecand in Ierusalimul de sus, cu bucurie canti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

Fost-ai tuturor toate, fericita maica Xenia: celor scarbiti mangaiere, celor neputinciosi acoperamant si ocrotire, celor intristati bucurie, celor saraci scapare, celor bolnavi tamaduire. Pentru aceasta noi toti graim catre tine:

Bucura-te, ca locuiesti in salasurile cele de sus;
Bucura-te, ca te rogi pentru noi, pacatosii;
Bucura-te, ca ai aratat chipul cel bun al slujirii lui Dumnezeu;
Bucura-te, acoperitoarea celor injositi si prigoniti;
Bucura-te, ceea ce ajuti cu rugaciunile tale poporul dreptmaritor;
Bucura-te, ca acoperi pe cei asupriti care se roaga tie;
Bucura-te, ceea ce inteleptesti pe asupritori;
Bucura-te, ceea ce rusinezi pe cei necredinciosi si batjocoritori;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 9:

Toate chinurile le-ai suferit, fericita maica: saracia trupeasca, foamea si setea, inca si defaimarea de la oamenii cei nelegiuiti, care te socoteau iesita din minti. Ci tu, rugandu-te lui Dumnezeu, totdeauna Ii strigai: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii cei mult graitori nu pot pricepe cum ai mustrat prin nebunia ta nebunia lumii acesteia, si prin neputinta ta paruta ai rusinat pe cei puternici si intelepti, care nu au cunoscut puterea si intelepciunea lui Dumnezeu. Dar noi cei ce am primit ajutorul tau iti vom aduce unele ca acestea:

Bucura-te, purtatoare a dumnezeiescului Duh;
Bucura-te, ceea ce impreuna cu apostolul Pavel te lauzi cu neputinta ta;
Bucura-te, ceea ce ai mustrat lumea cu paruta ta nebunie;
Bucura-te, ceea ce ai lepadat, de dragul mantuirii, frumusetea veacului acestuia;
Bucura-te, ceea ce ai iubit din toata inima bunatatile cele ceresti;
Bucura-te, ceea ce ne chemi pe calea mantuirii;
Bucura-te, infricosatoare mustratoare a pacatului betiei;
Bucura-te, ceea ce ai fost tuturor milostiv doctor fara de arginti;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 10:

Vrand sa-ti mantuiesti sufletul, ti-ai rastignit patimile si poftele trupului si lepadandu-te de sineti pentru totdeauna, ti-ai luat pe umerii tai crucea si ai urmat cu toata inima lui Hristos, cantandu-i: Aliluia!

Icosul 10:

Zid tare si liman neinviforat te-ai aratat celor ce se roaga tie, maica Xenia. Pentru aceasta si pe noi ne apara cu rugaciunle tale de vrajmasi vazuti si nevazuti, ca sa strigam tie:

Bucura-te, ceea ce ne indemni la osteneala duhovniceasca;
Bucura-te, ceea ce ne izbavesti de cursele vrajmasilor;
Bucura-te, tamaie duhovniceasca adusa prinos lui Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce aduci dumnezeiasca pace in inimile oamenilor;
Bucura-te, ceea ce stingi duhul rautatii in inimile celor inversunati;
Bucura-te, ceea ce dai binecuvantare copiilor celor buni;
Bucura-te, ceea ce tamaduiesti de boli prin tainica ta rugaciune;
Bucura-te, ceea ce ai aratat intelepciunea lui Dumnezeu lumii celei inraite;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 11:

Cantare cu lauda iti aduc, fericita Xenia, cei izbaviti din nevoi, din necazuri si din toata ispita prin rugaciunile tale si impreuna cu tine striga lui Dumnezeu, bucurandu-se: Aliluia!

Icosul 11:

Lumina stralucitoare s-a aratat viata ta, Sfanta maica, luminand oamenilor in intunericul acestei vieti, caci tu ai izbavit din mocirla pacatului pe cei cazuti si spre lumina lui Hristos i-ai povatuit. Pentru aceasta dupa datorie auzi de la noi:

Bucura-te, ceea ce luminezi poporul dreptslavitor cu lumina lui Dumnezeu;
Bucura-te, bineplacuta a lui Dumnezeu, care in lume ai aratat virtuti mai presus de lume;
Bucura-te, ceea ce prin multe stradanii ai dobandit mare har;
Bucura-te, ca ai stralucit in intunericul pacatului, prin harul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce dai mana de ajutor celor ce deznadajduiesc pe calea mantuirii;
Bucura-te, ceea ce intaresti in credinta pe cei neputinciosi;
Bucura-te, ceea ce rusinezi duhurile rautatii;
Bucura-te, ca ai uimit si pe ingeri cu vietuirea;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 12:

Har imbelsugat izvorasti, fericita maica Xenia, tuturor celor ce cinstesc pomenirea ta si alearga sub acoperamantul rugaciunilor tale. Pentru aceasta izvoraste-ne cu imbelsugare tamaduiri de la Dumnezeu si noua, care ne rugam tie, ca sa cantam cu totii: Aliluia!

Icosul 12:

Cinstind fericita maica, multele tale minuni, te laudam si cu toata osardia tie ne rugam: nu ne lasa pe noi pacatosii, in toate intamplarile cele intristatoare, ci roaga pe Domnul ca sa nu cadem din credinta noastra ortodoxa, in care prin tine fiind intariti, cu buna nadejde sa-ti strigam:

Bucura-te, ceea ce ne inveti sa suferim alaturi de cei necajiti;
Bucura-te, ceea ce cu toata osardia ne ingrijesti in suferintele noastre;
Bucura-te, ceea ce ne inveti a ne rastigni patimile si poftele trupesti;
Bucura-te, mijlocitoarea si acoperitoarea celor ce cinstesc pomenirea ta;
Bucura-te, ca ai strabatut calea cea cu osteneala;
Bucura-te, ca prin aceasta ai dobandit vesnica mantuire;
Bucura-te, cea care veselesti pe cei ce alearga la mormantul tau;
Bucura-te, cea care mijlocesti pururea pentru mantuirea poporului celui dreptmaritor;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, Sfanta maica Xenia, care in viata ta ai purtat – pentru dragostea Mantuitorului tau – o cruce atat de grea. Primeste de la noi, pacatosii, aceasta rugaciune adusa tie. Ingradeste-ne cu rugaciunile tale de ispitirile duhurilor intunericului si ale tuturor celor care cugeta relele asupra noastra. Roaga pe Atotinduratul Dumnezeu sa ne daruiasca putere si virtute, ca fiecare din noi luandu-si crucea si urmand lui Hristos sa-I cante in vecii nesfarsiti impreuna cu tine: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Vietii ingeresti ai ravnit maica fericita, caci dupa moartea sotului tau ai lepadat frumusetea lumii acesteia si toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului si trufia vietii, dobandind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucura-te, ca te-ai asemanat prin viata ta Sfantului Andrei celui nebun pentru Hristos;
Bucura-te, ca lepadandu-te de numele tau, cu numele celui adormit te-ai numit;
Bucura-te, ca nebunia cea pentru Hristos ai inceput-o luand numele sotului tau Andrei;
Bucura-te, caci numindu-te cu nume barbatesc neputinta femeiasca ai lepadat;
Bucura-te, ca toata avutia ta ai impartit-o oamenilor buni si saracilor;
Bucura-te, ca pentru Hristos ai primit saracia cea de bunavoie;
Bucura-te, ca prin nebunia ta ne-ai invatat sa lepadam cugetarea cea desarta a acestui veac;
Bucura-te, buna mangaietoare a tuturor celor ce alearga cu credinta la tine;
Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

si Condacul 1:

Tie celei alese, bineplacutei lui Dumnezeu si nebunei pentru Hristos, Sfanta si fericita maica Xenia, care ai ales nevointa rabdarii si relei patimiri, cantare de lauda iti aducem toti cei ce cinstim Sfanta pomenirea ta. Iar tu ne apara de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, ca sa strigam tie: Bucura-te, Sfanta Xenia, rugatoare pururea bineprimita pentru sufletele noastre.

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Rugaciune catre Sfanta si Fericita noastra maica Xenia, cea nebuna pentru Hristos

O, Sfanta maica Xenia, vietuind sub acoperamantul Celui Preainalt si intarita fiind de Maica lui Dumnezeu, rabdand foamea si setea, gerul si arsita, defaimarile si prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul inainte-vederii si al facerii de minuni, iar acum salasluiesti intru lumina Celui Atotputernic. Sfanta Biserica te preamareste acum ca pe o floare bineinmiresmata. Stand inaintea Sfintei tale icoane, ne rugam tie ca uneia care esti intru viata cea neimbatranitoare, dar petreci si impreuna cu noi: primeste cererile noastre si le du la scaunul Milostivului Parinte Ceresc, ca ceea ce ai indraznire catre El; cere pentru cei ce alearga la tine mantuire vesnica, imbelsugata binecuvantare pentru faptele si inceputurile cele bune, izbavire din toate nevoile si necazurile.

Mijloceste cu rugaciunile tale inaintea Atotinduratului nostru Mantuitor, pentru noi netrebnicii si pacatosii. Ajuta, Sfanta si fericita maica Xenia, sa fie luminati pruncii cu lumina Sfantului Botez si sa fie pecetluiti cu pecetea darului Sfantului Duh; baietii si fetele sa fie crescuti in credinta, cinste si frica de Dumnezeu; daruieste-le lor reusita la invatatura; tamaduieste pe cei neputinciosi; trimite dragoste si buna-intelegere celor casatoriti, invredniceste pe monahi de nevointa cea buna si apara-i de defaimari; intareste-i pe pastori intru taria Duhului Sfant, pazeste poporul si tara aceasta in pace si fara de tulburare, roaga-te pentru cei lipsiti in ceasul mortii de impartasirea cu Sfintele lui Hristos Taine; ca tu esti nadejdea noastra, grabnica noastra ascultatoare, pentru care iti aducem multumire si slavim pe Tatal si pe Fiul si pe Duhul Sfant, pe Dumnezeul cel in Treime inchinat si minunat intru Sfintii Sai acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Tropar, glas 7

Iubind saracia lui Hristos, acum te indulcesti de ospatul cel vesnic; cu nebunia cea paruta ai rusinat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, dobandind darul ajutorarii prin minuni, Fericita Xenia, roaga pe Hristos Dumnezeu sa ne izbaveasca prin pocainta de tot raul.

Condac, glas 3

Luminat salta astazi orasul Sfantului Petru, ca multimea celor scarbiti afla mangaieri, nadajduind la rugaciunile tale, fericita Xenia, ca tu esti lauda si intarirea acestui oras.

Marimuri

Marimu-te, pe tine, Sfanta si Fericita maica a noastra Xenia, si cinstim Sfanta pomenirea ta, ca tu Il rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

In ce consta proiectul post-aderare al Romaniei?

Leave a comment

Aseara domnul Ion Iliescu spunea ca cearta actuala din sanul politicii camufleaza lipsa unui proiect pentru perioada post-aderare, pe termen scurt sau mediu, a Romaniei. Multi altii sunt de acord cu aceasta parere.

Interviul presedintelui de la TVR 1 din seara de 22 ianurie 2007 a fost caracterizat ca un moment de slabiciune ( domnii Iliescu si Cristoiu) al presedintelui, ca o incercare de a se infiltra si la sate cu politica sa( domnul Mircea Badea) si ca o tutelare nepermisa a televiziunii publice de catre stat ( domnul Cristian Tudor Popescu).

Presedintele a atacat partide intr-un mod nepermis,nefiind echidistant in relatiile cu ele, a atacat josnic pe fostii lideri ai statului roman, s-a amestecat in treburile parlamentului mai mult decat trebuia, a trecut peste legitimitatea constitutionala a premierului in discutiile sale cu ministrii statului si a devoalat secrete de stat si ale serviciilor secrete intr-un mod injust.

Acestea ar fi conluziile mai multor oameni politici si analisti politici. Presedintelui Iliescu nu i s-a dat dreptul la replica de catre TVR 1, fapt pentru care a aparut aseara la Antena 3.

Domnul Dan Voiculescu vorbeste despre subminarea economiei nationale si influentarea actului de justitie in cazul presedintelui Basescu.

Nu am aflat nimic insa despre proiecte pentru Romania, doar ca, mai sunt cateva luni in care judetele pot sa inainteze catre presedentie si guvern proiecte locale de infrastructura, de dezvoltare agrara etc., pentru a fi stampilate de Uniune tocmai la inceputul lui 2008.

Banii Uniunii vin spre noi incepand cu jumatatea acestui an iar noi nu stim inca pe ce sa ii cheltuim. In acelasi timp trebuie sa dam acea suma de bani Uniunii, uriasa pentru Romania, pana la sfarsitul anului.

Suspendarea presedintelui nu este ceea ce ii trebuie Romaniei. Ne trebuie stabilitate, liniste, sa ne vedem de treburi. Daca PD si PNL bat iarasi palma iar presedintele devine amiabil cu premierul, ramne totusi coalitia de ocazie dintre PSD si PRM, la care vine si PC-ul cu unele clauze, pentru a debarca pe presedinte.

Cat va costa referendumul, daca il vom avea? Mai mult sau mai putin ca revelionul integrarii? Daca parlamentul si guvernul functioneaza, ce motive are presedintele sa se lupte cu premierul, daca alternativa revenirii PSD-ului la guvernare il sperie? Iar daca schimbam guvernul si il reparam intr-un anume fel, cand va apare proiectul post-aderare pentru Romania?

Intuim insa, din declaratiile oficiale, unele prioritati pentru anii viitori: dezvoltarea infrastructurii si proiecte de urbanism, dezvoltarea si rentabilizarea agriculturii si a turismului, profesionalizarea armatei, reconfigurarea justitiei, a invatamantului si a spitalelor, atragerea de investitori straini si aparitia unor noi locuri de munca pentru romani, precum si re-atragerea romanilor din strainatate pentru a munci in Romania.

Eu ca simplu cetatean presupun ca aceste lucruri ar trebui sa framante pe conducatorii nostri si despre ele sa ni se vorbeasca. Sa ni se vorbeasca despre eradicarea saraciei, cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii, cresterea salariilor, aparitia unor noi locuri de munca, grija pentru mediu, grija pentru cultura, grija pentru institutiile bisericesti si de patrimoniu.

Consternarea majoritatii romanilor vine din aceea ca ni s-a stricat prea repede imaginea tarii, in nici macar o luna de la aderare, prin tot felul de actiuni penibile ale factorilor de putere locali sau nationali.

Noi ne de-credibilizam singuri si nu mai e nevoie de alte remarci negative ale altora. Marea noastra neliniste este ca la orizonturi nu se profileaza nici o alternativa care sa ne impace suta la suta…

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.