Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Reamintim scrisoarea părintelui Daniel Corogeanu către PFP Teoctist din iulie 2005

Această scrisoare arată cumpănire și smerenie din partea părintelui Daniel.

Textul scrisorii, cf. sursa.

Prea Fericite Pãrinte,

Cu metanie pânã la pãmânt, ca fiu si preot al Bisericii stramosesti, îmi cer iertare pentru tulburarea ce s-a pornit de la încercarea noastrã nevinovatã de a face tot ce ne-a stat în putintã pentru a ajuta un suflet necãjit, greu încercat – mila pentru suferinta Irinei ne-a fãcut sã o primim în obste, ca sã o ajutãm doar dupã rânduielile prevãzute în Molitfelnic – tulburare care se rãsfrânge acum asupra clerului si întregii noastre Eparhii si Biserici Ortodoxe Române.

As vrea sã cuprind în aceastã mãrturie scrisã ceea ce nu am putut sã vã fac atunci cunoscut, când am venit seara la Husi sã mã mãrturisesc PS Sale, PS Ioachim fiind Episcopul care m-a hirotonit, pentru a afla în Sfânta Tainã a Spovedaniei cum s-au petrecut în realitate lucrurile.

În cazul Irinei Cornici vã putem spune cã mila pentru acest suflet necãjit a fost singurul motiv care ne-a fãcut sã o primim pe lângã obste. Am aflat de tratamentul nepotrivit la care a fost supusã în spitalul în care a fost internatã dupã ce a avut o prima mare încercare, o crizã începutã chiar la Mânãstire, în aprilie, înainte de Sf.Pasti. De Spital nici nu mai voia sã audã, fapt confirmat si de fratele ei, si pentru aceea am încercat sã-i dãruim un pic din pacea si linistea pe care le dãruieste Biserica prin Sfintele sale Taine si prin Sfintele sale Slujbe.

Dupã Pravilã, am respectat tot ceea ce trebuia fãcut, având bucuria sã aflu cã zilele trecute chiar Prea Fericirea Voastrã ati arãtat presei si invitatilor la deschiderea unui asezãmânt, felul în care îi putem ajuta pe cei suferinzi, apelând la practicile traditionale ale Bisericii noastre. Nu am facut nimic în plus fatã de cele spuse de Prea Fericirea Voastrã.

A fost însã nevoie, fiindca era violentã, de nestãpânit, sã o imobilizãm pe o targã improvizatã cu un suport la fel de improvizat si pentru brate (deci, nici vorbã despre vreo legare pe o cruce asa cum s-a acuzat; targa se aflã la Procuraturã si poate fi vazutã!) – imobilizatã, pentru a nu-si putea face singurã rãu, asa cum se întâmpla în asemenea cazuri.

Noi – eu, cel ce semnez dupã aceste rânduri, dar nici maicile din obstea Mânãstirii – nu am avut niciodata intentia de a ne sustrage ascultãrii pe care o datorãm Episcopului locului, PS Ioachim fiind cel care m-a hirotonit întru preotie, si nici ierarhiei Bisericii noastre, dar presiunea televiziunilor, ziarelor, interventiile politiei si presei au fost cele smintitoare si pentru noi si pentru credinciosii aflati de fatã, si nu ne-am vãzut vreo vinã pentru aceea ce s-a provocat.

Niciodatã nu am considerat ascultarea de mai marele meu altfel decât obligatorie, dupã învãtãtura Sfintilor Pãrinti. Am cerut sfat Prea Sfintiei Sale pentru aceea, ori de câte ori în viata obstii cãreia i-am fost duhovnic au apãrut diverse probleme, pentru a nu face ceva dupã capul meu sau încãlcând voia Prea Sfintiei Sale.

Prin acest fapt, dimpreunã cu acela ca PS Ioachim, Episcopul care m-a hirotonit, nu semnase vreun un act împotriva mea, la care se adaugã faptul ca în ziua hramului Mânãstirii nu a fost trimis nici un preot ca sã slujeascã, am nãdãjduit cã greseala mea nu-mi va fi scootitã, cã mai rãu ar fi fost dacã, în împrejurãrile de atunci, îi lãsam fãrã Sf.Liturghie pe cei peste trei sute de credinciosi adunati la mânãstire de Sãrbãtoarea Sfintei Treimi, si care cu lacrimi au cerut sã nu întrerupem Slujbele care se tin de cinci ani neîncetat.

Ne vom supune judecãtii consistoriale pentru aceastã neascultare. Mi-as fi dorit din inimã sã fiu chemat sã dau întâi socotealã în fata Bisericii, dupã a cãrei lege si rânduieli am slujit din clipa hirotoniei mele pânã astãzi. Apelez la dragostea Prea Fericirii Voastre de a fi cercetat de cãtre Prea Sfintia Sa Ioachim dimpreunã cu ceilalti reprezentanþi ai Bisericii, dupã canoanele Sfintilor Pãrinti si de voi fi gãsit vinovat voi primi sã mi se aplice oricare dintre pedepse.

Vã cer iertare încã o datã, si îmi pare nespus de rãu cã, legat de mine si de Sf. Mânãstire Tanacu, s-a petrecut acest scandal care afecteazã clerul si întreaga Bisericã Ortodoxã. Nãdãjduim însã cã Bunul Dumnezeu va face luminã, cã se va descoperi si va triumfa Adevãrul !

Finalul scrisorii

Un om care ar fi fost dezechilibrat și revanșard, nu putea să scrie o asemenea scrisoare echilibrată și plină de smerenie.

Reamintim alte articole sugestive despre nedreptatea petrecută cu acești oameni:
1.http://www.romfest.org/rost/sep2005/tanacu-invataminte.shtml ( un articol corect)
2. http://www.nistea.com/dosare-ortodoxe.htm
La părintele Nistea avem articole preluate de-a valma, fără să găsim și propria sa poziție.
3. http://www.culte.ro/ClientSide/RevistaPresei.aspx?ID=320
4. http://www.jurnalul.ro/articol_1370/cine_a_ucis_o_pe_irina_.html

Pr. Dorin

Did you like this? Share it:

Previous

Despre Postul Paștelui

Next

Exorcizări în Biserica Ortodoxă și posesia demonică ca realitate universală

1 Comment

  1. MIHAELA

    Intrebat de o persoana care l-a vizitat in inchisoare, Pr Daniel Corogeanu a spus : „CINE VREA SA VADA CUM ESTE IADUL, SA STEA DOAR O ORA AICI”.

    Sa nu-i uitam…..

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén