Omul pe lângă care treci

profunzime.jpg

Am urmat astăzi invitaţia Jurnalului Naţional şi cu 3 lei am cumpărat ziarul şi CD-ul maestrului Gică Petrescu. În timpul mesei de prânz, melodiile lui ne-au veselit inima cu o melancolie aparte, cu o veselie dureroasă, ne-au adus în minte un secol de viaţă, un secol de România şi ceva din adâncul dureros al unui om singur, rămas singur şi uitat mai de toţi spre sfârşitul vieţii.

L-am cunoscut fugitiv pe acest om de excepţie, sub ipostaza sa de om atins sever de bătrâneţe sau, mai bine zis, sub ipostaza sa de călător, de drumeţ prin Bucureşti, de drumeţ agale, scos din ritmul vieţii agitate al acelora care sunt astăzi în prim planul societăţii. În drum spre Facultatea de Drept şi spre Biroul doctoral unde aveam nevoie să merg, Dumnezeu mi l-a scos de câteva ori în cale şi l-am văzut fugar, fragmentar. Sub chipul unui om plin de ani am descoperit ochii şi sclipirea de demnitate a omului de cântec pe care îl văzusem la televizor.

Am trecut pe lângă el şi am întors capul, instinctiv, ca să îl văd şi mai bine. Sunt oameni pe care îmi doresc să îi reţin în minte atât din planul frontal, de ochi în ochi, cât şi dintr-un plan neutru, unde numai eu sunt cel care privesc şi am astfel timp să judec şi mai bine ceea ce văd. Adică, după schimbul de vederi interpersonale vreau să contemplu omul, să îl înmagazinez definitiv în inima mea.

Şi acum, când vreau să mi-l amintesc, îl văd ieşind din scara blocului de unde locuia, cu un baston în mână, aplecat puţin de spate şi având în el, ca o evidenţă, taina vieţii lui.

Am aflat sfârşitul vieţii sale de la televizor, am citit cuvintele doamnei care îl servea la restaurant şi m-am rugat pentru dumnealui în acea zi, ca pentru un om drag. Vederea aceea m-a împins la rugăciune şi la duioşie pentru el. Iar astăzi când scriu aceste rânduri vreau să spun ceva esenţial despre noi: să nu trecem nepăsători pe lângă tainele oamenilor!

Anonimatul este o sursă întreagă de contemplaţie. De multe ori am întâlnit oameni profunzi, pe care i-am văzut în treacăt, pe care i-am simţit imediat că sunt oameni speciali, dar cu care nu am putut vorbi. E lesne de înţeles de ce: pentru că nu îi cunoşteam şi nu avea cine să mă prezinte lor sau cum să intru în relaţie cu ei fără ca să îi jenez. Dacă maestrul Gică Petrescu era un bătrân cu o altă istorie şi nu cu cea pe care o are, nici atunci nu trebuia neglijat, scos din atenţia noastră. Şi noi vom ajunge, fiecare dintre noi, la coşul istoriei frivole care ne mână de la spate.

A te crede imbatabil, de neînlocuit, este o mare gafă. Însă a crede că nu trebuie să mai respecţi pe cineva numai pentru că e bătrân sau bolnav e o adevărată prostie. E o decădere grozavă.

Fiecare trecător are taina lui, biografia lui bine stabilită. Unii însă au o biografie gigantescă prin măreţia vieţii lor. Mă uitam ieri pe un volum omagial dedicat ÎPS Antonie Plămădeală [ „Studii Teologice”, seria a III-a, I ( 2005), nr. 4] şi m-am înfiorat de numărul de articole, cărţi, studii, predici pe care le-a scris în întreaga sa viaţă. Când studiez şi traduc câte ceva din imensele cărţi ale Sfinţilor Părinţi, mă simt un punct în faţa unor coloşi. Şi nu mă refer numai la numărul de ordinul zecilor, sutelor, al cărţilor lor, ci şi la profunzimea de gândire pe care o degajă paginile lor, subtilitatea, măreţia fără seamăn a suferinţei şi a iubirii lor.

Putem trece pe lângă oameni imenşi fără ca să ştim. Pe mine personal mă traversează de multe ori o sfială imensă la gândul că poate trec pe lângă mine tocmai oamenii de care am cea mai mare nevoie, cei care sunt trimişi de Dumnezeu să mă înveţe cum să îmi trăiesc frumos viaţa.

Nu ştiu câte întâlniri providenţiale am ratat. Nu ştiu de câte ori am fost orb faţă de ochii oamenilor atenţi, care îmi doreau prietenia cu tot dinadinsul. Aş dori ca să nu fi ratat nicio întâlnire imensă…dar nu ştiu asta. Cel puţin doresc ca de aici încolo să nu pierd din vedere tainele oamenilor care trec pe lângă mine.

Pr. Drd. Picioruş Dorin Octavian.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *