Minuni, adevăruri, tradiţii, obiceiuri, legende şi simboluri pascale
Pentru asemenea informaţii recomadăm:
1. Obiceiuri si Simboluri de Pasti
2. Ioan Lăcustă, Ouăle de Paşti la români
3. Ramona Nuţ, Lumină sfântă de la Ierusalim
Un pasaj elocvent din articolul Ramonei Nuţ:
„Mărturii scrise despre fenomenul luminii de la Ierusalim sunt oferite deEusebiu de Cezareea, Chiril al Ierusalimului, Mark Twain, H. Melville. Vă reţin atenţia cu o mărturie mai recentă, a unui prof. univ. dr. de la Universitatea Berkeley – California: „fulgere de lumină colorată lovesc pereţii capelei bisericii şi ai galeriei. Aerul are proprietăţi electrice asemănătoare electricităţii statice”.
Sunt şi români care au văzut Lumina Sfântă. Cu doi am stat de vorbă, iar mărturiile lor sunt elocvente. Primul este părintele Victor Barbu – de la Episcopia Râmnicului, care a văzut Lumina Sfântă în anul 2000, iar acest moment a însemnat foarte mult pentru dânsul: „Venirea Luminii Sfinte este dovada cea mai puternică a faptului că Ortodoxia este singura adevărată, întrucât numai la ortodocşi vine Sfânta Lumină – nici la catolici, nici la armeni, care au altarul acolo, nu se aprinde… lumina vine sub formă de fulger, candela de pe Sfântul Mormânt se aprinde singură, la fel şi vata îmbibată cu ulei.
Patriarhul dă această lumină la doi diaconi, care la rândul lor o dau oamenilor. Minunea care nu se poate explica, deşi este lumină, vezi că arde, ea totuşi nu te arde… doi ciberneticieni din Frankfurt care au văzut fenomenul, spun că nu au reuşit nici în laborator să obţină o lumină de o asemenea intensitate… la mormânt timpul se comprimă: am săvârşit Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie, alături de Benedict – mitropolit de Gaza, preoţi ruşi, am citit Liturghia în limba română, la Paştele din anul 2000. A fost o experienţă şi o trăire unică pentru mine, nu speram să pot vedea aşa ceva”.
Silvia State a văzut Lumina Sfântă în anul 1985: „era foarte multă lume şi foarte diversificată – din toate popoarele şi toate cultele; atunci se renova biserica, erau schele peste tot, era o stare de agitaţie, fiecare vroia să cuprindă el Lumina, unii făceau mare zgomot când se rugau, alţii agitau mâinile, cerând să vină lumina. Ţin minte că un om s-a urcat pe o schelă pentru a vedea fenomenul, lui i s-a aprins mai repede lumina, care a venit ca un fulger prin cupola bisericii.
După câteva clipe, luminile s-au aprins la toată lumea. Înainte de aceasta, patriarhul care a ieşit cu Lumina Sfântă de la mormântul Mântuitorului avea o figură luminoasă, ce m-a mirat, că deşi barba îi era lungă şi scânteile de la lumină străbăteau barba nu i s-a întâmplat nimic… culoarea luminii era ca a unui curcubeu şi aveai impresia că îţi limpezeşte privirea”.
Aceste mărturii, ale unor români prezenţi la Ierusalim de Paşti, vin să se adauge atâtor mărturii existente în istorie şi să ne spună că această Lumină este o realitate chiar şi pentru vremurile noastre, şi că ne este atât de necesară această Lumină”.
4. Vlad Chiriac, Despre Sfînta Lumină de la Ierusalim
Pr. Dorin
Trebuie sa recunoastem ca din start Ortodoxia nu a folosit minunile ca pe un lasou al credintei, asa cum a facut sora ei romano-catolica. Fratii nostrii au o colectie impresionanta de minuni.
Nu discut autenticitatea lor, insa „foamea” de minuni e periculoasa. Personal cred ca ar trebui vorbit de minunea euharistiei, despre care multi ortodocsi o vad si o cred ca pe un simplu obicei simbolic, fara sa aiba habar de maretia ei.
Oare faptul ca se intampla cu o frecventa ametitoare o face mai putin minunata? Nu cred. Focul de la Sf. Mormant e spectaculos,insa regina minunilor e totusi euharistia, care ar trebui inteleasa la adevarata ei valoare.