Cotidianul din 18 iulie 2007 a dat un articol extins, elogiator.

Pasajul introductiv din articolul citat:

„Liviu Librescu, profesor de stiintele ingineriei si mecanice, se afla cu studentii sai intr-o sala de curs din sediul universitatii cind a avut loc cel de-al doilea atac de la Virginia Tech. Terorizati de impuscaturile care sunasera pina in acel moment, ei au baricadat usa salii de curs si au incercat sa se salveze iesind pe geam. „Inainte sa sar pe fereastra, m-am intors si m-am uitat la profesor, care ramasese in urma, probabil pentru a bloca usa. Fusese ucis“, povesteste Alec Calhoun, unul dintre ultimii studenti care au reusit sa scape.

Autorul masacrului de la Virginia Tech este un student sud-coreean de 23 de ani, Cho Seung-Hui, care a deschis focul in plin, ucigind 32 de studenti si profesori, dupa care si-a tras un glont in cap”.

Acesta este omul la care am făcut referire în articolul nostru Dublu act de conştiinţă.

Articolul din Libertatea

Însă ziarul care s-a ocupat efectiv de caz a fost Jurnalul Naţional, unde găsim patru articole dedicate profesorului Librescu.

Fragmentul biografic din articolul Eroul al Jurnalului Naţional:

„Despre profesorul Liviu Librescu, atât presa, cât şi toţi cunoscuţii vorbesc la superlativ. Câteva detalii despre viaţa şi cariera sa au fost publicate de site-ul israelian Ynet, potrivit căruia profesorul şi soţia sa, Marlina, erau supravieţuitori ai Holocaustului, care au imigrat în Israel din România în 1978. Librescu era deja un profesor a cărui pregătire era recunoscută în România când a decis să imigreze, dar regimul comunist l-a împiedicat să facă alia în Israel (să emigreze – n.r), precizează Ynet. El a putut părăsi ţara doar în urma intervenţiei fostului premier israelian Menachem Begin (dar şi a Rabinului Şef al comunităţii evreieşti, Moses Rozen) la preşedintele Nicolae Ceauşescu. Librescu era un absolvent al Politehnicii Bucureşti, obţinuse un doctorat în mecanica fluidelor în 1969, premiul „Traian Vuia” al Academiei Române în 1972. După ce a ajuns în Israel, a predat la Universitatea din Tel Aviv şi Institutul Technion din Haifa, a precizat colaboratorul Jurnalului Naţional din Israel, Andrei Bacalu.

Librescu s-a stabilit în 1984 în SUA. A publicat numeroase cărţi şi articole ştiinţifice, prima carte fiindu-i publicată în 1969, de Editura Academiei. Avea la activ cercetări de mecanica solidelor şi fluidelor cu aplicaţii în diverse domenii, de la aeronautică la instrumente chirurgicale ultraperfecţionate. Profesorul Librescu a trimis documente la Institutul Yad Vashem, din Ierusalim (centru de studii ale Holocaustului), pentru a evidenţia activitatea Reginei Mamă a României, Regina Elena, legată de salvarea unor familii evreieşti în anii celui de-al doilea război mondial, cerând acordarea titlului de „Drept al Popoarelor” pentru Majestatea Sa. Există, de altfel, şi o corespondenţă în acest sens, purtată de profesorul Librescu şi reprezentanţi ai Institutului. Titlul, care se acordă ne-evreilor care au salvat evrei în timpul Holocaustului, a fost acordat Reginei, post-mortem, în 1989, pentru rolul ei în salvarea de la moarte a zeci de mii de evrei pe timpul regimului Antonescu.

Într-un e-mail primit la redacţia BBC în limba română, un absolvent al Virginia Tech, S. Sandu, scrie: „Ironic, dânsul a fost un supravieţuitor al Holocaustului, dar a murit de mâna unui ticălos în locul pe care îmi închipuiam că e ultimul de pe pământ în care s-ar fi putut întâmpla aşa ceva. Spun asta în cunoştinţă de cauză, ca fost absolvent al acestei universităţi, unde am studiat între 1999 şi 2004”.

Profesorul Virgiliu Constantinescu, fost preşedinte al Academiei Române şi rector al Universităţii Politehnice Bucureşti, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că l-a cunoscut pe profesorul Librescu din facultate. „A terminat cu un an în urma mea Facultatea de Aeronautică, de fapt Secţia de «Maşini Aeriene» a Facultăţii de Mecanică. Pe vremea aceea aşa se numea. Apoi a devenit un cercetător foarte valoros. Se ocupa de elasticitate, de problemele vibraţiei aeronavelor sub influenţa forţelor aerodinamice. Cred că a plecat din ţară prin 1978. Rezultatele cercetărilor lui au fost foarte apreciate şi au fost publicate în revistele de specialitate de la noi şi din străinătate încă din acea vreme”, ne-a spus profesorul Constantinescu”.

Fiul vorbeşte despre tatăl său.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: