Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör

Zi: 15 mai 2007

De ce suntem avizi de murdărie?

Am trecut astăzi prin faţa Casei Poporului şi am văzut cazematele apărute din senin ale curselor de maşini, care nu sfidează pe nimeni, deşi toţi le înjură. Catedrala mântuirii neamului, care trebuia să înceapă de câţiva ani, nu are timp să înceapă, dar încep cursele de maşini, care au devastat copaci, au modificat traficul, au creat o zonă de prost gust.

Să ne aducem aminte de cei care îmbrăţişau copacii în Parcul Carol, de cei care înfiaseră câte un copac, de frica să nu vie Biserica Ortodoxă în Parcul Carol şi să fărâme casa mortuară de pe colină şi copacii din jur. Nu-i aşa că pe acei copaci din jurul Casei Poporului, tăiaţi pentru cursa ipotetică sau reală de maşini sau cei din pădurile noastre, nu au avut cine să-i înfieze şi de aceea au fost şi sunt tăiaţi în continuu?

Dacă în Bucureşti căldura e zdrobitoate, fumul de la maşini e pentru spitalizare. Mirosurile, care mai de care mai pestilenţiale, îţi fac cu mâna la intrare în vreo instiţutie a statului sau colţ lăturalnic. Iarna, când mai cade zăpada, gropile şi murdăria intră sub alb. Vara dau nas în nas cu trecătorul nevralgic al capitalei.

Şi cu toate astea murdăria din noi e groasă în comparaţie cu murdăria de lângă noi. Prea comozi, prea confuzi, prea utopici: cam aşa arată prin ochii mei majoritarii mei concitadini. Se vede asta după cum merg oameni pe stradă, după cum stau la trecerea de pietoni, după cum aleargă. Agitaţia multora arată a ratare. Şi ratat eşti când nu te simţi bine cu ceea ce faci, cu ceea ce eşti, cu cine ai ajuns.

Merg pe stradă fiind foarte atent la ce vijelios vine în faţa mea. Îl văd de la 50 de metri că merge val vârtej, cu căştile în urechi sau plecat în lumea lui şi îi fac loc să treacă. Faptul că omul, chiar şi când se grăbeşte, nu poate fi atent, arată că e tulbure la minte, că e tulburat de griji sau de indiferenţa cu care tratează pe ceilalţi. Am de multe ori ocazia să intru în mulţime, să trec pe lângă cineva tot la fel de solid ca şi mine sau să trecem printr-un pasaj unde încape numai unul, nu doi. Şi, cu rare excepţii, am văzut pe cineva care are bunul simţ să stea pe loc ca să trec sau să ne înţelegem din priviri asupra gradului de alergare al unui sau al altuia. Cel mai adesea fac loc, pentru că sunt în stare să te arunce în ştie ce canal sau groapă deschisă.

Nu mă doare mirosul de transpiraţie al omului muncit sau alergat. E normal la temperatura şi condiţiile noastre vitrege de existenţă. Însă este inacceptabilă murdăria de a fi bădăran, de a fi toată ziua băşcălios, cancanist, un fluieră în adidaşi. Îşi are rostul şi gluma, şi odihna, şi distracţia, şi tot ce mai vreţi. Dar să dai cu degetul prin murdăriile altora toată ziua şi să crezi că asta e o virtute, aceasta e murdăria pe care nu pot să o suport.

Şi aici nu e vorba de educaţie ( că neciopliţi şi fără coloană vertebrală sunt şi şcoliţii şi neşcoliţii) ci de modul de a trăi, de a-ţi construi viaţa. M-am pus, nu o dată, în locul unor astfel de oameni nesimţiţi şi indiferenţi la orice durere şi bucurie a altora. N-am putut să rezist 5 minute, să mă simt şi să mă comport astfel. Ce dramă trăiesc oamenii aceştia şi ei cred că trăiesc, că se bucură? Unde bucurie în murdărie până peste gât?

Dizgraţiosul capitalei noastre nu îl constituie în primul rând cerşetorii, câinii vagabonzi sau murdăria, nici măcar murdăria, ci aparenta noastră emancipare, aparenta noastră raportare la uzanţe şi legi, aparenta noastră fiabilitate sufletească.

Curge prea puţin prin noi omenitate şi prea multă iraţionalitate. Campania pro sau contra Băsescu a fost o mostră de iraţionalitate în masă, un fel de a te da cu capul de zid ca să vezi dacă eşti beat sau treaz. Nu mă aştept la lucruri mai frumoase în şi după 19 mai. Pe fondul că există mulţi care se lasă sugestionaţi de speranţa iluzorie Băsescu, care dă impresia că conduce singur, care îi rezolvă pe toţi, deşi nu are niciun atuu esenţial ca să mişte răul spre bine, asistăm la speranţe altoite pe manipulare.

Însă interesul e întotdeauna, la unii, mai puternic decât raţiunea. Raţiunea de suprafaţă tace înaintea banilor. Şi noi tăcem înaintea noastră. Poate că şi tăcerea o să ajungă un fel de mormânt ambulant, unde fiecare o să se plângă mai înainte să moară, pentru că şi aşa nu te mai plânge nimeni după.

Pr. Drd. Picioruş Dorin Octavian.

Un blog care vă duce spre dedesubturile motorului Youtube

Quick online tips ne invită la următoarele călătorii virtuale:

amazing-youtube-video-tools-collection

* YouTube Userscripts – a collection of scripts to perform several tasks with YouTube.

* Youtube Video Slideshow – insert a username or a video tag below and it starts a slideshow.
* fTube – a YouTube player that downloads the list of 25 most recent videos featured on the YouTube front page. The user can select a video from the list and hit the play button to play it in-Flash.
* TubeCH – YouTube flash player.

* iTube – grab Youtube videos, then convert and import them into iTunes. Requires .Net framework and works exclusively on Windows.
* PodTube – a Mac OS X program, downloads, encodes, and adds YouTube videos to your iTunes library but requires Safari to fetch the videos.
* TvTube – For Mac users. Allows you to browse YouTube, Google Video and Yahoo Videos, for movie clips that people upload, choose your favorite clips and add them to your shared library.

* YouTube API – XML Feed Ripper – PHP script that taps into the YouTube API to deliver videos by tag, by username or what’s a current favorite.
* YouTube Widget – brings all of YouTubes videos to your Mac Dashboard.
* Search The Tube – A quick way to find videos for your website, blog or profile.
* YoutubeCrazyVideos – A Youtube videos desktop player. Freeware.
* IndexTube – categorized and browsable index of the publicly available Youtube videos.

* YouTube Podcaster – makes Podcast feed from your submitted keyword or url. The feed is made up from embedded youtube video IDs and all videos are converted to the MP4 file format.
* MemoriesOnWeb – freeware photo slideshow software for YouTube.
* Overstream – lets you add subtitles to online videos.

Integrate YouTube Into Your Site / Blog

* YouTube badge maker – will show your viewers images of your 6 most recently uploaded videos.
* YouTube WordPress Plugin – Display YouTube videos on your WordPress blog according to Tags.
* YouTube Video Gallery WordPress Plugin – displays a gallery of videos from youtube.com.

* WordPress Related Videos Plugin – Uses tags to look for related videos on YouTube, displays the three most recent related videos on your WordPress blog post and updates videos automatically.
* WordPress Favourite YouTube Videos – WordPress plugin / widget to display, in a very configurable manner, your latest favorite videos from Youtube.
* Viper’s Video Quicktags – WP plugin that easily generates codes for copy / pasting to embed videos from sites like YouTube and Google Video or for self-hosted videos into your posts.

* WP-FLV – WordPress plugin simplfies the process of inserting flash video files (FLV) inside a WordPress post or page.
* TubePress – a highly configurable WordPress plugin that displays YouTube videos in an embedded gallery in posts and/or pages.

Download and Save YouTube Videos

* Delutube – Deleted Youtube video viewer.
* Video Downloader – a firefox extension that allows you to download videos to your computer from YouTube and most video sites.
* YouTubeX – allows you to save and download YouTube videos easily using only your IE or firefox browser.
* TubeSock – grabs YouTube videos from the web and copies them to your video iPod, Mac, or PlayStation Portable.

* VideoDL – is a quick AJAX application that allows you to download online video into your computer. It supports top 3 video sites – YouTube, Google Video, and Break.com.
* Download YouTube via bookmarklets – A collection of Greasemonkey scripts and bookmarklets to do the job.
* Youtube-dl – is a small command-line program to download videos from YouTube.com. It requires the Python interpreter, version 2.4 or later.
* KeepVid – Download videos direct from most video sites like YouTube.
* YouTube Downloader – enter url and download YouTube videos.

* Youtube Grabber – is a free tool that downloads FLV files from youtube.
* GooTube FLV Retriever – enter the video page URL, download the youtube video.
* Capture Youtube and Google videos – save them as AVI files encoded in the MPEG4 format, using only one command.
* YouRipper – a freeware software which enables you to download videos from the YouTube and Google Video
* Save YouTube Videos – paste the youtube video url and download the video.
* Kyootoob – is a youtube downloader and optionally a converter.

Top / Best YouTube Videos

* PureVideo – collects top 10 videos from around the web
* The World Internet TV charts – tracks the most popular video clips from four leading Internet TV sites.
* Top YouTube Videos – a daily updated selection of the most popular videos from YouTube.

* Vidspedia – is a collection of the best Google and YouTube videos, submitted and rated by users.
* Youtube top-rated – a coverpop with the 1,001 top rated videos from YouTube updated every week.
* Best of YouTube – a blog selecting the best Youtube videos.
* Viral Video Chart – tracks the world’s most blogged about videos including GooTube and MySpace.

Pr. Dorin

Rom. 8, 13-14: între extremismul ascetic şi viaţa duhovnicească

„Căci dacă trăiţi după trup ( kata sarka) atunci veţi muri. Iar dacă, prin Duhul, omorâţi faptele trupului ( tas praxis tu somatos), veţi fi vii. Căci, câţi sunt mânaţi/conduşi de Duhul lui Dumnezeu, aceia sunt fiii lui Dumnezeu”, cf. NT, ed. Nestle-Aland, Stuttgart, 1998.

Un astfel de text paulin e înţeles cel mai adesea extremist, într-un spaţiu unde nu se cunoaşte interioritatea vieţii duhovniceşti reale. Trăirea după trup, este uşor de interpretat, şi este înţeleasă mai mult sau mai puţin grosier, punându-se semnul egal între marile patimi şi păcate şi viaţa după trup. Însă problemele apar când e vorba de omorârea, de mortificare faptelor trupului, înţelese ca o răzbunare pe trup şi pe suflet, adică pe ceea ce ne facem să fim vii şi făpturi ale lui Dumnezeu. Confundându-se patimile noastre cu trupul sau răul cu gândirea, cu voinţa sau cu iubirea noastră, se trece foarte uşor la o luptă nu cu patimile, ci cu sănătatea şi puterile sufleteşti ale omului.

Nu este aşa că cunoaşteţi profilul omului care confundă asceza, care trebuie să îl curăţească de patimi şi o transformă într-o îmbolnăvire a trupului şi a minţii? Însă aici, avem particula salvatoare: „prin Duhul”; prin Duhul omorâţi gândurile şi poftele trupului. Numai dacă Duhul Sfânt este în noi, dacă suntem cu Duhul mereu, învăţăm cum să înţelegem gândurile Satanei, cum să le dejucăm, învăţăm care sunt mişcările trupului şi ale minţii noastre şi care sunt patimile şi gândurile insuflate de către demoni.

Prezenţa Sfântului Duh, a harului, trebuie să fie ceva evident în noi, o realitate dumnezeiască pe care să o receptăm mereu, clipă de clipă ca ceva din slava lui Dumnezeu, din prezenţa lui Dumnezeu care ne acomodează, ne învaţă cu modul de a gândi şi a simţi al lui Dumnezeu.

Harul nu se confundă cu senzaţiile umane, cu inteligenţa noastră, cu modul de a gândi asupra unui lucru sau cu entuziasmul nostru de a face ceva anume. Harul dumnezeiesc este energia veşnică a lui Dumnezeu, lucrarea veşnică a lui Dumnezeu, necreată, care iradiază din Dumnezeu în fiinţa noastră şi ne face să gândim şi să vorbim după voia lui Dumnezeu. Oricine trăieşte în Duhul ştie că viaţa lui Dumnezeu din el este un dar, o continuă iradiere dumnezeiască şi că ea se pierde prin păcate şi gânduri neconforme cu smerenia lui Dumnezeu.

Harul nu locuieşte în oameni trupeşti, în eretici, în destrăbălaţi sau păgâni, ci el vine acolo unde se crede drept în Dumnezeu şi se face voia lui Dumnezeu cu smerenie. Pentru că harul pecetluieşte adevărul credinţei, aşa cum, la Cincizecime, Sfinţii Apostoli şi Maica lui Dumnezeu şi cei care erau cu ei, credincioşii Lui, au primit pe Duhul lui Dumnezeu din plin, ca o confirmare a credinţei lor drepte. Harul pecetluieşte credinţa autentică şi nu erezia!

Prezenţa harului în noi este conştientizată cel mai fidel, în modul cel mai propriu, pentru că este lumina care ne poartă, e lumina lui Dumnezeu care ne scoate din întunericul patimilor, din plasele tuturor ereziilor, din năvoadele demonilor, din cursele tuturor, pentru a face voia Lui.

Cei care au pe Duhul în ei sunt mânaţi, conduşi, orientaţi non-stop spre ceea ce este bun şi curat şi sfânt. A te purta Dumnezeu nu înseamnă a te purta ca pe un obiect, ci a te lăsa purtat prin voinţa ta, care consimte mereu Duhului. Dacă ne plecăm, dacă ne robim prin propria noastră voinţă Duhului, înţelegem ce înseamnă cuvintele Stăpânei noastre, că e Roabă a Domnului. Eşti robul Lui când te dai cu toată inima Duhului, pentru ca Duhul să te înveţe pe cele ale Fiului, căci El ne luminează cuvintele Fiului şi pentru a ne duce prin Fiul la Tatăl, căci Tatăl a trimis pe Fiul, ca lumea viaţă să aibă şi încă din destul.

Viaţă duhovnicească ai, paradoxal, când mori; când mori pentru patimi şi pentru o mentalitate telurică, pământească; când simţi în tine mişcând Duhul, Duhul vieţii, în pântecele inimii tale şi al fiinţei tale, în toate mădularele tale, care te face viu. Omul când se naşte se naşte mort, se naşte om nerenăscut. Noi primim adevărata viaţă, viaţa reală, viaţa lui Dumnezeu, viaţa Duhului, în pântecele cristelniţei, în pântecele Botezului.

De aceea nu poţi să fii al lui Hristos dacă nu eşti botezat, dacă nu trăieşti tainic, în fiinţa ta, moartea şi învierea Lui. De fapt întreaga noastră viaţă duhovnicească nu e decât o reactualizare continuă a morţii şi a învierii Lui, ca şi a tuturor evenimentelor din viaţa Lui în trup. Ca să înţelegi cum Duhul a coborât şi a rămas în trupul lui Hristos la Botez ( deşi Duhul era cu Fiul din veci; dar asta a fost evidenţiere, revelare concretă, ca să vadă oamenii şi să creadă) trebuie să te botezi şi să devii făptură nouă; trebuie să te mirungi şi să primeşti pe Duhul;trebuie să te împărtăşeşti cu Hristos şi să te întăreşti în viaţa dumnezeiască.

Faptele trupului sau poftele trupului nu se pot omorî exclusiv prin acte de voinţă! Ai nevoie de puterea lui Dumnezeu din Sfintele Taine, ai nevoie de Duhul din Tainele Bisericii pentru a curăţi templul trupului. Ca trupul cel vechi să fie dărâmat şi să avem simţiri noi trebuie să ne botezăm dumnezeieşte, în Biserica lui Dumnezeu, fără de care nu putem vorbi de viaţă dumnezeiască.

Trăiesc o durere imnesă ori de câte ori văd un eterodox vorbind despre mântuire şi viaţă duhovnicească. Aud prin ei pe dracul făcând teologie. Nu degeaba Biserica porunceşte celor mai slabi în credinţă să nu aibă părtăşie, prietenie cu ereticii şi cu păgânii pentru ca să nu se lipească de ei aceiaşi demoni care îi consiliază pe aceia. Şi bisericile eretice se cunosc prin aceea că nu primesc întreaga învăţătură a Bisericii, ci rămân la ce vor, la ce le place, la opinii particulare şi hulitoare, spre marea lor deznădejde.

Filocalia şi alte cărţi care nu sunt cuprinse în această colecţie, arată datele reale ale curăţirii noastre de patimi, detalii punctuale. Sfinţi Părinţi extrem de luminaţi au detaliat multiplele şiretlicuri ale demonilor şi ale ereticilor prin care robesc mintea oamenilor. Nu există cărţi similare în alte religii sau culte pentru că nu există adevărata călăuzire a Duhului în viaţa acelora. A ajunge fiu al lui Dumnezeu nu înseamnă a te proclama fiu sau mântuit, ci înseamnă a crea, prin multă trudă, în fiinţa ta, împreună cu harul Treimii, un palat plin de smerenie şi de curăţie Stăpânirii celei în trei impostasuri.

E uşor să o dai cu sfinţenia când nu ştii ce imensitate este. Omorârea cugetului trupesc, a gândirii rele presupune o renunţare la tot ceea ce Duhul ne luminează că este păcat. Şi primul dintre păcate este a nega ceva din ceea ce Biserica Ortodoxă ţine, prin Sfinţii Săi, ca drept şi autentic. Adică, de ce mă rog, receptăm doar trei sau patru Sinoade Ecumenice şi nu şapte, câte sunt de fapt? De ce nu cinstim pe Maica lui Dumnezeu, pe Sfinţi, Sfintele Icoane, când Sfinţii lui Dumnezeu le-au cinstit? De ce nu receptăm întreaga învăţătură a Bisericii, despre mântuirea ca asceză, despre puterea Sfintei Cruci, Sfânta Liturghie şi slujbele Bisericii, modul teologic al vieţii duhovniceşti?

Nu merge cu jumătăţi de măsură! Dacă Biserica a decăzut în vreo perioadă a ei, atunci nu există nicio Biserică. E ca şi când am spune că a existat soarele, s-a stins vreo câteva secole şi s-a aprins la loc. Dacă Biserica, ale cărei porţi nu pot fi biruite nici de draci şi nici de eretici sau păgâni, a avut vreo eclipsă, atunci Dumnezeu e slab şi mincinos. Pentru că El a spus că Biserica nu poate fi târâtă în nefiinţă şi Pavel a spus că Biserica sunt toţi cei care, au intrat prin Botez în comuniune cu El, ca mădulare ale Sale.

Ceea ce este ironic în istoria bisericilor şi a sectelor creştine e aceea că ele se ceartă cu dreapta credinţă, când nu dreapta credinţă a născut ereziile şi schismele de astăzi. Ereticii amendaţi de primele 7 Sinoade Ecumenice au pierit; organizaţiile lor parareligioase s-au spulberat sau modificat într-un anume fel. Ceea ce vine după căderea romano-catolicismului de la Biserica lui Dumnezeu nu are nimic de-a face cu Biserica Ortodoxă, ci cu mentalitatea romano-catolică.

Adică discutăm după 1054 despre emanaţii şi prefaceri ale unei mentalităţi şi ale unui mod de viaţă eretic, a-haric, care se rupe voit de Biserică, pentru ca să ne întâlnim în secolul XX, la masa unui fals dialog, când ar fi vorba de o întoarcere a fiilor risipitori acasă. Cum poate Biserica lui Dumnezeu să trateze credinţa, tezaurul credinţei, pe picior de egalitate cu ereticii? Noi vedem discuţiile ecumenice ca pe nişte moduri iconomice de a lucra ale Bisericii, în situaţia istorică actuală.

Nu putem să acceptăm Biserica decât în termenii Crezului ecumenic: că Biserica e una, e sfântă, este sobornicească şi apostolică; că ea are continuitate istorică şi harică până astăzi. Dacă avem nevoie de un melanj al tuturor bisericilor pentru a vedea Biserica, atunci nimeni nu are o Biserică şi realitatea Bisericii e de domeniul viitorului sau impreciziei. Iar dacă nu există Biserică decât în aparenţă, nu există nici mântuire şi nici Sfinţi, nicio Taină şi nicio Împărăţie.

Cei care sunt mânaţi însă de Duhul lui Dumnezeu, care sunt conduşi spre ceea ce Duhul vrea să facem, nu au nedumeriri în ceea ce priveşte Biserica şi istoria ei şi nu o caută în Biserica filosofiei dezumanizate romano-catolice, nici în Biserica discreţionarismului falsei reforme şi cu atât mai mult mai târziu. Dacă Sfântul Ioan Gură de Aur a trăit în Biserica lui Luther sau în cea a luiToma de Aquino, eu mă fac deodată, peste noapte, ecumenist. Dar dacă Biserica în care el s-a sfinţit este cea în care şi eu trăiesc astăzi, atunci prefer Biserica tuturor veacurilor, Biserica Sfântului Ioan Gură de Aur şi a Sfântului Augustin, Biserica apusului şi răsăritului ortodox până la dramatica schismă din 1054, în care nu mă tem de niciun gând şi de nicio minciună.

Fiii lui Dumnezeu trebuie să arate ca fiii lui Dumnezeu şi nu ca nişte mumii ambulante şi nici ca inventatori în materie de credinţă. Am postat ieri un capitol din marea lucrare, în cinci cărţi, a Sfântului Irineu al Lyonului, care în secolul doi după Hristos, a scris unui prieten al său, o carte de 600 de pagini, ca să îi explice pe îndelete toate aberaţiile pe care le susţineau la acea dată maniheii, dochetiştii şi gnosticii. Şi ei se credeau moştenitorii ai unor dogme şi filosofii aparte ca şi ereticii de astăzi!

Şi pe atunci trupul era considerat de către eretici un rău, mintea era sursa răului, desfrânarea nu era căutată în voinţa de a alege perversiunea ci îi găseau sediul în organele sexuale, se vorbea despre o altfel de Treime, se vorbea de o creaţie pe care ar fi făcut-o un Dumnezeu, Cel al Vechiului Testament, Care ar fi fost altul decât Cel propovăduit în Noul Testament de Fiul, despre miununi şi prorocii demonice care păreau sfinte şi de penticostali avant le temps, care erau posedaţi de demoni dar se credeau conduşi de Duhul Sfânt.

După studiile de caz pe care le-am făcut pe ereticii intraţi sub colbul istoriei, trebuie să îi dăm dreptate părintelui profesor Petru I. David, că ereticii actuali nu sunt decât nişte reactualizatori epigonici ai unor idei demonice înfăşurate în uitarea istoriei. Satana iubeşte faptul, ca din când în când, să facă aceeaşi ie cu aceeaşi pălărie, adică să dea de muncă unor cugetători liber profesionişti, care nu au nimic de-a face cu Tradiţia Bisericii şi cu viaţa Sfinţilor Apostoli.

Pr. Drd. Picioruş Dorin Octavian.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno