Mitropolitul Irineu Mihălcescu

Portretul unui decan al Facultăţii de Teologie din Chişinău

MIHĂLCESCU Irineu (Ioan din Botez) (24.04.1874, Valea Viei, jud. Buzău –3.04.1948, mănăstirea Agapia), ierarh, pedagog, scriitor, traducător, apologet şi istoric.

Este fiu de preot.

A primit studiile secundare la Gimnaziul din Buzău (1887-1889). Studiile de specialitate le –a făcut la Seminarul din Buzău (1889-1891), Seminarul “Central” din Bucureşti (1891-1895) şi la Facultatea de Teologia a Universităţii din Bucureşti (1895-1899), unde susţine teza de licenţă Sinodul al III-lea ecumenic ţinut în Efes la anul 431 d.Hr. (1889).

Cu sprijinul episcopului Gherasim Timiş, obţine o bursă pentru a-şi facă studiile de specialitate la diferite universităţi din străinătate, urmând Facultatea de Teologie şi Filozofie din Berlin şi Leipzig (1901-1904). A susţinut doctoratul la Filozofie la Leipzig , cu tema: Darlegung und Kritik der Religionsphilosophie Sabatiers ( 13 iunie 1913).

A participat la Congresul Alianţei universale pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică (Praga, 1928) şi la diferite conferinţe în străinătate, prin care a făcut cunoscută Ortodoxia în cercurile eterodoxe din Apus.

A susţinut şi încurajat tinerele talente. Astfel la propunerea lui, Ioan Gh. Savin în 1910 a fost trimis pentru studii în Germania. Hirotonia preoţească a primit-o în 1923.

Încă fiind student la Facultatea de Teologie din Bucureşti a activat ca preparator de Limbă greacă la Seminarul “Central” din Bucureşti (1894-1900), apoi ca secretar la Internatul teologic din Bucureşti (1900-1901). Î

ntors din străinătate, începând cu 1904 până în 1939 a fost titularul catedrei de Teologie dogmatică şi fundamentală la Facultatea de Teologie din Bucureşti de două ori fiind chiar decanul Facultăţii (1927-1929, 1933-1936). Doi ani a deţinut postul de decan al Facultăţii de Teologie din Chişinău (1926-1927). Mai bine de 35 de ani din viaţă au fost dedicaţi activităţii pedagogice.

În 1936 este ridicat la treapta de arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul “Târgovişteanul”. De la 1 noiembrie 1938 devine locţiitor de episcop al Râmnicului Noul Severin – cu titlul “Craioveanul”, iar din noiembrie 1939 locţiitor arhiepiscop şi mitropolit al Olteniei cu titulatura Râmniceanul. La 29 noiembrie 1939 este ridicat în scaunul de mitropolit al Moldovei şi Sucevei.

Ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a păstorit în împrejurările grele cauzate de al doilea război mondial, teatrul operaţiunilor de război ajungând şi pe teritoriul eparhiei sale. În timpul păstoririi lui au avut loc serbările prilejuite de împlinirea a 300 de ani de la Sinodul de la Iaşi. Datorită îndrumărilor lui, s-a ridicat mult nivelul revistei eparhiale “Mitropolia Moldovei”. La 16 august 1947, bătrân şi bolnav, mitropolitul Irineu s-a retras din scaun, plecând la mănăstirea Agapia, unde a şi murit, la 3 aprilie 1948. El rămâne în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca unul din cei mai mari teologi.

Chiar şi o consemnare a lucrărilor sale principale este greu de făcut. Amintim totuşi: Compendiu de teologie simbolică, Bucureşti, 1902; Darlegung und Kritik der Religionsphilosophie Sanatiers, Bern, 1903; Thisavros tis Orthodoxias. Die Bekenntnisse und Wichtigsten Glaubenszeugnisse der griechisch – orientalischien Kirche, im Oroginaltext, nebst einleitenden Bemerkungen… Leipzig, 1904 (Cuprinde Hotărârile Sinoadelor ecumenice cu privire la credinţă. Mărturisirile lui Ghenadie Scolarul, Petru Movilă, Dositei, Mitrofan Kritopulos, Ciril Lucaris, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur ş.a.); Studiu asupra raportului dintre religiune şi moraliate, Bucureşti, 1904; Cosmogoniile popoarelor civilizate din antichitate; Cosmogonia biblică şi cosmogonia ştiinţifică modernă, Piteşti, 1907; Cunoaşterea lui Dumnezeu din studiul naturii neînsufleţite, Bucureşti, 1910; Două schiţe apologetice, Bucureşti, 1911; Anul naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Bucureşti, 1915; Mărgăritare biblice pentru copii, Bucureşti, 1915; Viaţa Mântuitorului alcătuită după cele patru Evanghelii canonice, Bucureşti, 1915; Catehismul creştinului ortodox, Bucureşti, 1918 (ed. A IV-a, 1931); Mărgăritare creştine adunate de…, Bucureşti, 1925; Curs de Teologie Fundametală. Note după prelegeri…I. Fiinţa şi originea religiunii. II. Istoria religiunilor; Bucureşti; 1925-1926 (reeditat sub titlul: Curs de Teologie Fundamentală sau Apologetică, vol. I, Bucureşti, 1932); La Theologie simbolique au point de vue de l’Eglise Orthodoxe Orientale, Paris, 1932; Educaţia morală prin lecturi: Bucăţi alese din scriitorii români şi străini, 2 vol., Bucureşti, 1934-1935;Curs de Istoria religiunilor şi Teologie Fundamentală, Bucureşti, 1935; Rânduiala şi tâlcuirea pe scurt a Sfintei Liturghii, Râmnicu Vâlcea, 1935; Apărarea credinţei. Lecturi apologetice, Bucureşti, 1937; Teologia luptătoare, Bucureşti; 1941 (ediţia a II-a, Editura episcopiei Romanului şi Huşilor, 1994); Istoria religiunilor lumii, Bucureşti, 1946.

În colaborare cu Dr. Petru Barbu a scris o serie de manuale de Religie pentru clasele IV-VI primare, Manuale de Religie pentru liceele teoretice: Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament (cl. I), Parabole şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos (cl. A II-a), Istoria bisericească universală (cl. a III-a), Istoria Bisericii Române (cl. IV, după N. Dobrescu), Dogmele Bisericii creştine ortodoxe (cl. V-a), Morala creştină (cl. VI-a), Apologetica (cl. VII-a), toate în mai multe ediţii; Explicarea Evangheliilor (cl. a III-a de seminar), Istoria universală (pentru cl. III-a de seminar); Istoria bisericească universală (cl. a V-a de seminar), Manual de Teologie Dogmatică (cl. a VI-a de seminar); în colaborare cu Emilian Vasilescu şi Nicolae Chiţescu, scrie o serie de manuale pentru liceele industriale de băieţi şi fete (cl. I – VI).

Tot lui aparţin numeroase alte studii, traduceri (din Bernardin de Saint Pierre, H. Sienkiewicz, C. Flammarion ş.a.), cronici, recenzii, note, dări de seamă, numărul lor ridicându-se la peste 600.
Bibliografie selectivă.

1.Didilescu Constantin P. P.S. Irineu Mihălcesu apărător al credinţei, în Raza de lumină, an. X, nr. 1-4, 1938.

2.Vasilescu, Emilian. Bibliografia P. S. Arhiereu Irineu Mihălcescu Craioveanu, în Studii Teologice, an. VII, 1938-1939.

3. Prof. Chiţescu, Nicolae. Moartea fostului mitropolit al Moldovei Irineu Mihălcescu, în Biserica Ortodoxă Română, an. LXVI, nr. 3-4, 1948.

4. Păcurariu, Mircea. Dicţionarul teologilor români, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.

Articol semnat de Nicolae Fuştei
Preluat cf: sursa.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *