Deşi cuvântul criză vine din grecesul crisis care înseamnă judecată, spunem adesea că suntem într-o situaţie de criză, de tensiuni interne, de încercări. Criza identitară presupune neştiinţa sau neputinţa de a ne trăi propria identitate religioasă, naţională, culturală la un moment dat. Nu ştim care e calea noastră, de ce suntem în stare şi această neştiinţă axiologică o redăm prin cuvântul criză.

Însă cuvântul criză nu spune nimic despre motivele tensiunilor interioare ci el numai constată faptul că nu ştim ce să alegem, cum să ne trăim viaţa. Însă în limba greacă, crisis tou Teou, este judecata lui Dumnezeu în faţa căreia noi trebuie să dăm răspuns. A fi la judecată înseamnă a sta în faţa Celui căruia nu Îi poţi ascunde nimic.

Dilema personală are acelaşi înţeles, în practică, cu criza identitară. În limba greacă, de unde vine substantivul dilemă, subst. dilimma, atos înseamnă situaţia în care eşti pus să alegi între două lucruri la fel de bune pentru tine. Ce să fac: să mă fac preot sau monah? Să mă căsătoresc sau să rămân celib? Eşti pus să optezi între două lucruri viabile pentru tine, dar trebuie să alegi numai o singură soluţie.

Când eşti într-o dilemă ceri sfatul cuiva, ceri un cuvânt de învăţătură. Dilematismul nu este aşadar un mod de a fi, ci o situaţie specială. Nu poţi să ai dileme şi crize identitare la nesfârşit, ci ai şi tu la o anumită vârstă, într-o anume situaţie. Trăim crize identitare în adolescenţă sau în prima tinereţe, când alegem ce să facem în viaţă. Dacă nu ai ales bine drumul în viaţă, e normal să fii într-o continuă întrebare, dilemă. Dar dacă l-ai ales, nu trebuie decât să te ţii de el.

Însă criza identitară este o criză de conştiinţă şi nu una culturală sau filosofică. Adevărata situaţie de criză are substraturi teologice, pentru că reprezintă raportarea noastră la Dumnezeu şi la propriul nostru traseu existenţial. Ea poate îmbrăca o mantie culturală, filosofică, umanistă, însă în esenţa ei neliniştile ţin de rolul nostru pe pământ, de vocaţia noastră, de relaţia noastră cu Creatorul nostru.

Pr. Drd. Dorin Octavian Picioruş.

Did you like this? Share it: