Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör

Zi: 1 iulie 2007

Braconajul arheologic ne distruge vestigiile dacice

Un articol semnat de Vera Albulescu şi Monalise Hihn, în Jurnalul Naţional, 2 iulie 2007.

Pasaje din articol:

Gheorghe Popescu spune că, după ce a vizitat cetăţile dacice, a ajuns la concluzia că acestea se află într-o situaţie fără precedent: „Ceea ce se întâmplă în zonă este un dezastru. Acolo sunt copaci căzuţi aproape de zona sacră a dacilor, se execută lucrări fără supravegherea arheologilor. Pe de altă parte, din discuţiile pe care le-am avut cu muncitorii care lucrează la scoaterea acelor arbori din situri am aflat că o patrulă de jandarmi trece pe acolo la trei-patru zile. Important ar fi ca în zonă să stea cineva în permanenţă. De altfel, în tot perimetrul există 63 de puncte de acces, iar paza este clar insuficientă”.

Detectoarele de metal şi hărţile militare au fost şi continuă să fie uneltele de bază ale braconierilor. Tehnologia folosită, de ultimă generaţie, arată cu exactitate tipul metalului aflat în pământ şi adâncimea la care acesta se află. Un asemenea aparat poate depăşi chiar 10.000 de euro. Iar dacă poliţia vrea să-şi facă de lucru prin zonă, echipamentele şi maşinile de teren performante le permit pseudocăutătorilor de comori să dispară rapid. Cu toate acestea, nu puţine au fost cazurile în care acţiunile poliţiştilor s-au soldat cu identificarea căutătorilor de aur, fiind capturate piese importante din comorile regilor daci. S-au iscat însă şi multe controverse atunci când cadre ale poliţiei au fost acuzate de complicitate cu hoţii de comori.

Febra aurului a fost generată în mod involuntar de localnici. Chiar din timpuri înaintate, aceştia au descoperit frecvent monede de aur dacice. Cele mai vestite sunt kosonii, de care se leagă legende fascinante, şi care au stârnit numeroase controverse istorice. În vremea în care primele căldări pline de monede erau scoase la lumină din ascunzişurile milenare, pe piaţa neagră un koson era evaluat la o sumă exorbitantă. Un koson cântăreşte aproape 10 grame şi are 24 de carate.
………….

Pr. Dorin.

Acatistul Sf. Ştefan cel Mare ( 2 iulie)

Îl aveţi aici, în format word, însă există un singur inconvenient al textului: lipsesc unele semne diacritice.

Pr. Dorin.

Fotografii făcute de Victor Popescu-Sandu

Găsiţi aici un folder cu 25 de fotografii speciale ale acestuia.

O addendă a numelor fotografiilor din partea autorului:

          La cea cu maica in miscare: M-am intors.

          Copilul cu sabiile: Unde e copilul?

          Cea cu chipul din zid: Pietrele vor striga

          La cea cu Tavitian: Pianistul

          Cea cu vulpea: Esti cool?

          Cea cu „Keep coming back”: Chemarea pacatului

          Cea cu mormantul: Iarba noua

          Cea cu florile ofilite: In lipsa Invatatorului

          Cea cu mainile spre cer: Tanjind dupa Rai

          Cea cu manechinele: Femeia obiect: NU!

          Cea cu omul fara picioare: Rabdarea

         Cea cu Cazinoul: Stapanul jocului

          Cea cu steagul American: Vezi cerul?

          Cea cu mana si crucea: Razboiul

         Cei doi pe o banca: Iubirea nemuritoare

          Cea cu aripa: Ingerul si depresia

  

Pr. Dorin.

2 iulie: pomenirea Sfântului Ştefan cel Mare

Pentru a cunoaşte viaţa, posteritatea, cinstirea pe care Biserica Ortodoxă o dă Sfântului Ştefan cel Mare vă invităm să vizitaţi un site dedicat persoanei sale.

Acatistul şi Paraclisul Sfântului.

Pr. Dorin.

Politica din oameni şi presupoziţiile lui Heidegger

Un articol ce surprinde impresii personale de călătorie. Asta pentru ca cititorii noştri să ştie că totul s-a întâmplat în mers, în mersul trenului. Personalul mizer în care eram, mă punea la un loc cu oameni diverşi, prea diverşi. Un grup de 5 femei se întorceau de la Bucureşti după ce vânduseră laptele şi brânza. Un bărbat, beat, făcea tărăboi cu două dintre ele. Doamna cu bagaj mult, nesimţită din cale afară, nu se sinchisea la faptul că toată lumea trebuia să mă deranjeze ca să treacă de noi, pentru că dânsa stătea la geam. Lânga ea, pseudo-doamna, a vrut să se aşeze în grabă şi s-a aşezat. Cei doi, care veneau de la o înmormântare, erau prea lejeri în gesturi pentru vârsta lor de 60 de ani.

Perpendicular cu mine, cu modul meu de a vedea întreaga scenă, era o domnişoară de până în 20 de ani, rasă în cap, cu o băsmăluţă foarte cochetă prinsă la spate, într-un costum verde la modă şi care avea nişte ochi atenţi, pătrunzători. Eu şi ea, priveam tăcuţi rumoarea plictisită a vagonului de tren. Nu cred să fi văzut gesturi mai delicate ca la această tânără, fapt pentru care m-am îndrăgostit instinctiv de modul ei de a fi.

De ce a vrut Dumnezeu să o văd pe această tânără delicată, pusă într-un context atât de nedelicat? Privind cu atenţie gesturile tuturor, am înţeles că rostul prezenţei mele acolo era ca să înţeleg ceva fundamental: diferenţa dintre oamenii turtiţi interior de către un regim politic discreţionar şi cei care aleg să trăiască în noi condiţii de existenţă şi de luciditate.

Toate celelalte personaje ale scenei aparţineau trecutului în aşa manieră, încât erau ca nişte cutii de bere contorsionate, care nu se vor mai îndrepta niciodată. Aparţineau unui comunism cu faţă anti-umană, erau nişte fosile vii ale regimului în care trăiseră şi nu respirau în lumea de acum, ci într-un trecut iluzoriu.Tânăra cu ochi pătrunzători era singura fiinţă lucidă în acest peisaj. Modul cum îi privea pe cei din jur, fără să îi desconsidere, arăta că ştie să accepte situaţia. Nu se lupta interior cu cei din jurul ei. Nu dorea să fie egalata în maniere, însă când vorbea la telefon, când se ştergea de transpiraţie, când îşi mişca picioarele sau mâinile, o făcea cu o graţie care nu le era specifică celorlalţi.

Modul cum te comporţi arată cum ştii să îţi percepi fiinţa şi statutul tău în societate. Raportarea tinerei la cele din jurul ei arăta că e un om care trăieşte acum şi nu într-o himerică existenţă.

Comunismul a făcut din oameni brute, nişte fiinţe insensibile, i-a unidimensionat pe cei care nu aveau o coloană vertebrală. Democraţia banalizează fiinţa umană, o însingurează şi o ideologizează în funcţie de valoarea banului, a salariului. Ca să treci de unidimensionarea şi de banalizarea fiinţei tale, să scapi de cele două extreme, unde ori eşti o unealtă de lucru alături de altele ca şi tine ori eşti o unealtă de lucru în măsura în care te lupţi cu toţi ca să fii cel mai bun, trebuie să nu accepţi interior că eşti un nimeni iar pe de altă parte să nu crezi că rolul vieţii tale nu este evident.

Dacă comunismul dizolva personalitatea la nivelul masei de oameni, democraţia încearcă să iluzioneze pe fiecare în parte cu statutul de potenţial lider, conducător, învingător. Cei care erau amprente vii ale trecutului erau o apă şi un pământ, erau oameni creaţi după acelaşi calapod şi care se mişcau în acelaşi perimetru al iniţiativei. Domnişoara noastră era un om al prezentului, conştientă de distanţa dintre ea şi ceilalţi din jur, fără să creadă că prin aceasta are şi statut de lider sau de persoană care a prins trenul vieţii.

Ea era lucidă, cu bun simţ, manierată, la zi cu tehnologia şi modul de relaţionare cu oamenii. Făcea parte din prezentul real. Putea să înţeleagă că cei mai în vârstă nu mai se regăsesc în lumea ei dar nu dorea să îi scoată cu forţa din această lume, pe motiv că nu îi mai simt sensul.

O lecţie adâncă de filosofie politică, o lecţie despre rolul activ, determinant al politicii în viaţa oamenilor. Cadrul real al politicii statale, metalitatea pe care acesta o creează se repercutează direct asupra oamenilor care nu ştiu să discearnă lucrurile şi devin exponatele lamentabile ale unei ideologii care a trecut peste noi. Dacă orice reclamă şi orice trend e însuşit fără discernământ, şi noi, generaţia tânără ne transformăm în exponatele lamentabile ale unei ideologii în vogă. De fapt există vestigii ideologizate ale comunismului şi altele ale democraţiei. Cei bătrâni sunt în prima categorie, cei tineri în a doua. Însă îţi însuşeşti ideologia, politica unei clipe istorice, numai dacă te pierzi în orizontul ei şi nu poţi să priveşti mai departe de ea.

Discuţia e mai largă. La întoarcere, am avut parte de mai mult loc liber, şi, după ce mi-am făcut rugăciunile de seară în tăcere, din memorie, am recitit banala şi plina de presupoziţii disertaţie despre metafizică a lui Martin Heidegger. Am avut în geantă ediţia Kleininger-Liiceanu de la Ed. Politică, 1988 şi am recitit disertaţia filosofului despre metafizică, rostită în 1929.

În primul rând, este teribil de enervant să scrii cu majusculă cuvântul Nimic şi Dasein. Deşi nimicul e catalogat când ca un concept negativ obiectiv, sub forma deplinei negări a totalităţii fiinţării (p. 38), care nu are nimic de-a face cu omul, când ca realitate subiectivă, interioară, pentru că nimicul e revelat prin teamă şi în teamă (p. 42), Heidegger pleacă în cercetarea sa de la presupoziţia că există o teamă originară în om (p. 47), prin care se explică existenţa omului şi de la presupoziţia că dasein-ul uman, calitatea de întrebător, de scormonitor a omului se fundamentează în nimic, adică în teamă.

Teama, plictisul, finitudinea, nimicnicia, spune Heidegger, caracterizează fiinţa omului. Încercarea lui de a vorbi despre metafizică nu face decât să istoricizeze total teritoriul metafizicii, pentru că el defineşte metafizica, nu ca transcendere spre ceva care nu aparţine lumii, spre o realitate dumnezeiască, ci: „metafizica este modalitatea de a întreba trecând dincolo de fiinţare, în aşa fel încât fiinţarea să poată fi redobândită, ca atare şi în întregul ei, pentru înţelegere”(p. 47).

De fapt metafizica cuprinde la autorul nostru toate datele pe care noi putem să le gândim despre fiinţa noastră dacă încercăm să ne privim din afara noastră, detaşat. O privire lucidă despre noi înşine, despre noi care ne gândim existenţa înseamnă metafizică. Însă nu e nimic mai presus de noi în gestul de a ne gândi existenţa, ci e un lucru pur uman, un lucru banal. Heidegger pune semnul egal între fiinţa noastră şi metafizică: „Metafizica este survenirea fundamentală în Dasein. Ea este însuşi Dasein-ul”(p. 50).

Aşa că noi suntem metafizica, metafizica reprezintă propria noastră gândire despre cum existăm, şi această evanescentă privire asupra existenţie noastre, e socotită de autor drept un act plin de gravitate [Ibidem], de tărie a omului. Şi mergând în ton cu banalitatea gândirii heideggeriene, redăm definiţia autorului despre filozofie: „Filozofia…este punerea-în-mişcare a metafizicii” (p. 51), adică a fiinţei umane. Şi ce cred eu, insul solitar despre mine, despre lume, despre ce mai vreau eu, se numeşte filozofie, pentru că e o gândire din mine, despre mine şi despre cum văd eu lumea.

Însă, de ce să gândeşti fiinţa umană pândită non-stop de teamă şi să nu vezi că omul e plin de speranţă, de dragoste? De ce nu a continuat să pună sentimentul la baza existenţei, atâta timp cât dispoziţia afectivă a fost catalogată în p. 40, „departe de a fi o simplă întâmplare”? Dezvăluirea sentimentului, dacă e cea care fundamentază existenţa, de ce este abandonată în analiză în schimbul disertaţiei despre nimic, o disertaţie de altfel confuză, când nimicul e de fapt revelarea temei?

Heidegger presupune că omul stă în teamă, că teama e cea care îl domină şi la fel şi nimicnicia, micimea sa, însă teama nu creează, nu deschide fiinţa. Nu poţi să afli că evoluezi în teamă, atâta timp cât teama te ţine pe loc. Heidegger pleacă defectuos spre analizarea omului şi a metafizicii, făcând din om o fiinţă abandonată în teamă şi din metafizică un spaţiu al reflecţiei psihologice şi nu a experienţei care transcende umanul. Metafizica sa e de fapt o parte componentă a istoriei şi nu o intuiţie a vieţii duhovniceşti, o batere la porţile transcendenţei.

Restrictivismul filosofului nostru la anumite realităţi ale existenţei este un act deliberat şi acesta falsifică terenul cercetării. Presupoziţia nimicului într-o disertaţie despre metafizică e una dintre cele mai aberante alegeri. Orice demers gnoseologic trebuie să pornească de la ontologie şi de la datele reale ale omului, ale existenţei ca atare. Heidegger discută esenţialist şi nu personalist existenţa omului. Dasein-ul lui este fiinţa care se întreabă ( cine a auzit că fiinţa vorbeşte sau se întreabă?) şi nu persoana care se întreabă. Însă nu fiinţa mea se întreabă, ci eu, care am o fiinţă pe care o personalizez continuu mă întreb.

De ce nu-l caracterizează pe om în mod preponderent bucuria ci plictisul? De ce omul e prezentat negativist, de ce sumbrul prinde contur în viaţa omului şi un astfel de filosof ca Heidegger este un filosof umanist, când el este anti-umanist? De ce nu se observă pata de umbră a soteriologiei protestante şi concepţia protestantă despre om în filosofia lui Heidegger, care nu e de fapt decât o teologie secătuită de sevă autentică?

Recitirea acestui text mi-a produs o repulsie instinctivă. Am repulsie faţă de futilităţi, de frivolităţi ce par pedante. Întorcând concepte teologice pe dos, transformând realităţile teologice în concepte rupte de viaţă, Heidegger nu mă poate învăţa decât să mă întreb. Şi nici măcar atât, în măsura în care întrebările nu sar dincolo de propria mea viziunea îngustă despre lume.

Esenţa filosofiei sale este grija ca omul să rămână tot la fel de prost ca şi înainte, dar să ştie să îşi mintă frumos conştiinţa. Şi încă o întrebare: De ce „nu se poate spune ce anume te face să-ţi fie urât?” (p. 41). Conştiinţa încărcată te face să-ţi fie urât, să te temi, să te simţi o umbră. Filosofia lui Heidegger este expresia conştiinţei sale îmbâcsită de păcat, de teamă, de dezolare.

Pr. Drd.  Dorin Octavian Picioruş.

Prof. Adrian Năstase, „România europeană” ( publicată în mai 2007)

O carte voluminoasă, de 571 pagini, în format pdf.

 

Pagina de titlu:

Adrian Năstase
ROMÂNIA
EUROPEANĂ
UN PROIECT POLITIC SOCIAL-DEMOCRAT

Prefaţă de Christoph Zöpel
Editura MondoMedia
Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai“

2007.

 

Cuprinsul:

 

CUPRINS
Prefaţă la un proiect de anvergură ………………………………………19
CUVÂNT ÎNAINTE ……………………………………………………………59
I. DE UNDE AM PLECAT ………………………………………………….67
I.1. Proiectul Istoric al României ………………………………………………… 67
Lecţia lui Nicolae Titulescu …………………………………………………….. 67
Dinamica modernizării, de la Bălcescu la Ceauşescu. …………………. 71
„La Roma!” …………………………………………………………………………… 74
Două tipuri de societăţi …………………………………………………………… 77
O oportunitate istorică…………………………………………………………….. 79
Şansa României de a intra în lumea dezvoltată…………………………… 82
Helsinki sau trecerea de partea bună a istoriei ……………………………. 83
Digresiune despre o ilegalitate …………………………………………………. 85
Modernizarea României, ca proiect naţional………………………………. 86
Declanşarea procesului de modernizare, cu toate mijloacele
posibile …………………………………………………………………………………. 90
I.2. Relaţiile României cu Piaţa Comună şi Uniunea Europeană ….. 94
Legăturile cu Comunitatea Europeană până la căderea
comunismului ………………………………………………………………………… 94
Relaţiile României cu Piaţa Comună/Uniunea Europeană după
Revoluţie ………………………………………………………………………………. 95
Ce s-a întâmplat după alternanţa la putere din 1996? ………………… 102
I.3. Guvernarea pentru integrare (2001–2004)…………………………… 108
Premisele guvernării PSD ……………………………………………………… 108
Către o ţară guvernabilă. Macrostabilizarea economiei ……………… 112
„Populismul” asumat al guvernării PSD: combaterea sărăciei…….. 115
Prioritate politică absolută: integrarea euroatlantică………………….. 120
O digresiune aparentă: conceptele privatizării ………………………….. 123
8
O nouă politică a privatizării………………………………………………….. 128
Curajul de a ne asuma realizarea capitalismului românesc…………. 132
Munca sau profitul?………………………………………………………………. 135
Cotitura creşterii economice…………………………………………………… 137
Trei procese economice încurajatoare……………………………………… 139
I.4. Opinia publică în timpul guvernării PSD (2001–2004)…………. 142
II. UNIUNEA EUROPEANĂ LA CARE AM ADERAT……..149
II.1. Impactul aderării …………………………………………………………….. 149
Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană – document
juridic esenţial ……………………………………………………………………… 156
Suveranitate, subsidiaritate şi reformă constituţională……………….. 161
Un proiect deschis: europenizarea administraţiei………………………. 165
Alegerile pentru Parlamentul European …………………………………… 169
Pledoarie pentru o strategie românească post-aderare ……………….. 174
II.2. Ce poate face România pentru viitorul Europei? ……………….. 182
Necesitatea unei contribuţii româneşti …………………………………….. 182
Apreciere de ansamblu ………………………………………………………….. 183
Politicile Comune…………………………………………………………………. 186
Uniunea Economică şi Monetară (UEM)……………………………. 186
Politica agricolă comună (PAC)………………………………………… 188
Fonduri structurale şi de coeziune……………………………………… 189
Politica comercială comună ……………………………………………… 190
Politica externă şi de securitate comună …………………………….. 190
Justiţie şi afaceri interne………………………………………………………… 192
Aspecte instituţionale ……………………………………………………………. 192
Consiliul ………………………………………………………………………… 193
Consiliul European………………………………………………………….. 194
Comisia Europeană …………………………………………………………. 194
Parlamentul European ……………………………………………………… 195
Parlamentele naţionale …………………………………………………….. 196
Constituţia europeană……………………………………………………………. 196
Alte aspecte …………………………………………………………………………. 197
9
III. DE LA ADERARE LA INTEGRARE: PENTRU O
ROMÂNIE EUROPEANĂ ………………………………………………..199
III.1. Repere posibile pentru o nouă revizuire a constituţiei şi
îmbunătăţirea sistemului electoral ……………………………………………. 199
III.2. Zece priorităţi economice…………………………………………………. 227
1. Restructurarea instituţională…………………………………………….. 228
2. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor …………………………. 229
3. Dezvoltarea producţiei de energie electrică ……………………….. 231
4. Dezvoltarea serviciilor turistice ……………………………………….. 237
5. Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală ………………….. 247
6. Mediu …………………………………………………………………………… 251
7. Valorificarea resurselor umane ……………………………………….. 258
8. Creşterea productivităţii şi îmbunătăţirea eficienţei muncii …. 260
9. Siguranţa contribuabilului şi a proprietăţii…………………………. 261
10. Competitivitatea producţiei ……………………………………………. 262
Provocări europene şi oportunităţi pentru economia românească… 264
III.3. Zece principii pentru o Românie socială …………………………… 270
1. Drepturi şi responsabilităţi pentru toţi cetăţenii ………………….. 270
2. Ocuparea deplină – baza viitorului……………………………………. 271
3. Investiţii în cetăţeni ………………………………………………………… 272
4. O societate solidară şi incluzivă ……………………………………….. 273
5. Un serviciu public pentru îngrijirea şi educarea copiilor
de vârstă mică ……………………………………………………………….. 274
6. Egalitate în drepturi pentru femei şi bărbaţi……………………….. 275
7. Dialogul social, un element indispensabil………………………….. 279
8. Diversitatea în integrare – o forţă a României ……………………. 280
9. O societate durabilă, capabilă să facă faţă schimbărilor
climatice……………………………………………………………………….. 280
10. România activă în Europa şi în lume – pentru proprii
cetăţeni…………………………………………………………………………. 281
Biserica Ortodoxă Română, partener social al statului ………………. 280

III.4. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale românilor şi
respectarea demnităţilor…………………………………………………………… 286
Demnitatea individuală şi naţională ………………………………………… 290
Desfiinţarea sistemelor de privilegii ………………………………….. 291
Demnitatea cetăţeanului în faţa autorităţii publice……………….. 294
Demnitatea cetăţeanului în faţa autorităţii private ……………….. 296
Demnitatea naţională……………………………………………………….. 297
Construirea bunăstării …………………………………………………………… 299
Polarizarea socială…………………………………………………………… 300
Reparaţiile morale şi materiale………………………………………….. 303
Ţăranii …………………………………………………………………………… 303
Pensionarii……………………………………………………………………… 305
Salariaţii ………………………………………………………………………… 306
Recâştigarea valorilor muncii şi solidarităţii…………………………….. 311
Satisfacerea nevoii de informaţie: spre o presă cu adevărat
europeană ……………………………………………………………………………. 317
III.5. O provocare istorică: modernizarea mediului rural ………….. 323
Cele „două Românii”: ruralul tradiţional şi urbanul capitalist …….. 323
Urbanizarea ruralului……………………………………………………….. 325
Serviciile comunitare de tip urban şi subvenţionarea
consumului în rural………………………………………………………….. 329
Modernizarea agriculturii………………………………………………………. 335
III.6. O nouă abordare a politicii fiscale …………………………………… 339
Necesitatea unei strategii fiscale pe termen mediu ……………………. 339
Politica economică „corectă”…………………………………………….. 340
Impozitul pe profit ………………………………………………………….. 340
Impozitul pe venit……………………………………………………………. 340
Contribuţiile sociale – CAS………………………………………………. 341
Politică fiscală azi…………………………………………………………………. 342
Concluzii asupra impactului cotei unice …………………………….. 353
Provocările noului Cod Fiscal …………………………………………… 355
Propuneri pentru o nouă politică fiscală…………………………………… 362
11
III.7. Creşterea productivităţii muncii în condiţiile dezvoltării
durabile …………………………………………………………………………………… 370
Responsabilitatea socială a corporaţiilor………………………………….. 372
III.8. Reforma sistemului de sănătate………………………………………… 378
Stoparea tendinţelor negative şi crearea condiţiilor pentru
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei – obiectiv general al
politicii în domeniul sănătăţii…………………………………………………. 380
Sănătatea publică………………………………………………………………….. 382
Dezvoltarea serviciilor medicale acordate persoanelor vârstnice … 384
Îmbunătăţirea asistenţei medicale din mediul rural……………………. 385
Îmbunătăţirea stării de sănătate a mamei şi copilului ………………… 386
Limitarea corupţiei din sistemul sanitar …………………………………… 387
III.9. Educaţia, ştiinţa şi inovarea……………………………………………… 389
Dezvoltarea capitalului uman…………………………………………………. 389
Educaţia – prioritate absolută…………………………………………………. 392
Standarde europene privind efortul financiar……………………………. 394
Efortul de cercetare-dezvoltare ………………………………………………. 397
Cercetarea din învăţământul superior………………………………………. 398
Efortul de inovare…………………………………………………………………. 401
Organizarea managementului ştiinţei şi al inovării la nivel
naţional ……………………………………………………………………………….. 403
Consideraţii finale ………………………………………………………………… 407
III.10. Fondurile europene nerambursabile în perioada
2007 – 2013………………………………………………………………………………. 409
Dimensiunea financiară a politicii de coeziune economică şi
socială în Uniunea Europeană pentru perioada 2007 – 2013 ………. 410
Suportul financiar al Uniunii Europene pentru România……………. 415
Situaţia fondurilor externe nerambursabile, a cofinanţării
acestora şi a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene
în perioada 2007 – 2010 ………………………………………………………… 423
Fluxurile financiare dintre România şi Uniunea Europeană ……….. 426

III.11. Un imperativ: justiţia în slujba cetăţeanului …………………… 432
Justiţia minim garantată ………………………………………………………… 432
III.12. Relaţia armată-societate: miză majoră a
profesionalizării forţelor armate……………………………………………….. 452
III.13. Serviciile de informaţii în România Europeană ………………. 459
Locul şi rolul serviciilor de informaţii în statul de drept…………….. 466
III.14. Racordarea României la politica externă şi de securitate
comună şi la relaţiile externe ale Uniunii Europene …………………… 474
Extinderea Uniunii Europene …………………………………………………. 480
Migraţia …………………………………………………………………………. 482
Balcanii Occidentali ………………………………………………………… 483
Politica europeană de vecinătate ……………………………………….. 484
Procesul de la Barcelona ………………………………………………….. 486
Orientul Mijlociu…………………………………………………………….. 487
Irak ……………………………………………………………………………….. 488
Iran ……………………………………………………………………………….. 489
Relaţiile cu partenerii strategici şi cu zonele geografice
importante……………………………………………………………………………. 490
Relaţiile transatlantice ……………………………………………………… 490
Rusia……………………………………………………………………………… 491
Asia……………………………………………………………………………….. 492
Politica de dezvoltare ……………………………………………………………. 494
III.15. Minorităţile naţionale, parte integrantă a societăţii
româneşti, la bine şi la greu………………………………………………………. 496
ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………. 501
Un stat modern ca instrument al transformării………………………….. 501
Soluţiile autocratice nu sunt o opţiune …………………………………….. 502
Efectele aderării la Uniunea Europeană asupra reformelor ………… 503
O nouă strategie pentru piaţa muncii……………………………………….. 504
Îndemn la concentrarea poziţiilor şi acţiunilor………………………….. 505
13
Anexa I: Proiect de lege privind sistemul public de pensii pentru
agricultori………………………………………………………………………………… 507
Expunere de motive………………………………………………………………. 507
LEGE privind sistemul public de pensii pentru agricultori…………. 513
Coexistenţa celor două sisteme de pensii pentru agricultori ……….. 548
Evoluţia tipurilor de pensionari………………………………………………. 549
Efort bugetar conform cu cele 2 legi……………………………………….. 550
Efort bugetar global cu pensiile agricultorilor ………………………….. 551
Tabel comparativ proiect de lege/lege sistem public de pensii……. 552
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ………………………………………………… 553

Bibliografia volumului:

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abraham, Florin, România de la comunism la capitalism: 1989-
2004. Sistemul politic, Tritonic, Bucureşti, 2006
2. Agh, Attila, The Politics of Central Europe, Sage, London & New
Delhi, 1998
3. Allen, Christopher S., Social Democracy, Globalization and
Governance: Why is there no European Left Program in the EU?,
“Minda de Gunzberg” Center for European Studies, Harvard
University, 2000
4. Idem, Transformation of the German Political Party System:
Institutional Crisis or Democratic Renewal?, New York, Berghahn,
1999
5. Attali, Jacques, Europe(s), LGF – Livre de Poche, 2001
6. Idem, La Voie humaine: Pour une nouvelle social-démocratie, Le
Livres de Poche, 2006
7. Idem, Lignes d’horizon, LGF – Livre de Poche, 2004
8. Attali, Jacques, Cayrol, Roland, Erra, Mercedes, Marseille,
Jacques, Les Cahiers Ernst, Young, No 9, 2007, Eloge de la rupture:
Mécaniques et dynamiques du changement, Autrement, 2007
9. Assayag, Dominique, Guedj, François, Toucas-Truyen, Patricia,
Engagements et valeurs mutualistes en Europe: Quels rôles dans la
construction d’une Europe sociale?, Alternatives économiques, 2004
10. Ayala, Cañón Luis, Las rentas mínimas en la reestructuración de
los estados de bienestar: un análisis económico desde una
perspectiva comparada, Consejo Económico y Social, Madrid, 2000
11. Baverez, Nicolas, Que faire?: Agenda 2007, Librairie Académique
Perrin, 2007
12. Beaud, Jean-Pierre; Prévost, Jean-Guy, La Social-démocratie en
cette fin de siècle, Presses Universitaires du Québec, 2000

13. Berend, Jan van den Boomen, What is Social Democracy?, Alfred
Mozer Stichting, 2006
14. Bergounioux et Manin, Social democratie ou le compromis, Presses
Universitaires de France – PUF, 1992
15. Berescu, Cătălin, s.a, Studiu privind locuirea în comunităţile de
romi. Tipologii. Principii de intervenţie şi dezvoltare, Bucureşti, iulie
2005
16. Berman, Sheri, The Primacy of Politics: Social Democracy and the
Making of Europe’s Twentieth Century, Cambridge University Press,
2006
17. Idem, The Social Democratic Moment: Ideas and Politics in the
Making of Interwar Europe, Harvard University Press, Cambridge,
Massachusetts, 1998
18. Blair, Tony, New Britain: My Vision of a Young Country, Westview
Press, Boulder, CO, 1997
19. Idem, The courage of our convictions, Fabian Society, 2002
20. Blondel, Jean; Muller-Rommel, Ferdinand, Cabinets in Eastern
Europe, Palgrave Macmillan, 2001
21. Bonoli, Guliano, Powell, Martin, Social Democratic Party Policies
in Contemporary Europe (Routledge/Ecpr Studies in European
Political Science), Routledge, 2003
22. Bose, Pradip, Social Democracy in Practice; Socialist International
(1951-2001), Authors Press, 2005
23. Brandt, Willy; Kreisky, Bruno; Palme, Olof, La Social-démocratie
et l’avenir, Gallimard, 1976
24. Bresser, Pereira, Carlos, Luis, Maravall, José María, Przeworski,
Adam, Economic Reforms in New Democracies: A Social
Democratic Approach, Cambridge, Cambridge University Press,1993
25. Browne, Paul Leduc, Labour and Social Democracy: International
Perspectives, Canadian Center for Policy, 53rd edition, 2002

26. Brucan, Silviu, O biografie între două revoluţii: de la capitalism la
socialism şi retur, Ediţie îngrijită de Alexandru Singer, Bucureşti,
1998
27. Buchet, Constantin, Social-democraţia încarcerată. Evoluţii politice
interne şi reacţii internaţionale, 1946-1969, Institutul Naţional pentru
Studiul Totalitarismului, 2005
28. Bull, T., Dagger, R., Ideologiile politice şi idealul democratic,
Polirom, Iaşi, 2000
29. Burbach, Roger, “Socialism is Dead, Long Live Socialismc”, în
NACLA Report on the Americas, vol. XXXI, nr. 3, 1997
30. Callaghan, John, The Retreat of Social Democracy (Political
Analyses), Manchester University Press, 2001
31. Carlsnaes, Walter; Sjursen, Helene; White, Brian, Contemporary
European Foreign Policy, Sage Publications, 2004
32. Carroll, William K.; Ratner, R. S., Challenges and Perils: Social
Democracy in Neoliberal Times, Fernwood Publishing Co., 2006
33. Champain, Vincent; Cazes, Gilles, L’homme et le marche, Creer et
repartir autrement, Fondation Jean-Jaures, 2006
34. Collectif, Profils de la social-democratie europeenne, Breche P.E.C.,
1996
35. Constantin Nica, Neoliberalismul şi social-democraţia la sfârşitul
secolului XX, Editura Institutului de Teorie Socială, Bucureşti, 1998
36. Cook, Linda J., Mitchell A., Orenstein (eds.), Left Parties and
Social Policy in Postcommunist Europe, Boulder, 1999
37. Crook, Nick, Dauderstadt, Michael, Gerrits, Andre, Social
Democracy in Central and Eastern Europe, Friedrich Ebert Stiftung,
2002
38. Crowley, John, Sans épines, la rose: Tony Blair, un modèle pour
l’Europe?, Paris, Editions La Découverte, 1999
39. Dagger, Richard, Ball, Terence, Ideologii politice şi idealul
democratic, Polirom, Iaşi, 2000

40. Daudertsadt, Michael, Gerrits, Andre, Markus, Gyorgy, Troubled
Transition. Social Democracy in East-Central Europe, Amsterdam,
Bonn, 1999
41. De Poncins, Etienne; d’Estaing, Valéry Giscard (Intr.), La
Constitution européenne en 25 clefs, Paris, Lignes de Repères, 2005
42. De Waele, Jean-Michel, Partide politice şi democraţie în Europa
centrală şi de est, Humanitas, Bucureşti, 2003
43. Deloche-Gaudez, Florence, La Constitution européenne: Que faut-il
savoir?, Sciences Po (Les presses), 2005
44. Delury, George E. (ed.), World Encyclopedia of Political Systems &
Parties, New York, 1987
45. Delwit, Pascal (ed.), Où va la social-démocratie européenne?
débats, enjeux, perspectives, Editions de l’Université de Bruxelles,
Collection Sociologie Politique, 2004
46. Delwit, Pascal, Social Democracy in Europe, Brussels, Editions de
l’Université de Bruxelles, Collection Sociologie Politique, 2005
47. Dervis, Kemal; Ozer, Ceren, A Better Globalization: Legitimacy,
Governance and Reform, Center for Global Development, 2005
48. Diamond,Patrick, Ferrera, Maurizio, Giddens, Anthony, Liddle,
Roger, Palme, Joakim, Rodrigues, Maria Joao, Soete, Luc,
Tsoukalis, Loukas, Weil, Patrick, The Hampton Court Agenda: a
Social Model for Europe, 2006
49. Dimitriu, Adrian, Note de drum, Fundaţia Constantin-Titel Petrescu,
1999
50. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, Studiu critic asupra socialismului
în România, Editura Tipografiei „Speranţa”, Bucureşti, 1900
51. Idem, Anarhism şi socialism, Editura Revistei Viitorul Social, Iaşi
52. Idem, Judecata posterităţii şi judecata contemporanilor. Concepţia
materialistă a istoriei, Editura Partidului Social-Democrat, Bucureşti,
1945
53. Idem, Neoiobagia: studiu economico-sociologic al problemei noastre
agrare, Editura Librariei Socec, Bucureşti, 1910

54. Idem, Scrieri social-politice, Editura Politică, Bucureşti, 1968
55. Dony, Marianne, Commentaire de la Constitution de l’Union
européene, Bruxelles, Université de Bruxelles, 2005
56. Dorion, Georges, Guionnet, André, La Sécurite sociale, Presses
Universitaires de France – PUF, 2003
57. Duhamel, Olivier, Les démocraties régimes, histoire, exigences,
Édition du Seuil, Paris, 1993
58. Eckersley, Robyn, The Green State: Rethinking Democracy and
Sovereignty, The MIT Press, 2004
59. Esping-Andersen, Gosta, Politics Against Markets. The Social
Democratic Road to Power, Princeton, Princeton University Press,
1985
60. Idem, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge: Polity
Press, 1990
61. Fassino, Piero, Sicurezza e giustizia: conversazione con Paolo
Borgna, Roma, Donzelli, 2001
62. Fejtö, François, La social-democratie quand meme / un demi-siecle
d’expériences reformistes, Robert Laffont, 2006
63. Fitzpatrick, Tony, After the New Social Democracy: Social Welfare
for the 21st Century, Manchester University Press, 2004
64. Flandre, Christelle; Bergougnioux, Alain, Socialisme ou socialdémocratie?
Regards croisés français allemands, 1971-1981,
L’Harmattan, 2006
65. Flueraş, Ion, Discurs la Mesaj: rostit la Cameră, în ziua de 18
ianuarie 1928, Editura Partidului Social-Democrat, Bucureşti, 1928
66. Frigioiu, Nicolae, Social-democraţia europeană în secolul al XX-lea,
Institutul de Teorie Socială, Bucureşti, 1998
67. Geoană, Mircea, America, Europa şi modernizarea României,
Editura Economică, Bucureşti, 2006
68. Georgescu, Florin, Starea economico-socială a României în anul
2000, Expert, Bucureşti, 2002

69. Geyer, Robert; Ingebritsen, Christine; Wayne Moses, Jonathon,
Globalization, Europeanization and the End of Scandinavian Social
Democracy, Macmillan Pub Co, 2000
70. Giddens, Anthony, A treia cale şi criticii ei, Polirom, Iaşi, 2001
71. Idem, Beyond Left and Right, Polity Press, 1994
72. Idem, Europe in a Global Age, Polity Press, 2006
73. Idem, Over to You, Mr Brown: How Labour Can Win Again, Polity
Press, Cambridge, 2007
74. Idem, The Progressive Manifesto: New Ideas for the Centre-Left,
Blackwell Publishing, Incorporated, 2003
75. Idem, The Third Way: The Renewal of Social Democracy, London,
Polity Press, 1998
76. Giddens, Anthony, Diamond, Patrick, Liddle, Roger, Global
Europe Social Europe, Polity Press, 2006
77. Giddens, Anthony; Blair, Tony; Delors, Jacques (Préface), La
Troisième voie face: Le Renouveau de la social-démocratie, Seuil,
2002
78. Gillespie, Richard; Paterson, William E., Rethinking Social
Democracy in Western Europe (Journal of West European Politics),
Routledge, 1993
79. Glyn, Andrew, Social Democracy in Neoliberal Times: The Left and
Economic Policy Since 1980, Oxford University Press, 2001
80. Gougeon, Jacques-Pierre, La social-démocratie allemande, 1830-
1996, Aubier Montaigne, 1998
81. Gough, Michael, Politicizing Science: The Alchemy of
Policymaking, Hoover Institution Press, 2003
82. Guéguen, Daniel, Le nouveau guide pratique du labyrinthe
communautaire, ediţia a 10-a, Bruxelles, 2005
83. Gray, John, After Social Democracy – Politics, Capitalism and the
Common Life, London, Demos, 1996

84. Grünhage, Jan, Entscheidungsprozesse in der Europapolitik
Deutschlands : Von Konrad Adenauer bis Gerhard Schröder, Baden-
Baden, Nomos, 2007
85. Gusenbauer, Alfred, Netzwerk Innovation: zukunftsfähige
Politikprojekte, Wien, Czernin, 2002
86. Hickson, Kevin, The IMF Crisis of 1976 and British Politics:
Keynesian Social Democracy, Monetarism and Economic Liberalism:
the 1970s Struggle in British Politics (International Library of
Political Studies), Tauris Academic Studies, 2005
87. Hinnfors, Jonas, Reinterpreting Social Democracy: A History of
Stability in the British Labour Party and Swedish Social Democratic
Party (Labour Movements Critical Studies), Manchester University
Press, 2006
88. Holmes, Leslie, Rotten States? Corruption, Post-Communism, and
Neoliberalism, Duke University Press, 2006
89. Howard, Richards, The Dilemmas of Social Democracies:
Overcoming Obstacles to a More Just World, Lexington Books, 2006
90. Hudson, Kate, European Communism since 1989: towards a new
European left?, Macmillan Press, 2000
91. Hutcheson, Derek S., The Quality of Democracy in Post-Communist
Europe, London/New York, Routledge Curzon, 2006
92. Iliescu, Ion, Încotro societatea românească?, MondoMedia,
Bucureşti, 1999
93. Idem, Integrare şi globalizare. Viziunea românească, ediţia a II-a,
Editura Presa Naţională, Bucureşti, 2003
94. Idem, La Roumanie à l`heure de la vérité, Henri Berger, 1994, [f.l.]
95. Idem, Marele şoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu
Vladimir Tismăneanu. Despre comunism, postcomunism şi
democraţie, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004
96. Idem, Revoluţie şi reformă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994
97. Idem, Revoluţia trăită. Adevărul şi „adevărurile” despre revoluţie,
Mondo Media, Bucureşti, 1999

98. Idem, Toamnă diplomatică, Bucureşti, Editura Redacţiei
Publicaţiilor pentru Străinătate, 1995
99. Idem, Viaţa politică, între violenţă şi dialog, Sincron, 1998
100. Iliescu, Ion, Rasmussen, Poul Nyrup, Zoepel, Cristoph, Socialdemocraţia
şi globalizarea. Soluţii social-democrate pentru o
ordine globală, Institutul „Ovidiu Şincai”, Bucureşti, 2004
101. Institut Français des Relations Internationales, Ramses 2007:
L’Europe et le monde (raport anual mondial privind sistemul
economic şi strategiile, sub coordonarea prof. Thierry de Montbrial
şi Philippe Moreau Deforges), Dunod, Paris, 2006
102. Istoria politicii externe româneşti în date, colectiv, coordonator
prof. Ion Calafeteanu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003
103. Jean-Jaurès fondation; [contributions] Dominique Strauss-
Kahn, Jean-Christophe Cambadélis, Alain Bergounioux, Le
jour où la France a dit non: Comprendre le référendum du 29 mai
2005, Paris, Plon, 2005
104. Jeffries, Ian, Eastern Europe at the Turn of the Twenty-First
Century: A Guide to the Economies in Transition (Routledge
Studies of Societies in Transition, 19), Routledge, 2002
105. Jurcă, Nicolae, Istoria social-democraţiei din România, Hermann,
Sibiu, 1994
106. Idem, Social-democraţia în România (1918-1944), Hermann,
Sibiu, 1993
107. Kautsky, John, Social Democracy and the Aristocracy,
Transaction Publishers, 2002
108. Kautsky, Karl, Bazele social-democratiei, Editura Partidului
Social-Democrat, Bucureşti, 1946
109. Kirchheimer, Otto, “The Transformation of the Western European
Party Systems”, in Joseph LaPalombara, and Myron Weiner (eds.),
Political Parties and Political Development, Princeton, Princeton
University Press, 1966

110. Kitschelt, Herbert, “Formation of Party Cleavages in Post-
Communist Democracies: Theoretical Propositions,” Party Politics,
no. 4, 1995
111. Idem, Continuity and Change in Contemporary Capitalism,
Cambridge, Cambridge University Press, 1999
112. Idem, The Transformation of European Social Democracy
(Cambridge Studies in Comparative Politics), Cambridge
University Press, 2005
113. Idem, The Transformation of European Social Democracy,
Cambridge, Cambridge University Press, 1994
114. Klingemann, Hans-Dieter; Fuchs, Dieter; Zielonka, Jan,
Democracy and Political Culture in Eastern Europe (Routledge
Research in Comparative Politics), Routledge, 2006
115. Ladrech, Robert, Social Democracy and the Challenge of
European Union, Publisher Lynne Rienner, Boulder, CO, 2000
116. Ladrech, Robert, Marlière, Philippe, Social Democratic Parties
in the European Union. History, Organization, Politics,
Houndmills, Basingstoke Macmillan, 1999
117. Lafontaine, Oskar, The Heart Beats on the Left, Polity Press, 2000
118. Lafontaine Oskar, Muller, Christa, No Fear of Globalization:
Welfare and Work for All, Verso Books, 2001
119. Lamy, Parcal, Rasmussen, Poul Nyrup, A Europe of Progress.
The EU Policy Agenda 2005-2009, Report to the PES
120. Lederer, Markus; Muller, Philipp S., Criticizing Global
Governance, Palgrave Macmillan, 2005
121. Lewis, Paul, Party Development and Democratic Change in Postcommunist
Europe, Routledge, 2001
122. Light, Duncan; Phinnemore, David, Post-Communist Romania:
Coming to Terms with Transition, Palgrave Macmillan, 2004
123. Lightfoot, Simo, Europeanising Social Democracy? The Rise of
the Party of European Socialists (Routledge Advances in European
Politics), Routledge, 2005

124. Lipset, Seymour Martin, “The Americanization of the European
Left”, in Journal of Democracy, Volume 12, Number-April 2001
125. Lizin, Anne-Marie, Demain, la social-démocratie, Labor, 1990
126. MacCormick, Neil, Legal Right and Social Democracy: Essays in
Legal and Political Philosophy, Oxford University Press, 1984
127. Mariette, José, La social-démocratie locale, modèle politique,
pour la Guadeloupe et la Martinique?, Réflexions sur l’espace
socio-politique antillais, ANRT, 1997
128. Martell, Luke, Social Democracy: Global and National
Perspectives, Palgrave Macmillan, 2001
129. Martin, James, The Meaning of the 21st Century, Riverhead
Hardcover, 2006
130. McFaul, Michael, „The Fourth Wave of Democracy and
Dictatorship. Noncooperative Transitions in the Postcommunist
World”, in World Politics, Vol. 54, January 2002
131. Mexandeau, Louis, Histoire du parti socialiste. 1905-2005, éd.
Tallandier, 2005
132. Meyer, Thomas, Soziale Demokratie und Globalisierung: eine
europäische Perspektive, Bonn, Dietz, 2002
133. Mihuţ, Liliana, Politici sociale comparate, apud. Lauritzen,
Bruno, Scandinavian Welfare State: The Danish Case, Editura
Dacia, Cluj-Napoca
134. Miquet-Marty, Francois, L’ideal et le reel, Enquete sur l’identite
de la gauche, Fondation Jean-Jaures, 2006
135. Moschonas, Gerassimos, In the Name of Social Democracy: The
Great Transformation from 1945 to the Present, Verso, 2002
136. Idem, La social-démocratie de 1945 à nos jours, LGDJ/
Montchrestien, 1994
137. Moussis, Nicolas, Accès à l’Union européenne; droit, économie,
politiques, Atena, Bruxelles şi Paris, 2006

138. Năstase, Adrian, Bătălia pentru viitor, New Open Media,
Bucureşti, 2000
139. Idem, De la Karl Marx la Coca Cola, dialog deschis cu Alin
Teodorescu, Nemira, Bucureşti, 2004
140. Idem, Europa Quo Vadis? – Spre o Europă Unită, Regia
Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2003
141. Idem, Ideea politică a schimbării, Regia Autonomă Monitorul
Oficial, Bucureşti, 1996
142. Idem, (coautor.), NATO Enlargement – Romania and the Southern
Dimension of the Alliance, Regia Autonomă “Monitorul Oficial”,
martie 2002
143. Idem, Nicolae Titulescu Contemporanul nostru, Regia Autonomă
„Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2002
144. Idem, (coautor.), Protecting Minorities in the Future Europe –
between Political Interest and International Law, Regia Autonomă
„Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2002
145. Idem, România într-o Europă Unită, Institutul Social Român,
versiune şi în engleză „Romania in a United Europe”, 2002
146. Idem, (coord.), România şi viitorul Europei, Regia Autonomă
“Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2001
147. Idem, Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă
privind viitorul României, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
Bucureşti, 2002
148. Idem, Spre normalitate. Guvernarea reformelor. Reforma
guvernării, Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai”, Bucureşti,
2004
149. Idem, Victoria normalităţii. Construirea României Europene,
Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai“, Bucureşti, 2004
150. Nica, Constantin, Neoliberalismul şi social-democraţia la sfârşitul
secolului al XX-lea, Institutul de Teorie Socială, Bucureşti, 1998
151. Niculae, Vasile, O istorie a social-democraţiei române, vol.2,
Institutul de Teorie Socială, Bucureşti, 1997

152. Notermans, Ton (ed.), Social Democracy and Monetary Union,
New York/Oxford, Berghahn, 2001
153. O’Brennan, John, The Eastern Enlargement of the European
Union An Empirical, Conceptual and Institutional Analysis,
Routledge, 2006
154. Olsen, Johan P., Europe in Search of Political Order: An
Institutional Perspective on Unity/Diversity, Citizens/Their
Helpers, Democratic Design/Historical Drift and the Co-existence
of Orders, Oxford University Press, USA, 2007
155. Pasti, Vladimir, Noul capitalism românesc, Polirom, Bucureşti,
2006
156. Prodi, Romano, Europe as I See It, Polity Press, 2000
157. Idem, Una Idea De Europa, Alianza, 2005
158. Prodi, Romano, Eco, Umberto, Shadow of Reason: Exploring the
Spiritual in European, Charta, 2000
159. Prodi, Romano, Prodi, Flavia, La politique du coeur, Paris,
Nouvelle Cité, 2007
160. Pereira, Luiz Carlos Bresser; Maravall, José María;
Przeworski Adam, Economic Reforms in New Democracies: A
Social-Democratic Approach, Cambridge University Press, 2001
161. Petrescu, Constantin-Titel, Ce este socialismul?, Editura Vatra,
Bucureşti, 1945
162. Idem, Ce este Partidul Social-Democrat, Bucureşti, 1946
163. Idem, Socialismul în România, Fundaţia Social-Democrată
“Constantin-Tirel Petrescu”, 2003
164. Peyrelevade, Jean, Le capitalisme total, Paris, Seuil, 2005
165. Pfaller, Alfred, „Social Democracy in the Globalized Postindustrial
Society”, Politik und Gesellschaft Online/International
Politics and Society, nr. 2/2000
166. Phinnemore, David; Basescu Traian, The EU and Romania:
Great Expectations, The Federal Trust, 2007

167. Pierson, Christopher, Hard Choices: The Politics of Social
Democracy in the 21st Century, Polity Press, 2001
168. Pierson, Paul, Dismantling the Welfare State, Cambridge,
Cambridge University Press, 1994
169. Pippidi, Alina Mungiu, coordonator, Doctrine politice – Concepte
universale şi realităţi româneşti, Polirom, Iaşi, 1998
170. Pond, Elizabeth, Endgame in the Balkans: Regime Change,
European Style, Brookings Institution Press, 2006
171. Portalul Uniunii Europene, http//europa.eu/, Programul pe 18 luni
al preşedinţiilor germană, portugheză şi slovacă (18 month
Programme of the German, Portuguese and Slovenian
Presidencies), Consiliul Uniunii Europene, doc. PULGEN 125,
Bruxelles, 21 decembrie 2006
172. Potthoff, Heinrich, Miller, Susanne, The Social Democratic Party
of Germany 1848-2005, Dietz, Bonn, 2006
173. Przeworski, Adam, Capitalism and Social Democracy (Studies in
Marxism and Social Theory), Cambridge University Press, 2002
174. Przeworski, Adam, Capitalism and Social Democracy,
Cambridge, Cambridge University Press, 1985
175. Puşcaş, Vasile, A Case Study: Romania’s accession to the
European Union, International University for European Studies –
Institute for International Sociology – Gorizia, 2006
176. Radu, Alexandru, Sisteme politice contemporane, Bucureşti, 2000
177. Radu, Sorin, Ion Flueraş (1882-1953) social-democraţie şi
sindicalism, Nemira, Bucureşti, 2007
178. Rae, Nicol C., Southern Democrats, Oxford University Press, New
York, 1994
179. Rasmussen, Poul Nyrup, Vokseværk, Copenhagen, Lindhardt og
Ringhof, 2005
180. Reynaert, Herwig; Steyvers, Kristof; Delwit, Pascal; Jean-
Benoit Pilet, Revolution or Renovation? Reforming Local Politics
in Europe, Bruges, Vanden Broele, 2005

181. Richards, John, Cairns, Robert, Pratt, Larry (eds.), Social
Democracy Without Illusions: Renewal of the Canadian Left,
Toronto, McLelland & Stewart, 1991
182. Richards, Michael, Social Democracy, Oxford, McClelland,
Stewart, 1991
183. Roberts, Jos., Jesse Vorst (eds.), Socialism in Crisis? Canadian
Perspectives, Society for Socialist Studies, 1992
184. Robinson, Mary; Annan, Kofi (fw), Boyle, Kevin (ed.), A Voice
for Human Rights, University of Pennsylvania Press, 2005
185. Roder, Knut, Social Democracy and Labour Market Policy:
Developments in Britain and Germany (Routledge Research in
Comparative Politics, 4), Routledge, 2003
186. Roder, Knut, Social Democracy and Labour Market Policy:
Developments in Britain and Germany, Publisher Routledge, New
York, 2003
187. Rosetti, Radu, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, SOCEC, Bucureşti,
1907
188. Russell, Bertrand, German Social Democracy, George Allen and
Unwin Ltd, 1965
189. Russell, Peter H., Future of Social Democracy: Views of Leaders
from Around the World, University of Toronto Press, 1999
190. Sandbrook, Richard, Edelma, Marc, Heller, Patrick, Social
Democracy in the Global Periphery: Origins, Challenges,
Prospects, Cambridge University, 2007
191. Sandbrook, Richard, Marc, Edelman, Patrick, Heller, Judith,
Teichman, Social Democracy in the Global Periphery: Origins,
Challenges, Prospects, Cambridge University Press, 2007
192. Santiago Muñoz Machado, José Luis García Delgado, Luis
González Seara, directores; coordinadores de área, Eduardo
Bandrés Moliné, Germán Fernández Farreres, Carmela García
Moreno; autores, Luis Ayala Cañón [et al.], coordinación
editorial, Carlos Manuel Fernández-Otheo, Las estructuras del

bienestar: derecho, economía y sociedad en España, Madrid,
Escuela Libre Editorial: Editorial Civitas, 1997
193. Sarkozy, Nicolas, Témoignage, XO, 2006
194. Sauron, Jean-Luc, La Constitution européenne expliquée:
Présentation synthétique et thématique, Texte officiel et intégral de
la Constitution, La Constitution en 30 questions, Paris, Gualino
Editeur, 2005
195. Scharpf, Fritz W., Crisis and Choice in European Social
Democracy, Ithaca, Cornell University Press, 1991
196. Idem, Governing in Europe: Effective and Democratic?, Oxford,
Oxford University Press, 1999
197. Schmidtke, Oliver, The Third Way Transformation of Social
Democracy: Normative Claims and Policy Initiatives in the 21st
Century, Ashgate Publishing, 2003
198. Schröder, Gerhard, Entscheidungen: Mein Leben in der Politik,
Hamburg, Hoffmann und Campe, 2006
199. Idem, Mes convictions. L’Allemagne et la social-démocratie dans
le nouveau monde, Les Notes de la Fondation Jean-Jaurès, No 32
Septembre 2002, Plon, 2002
200. Seiler, Daniel L., Partidele politice din Europa, Institutul
European, Iaşi, 1999
201. Severin, Adrian, „Perspective şi tendinţe ale social democraţiei;
provocările globalizării”, în Social democraţia contemporană, între
tradiţie şi globalizare, Institutul „Ovidiu Şincai”, Bucureşti, 2004
202. Idem, Evoluţiile politice din Europa şi impactul lor asupra
dezvoltărilor viitoare, Seminar Internaţional organizat de Partidul
Social-Democrat şi Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai”,
2002
203. Shanor, Donald R.; Shanor, Constance, After The Russians:
Eastern Europe Joins The West, Xlibris Corporation, 2004
204. Siani-Davies, Peter, The Romanian Revolution Of December 1989,
Cornell University Press, 2005

205. Soete, Luc, E-Economy in Europe: Its Potential Impact on Eu
Enterprises and Policies, Diane Pub Co, 2003
206. Spargo, John, Americanism and Social Democracy, University
Press of the Pacific, 2003
207. Spidla, Vladimir, Flexicuritate – Soluţii europene pentru piaţa
muncii – Protecţia socială şi incluziunea socială discutate în
Consiliul European de primăvară, 2007
208. Stere Constantin, Social-democratism sau poporanism?, Editura
Porto-Franco, Bucureşti, 1996
209. Stoica, Gheorghe Lencan, Concepte idei şi analize politice,
Diogene, Bucureşti, 1999
210. Strauss-Kahn, Dominique, 365 jours, Paris, Grasset, 2006
211. Idem, La flamme et la cendre, Paris, Grasset, 2002
212. Idem, Oui!: lettre ouverte aux enfants d’Europe, Paris, Grasset,
2004
213. Szelenyi, Ivan, Fodor, Eva, Eric, Hanley, “Left Turn in
Postcommunist politics: Bringing Class Back In?” in East
European Politics and Societies, winter 1997
214. Tallberg, Jonas, Leadership and Negotiation in the European
Union (Themes in European Governance), Cambridge University
Press, 2006
215. Tismaneanu, Vladimir, Fantasies of Salvation, Princeton
University Press, 1998
216. Todea, Ioan, Istoria mişcării social-democrate de tineret din
România (1848-1989), Bucureşti, 1998
217. Tworzecki, Hubert, „Social Democracy in East-Central Europe:
Success by Default?”, in The Journal of Policy History, Vol. 15,
No. 1, 2003
218. Van Den Anker, Christien (ed.), Martell, Luke (ed.), Social
Democracy: Global and National Perspectives, Publisher Palgrave,
New York, 2001

219. Valeca, Şerban (preşedinte ANRE), Programul naţional nuclear –
premiză a dezvoltării durabile în România, Bucureşti, noiembrie
2004
220. Verdery, Katherine, Socialismul – ce a fost şi ce urmează,
Institutul European, Iaşi, 2003
221. Vilas, Carlos M., “What Future for Socialism”, in Report on the
Americas, vol. XXV, nr. 5, 1992
222. Waller, Michael, Social Democracy in a Post-communist Europe,
Routledge, 1994
223. Weiner, Robert, Change in Eastern Europe, Praeger Publishers,
1994
224. Wright, Tony; Gamble, Andrew, The New Social Democracy
(Political Quarterly Special Issues), Blackwell Publishing Limited,
1999
225. Ziblatt, Daniel F., “The Adaptation of Ex-Communist Parties to
Post-Communist East Central Europe: A Comparative Study of the
East German and Hungarian Ex-Communist Parties”, in Communist
and Postcommunist Studies Vol. 31, no. 2, 1998
226. Ziller, Jacques, La nouvelle Constitution européenne, Paris, La
Découverte, 2004
227. Zöpel, Christoph, Die Sozialistische Internationale und globale
Demokratie, Bonn, Internat. Politikanalyse, Friedrich-Ebert-
Stiftung, 2005
228. Idem, Global democracy in the nexus of governments, parliaments,
parties and civil society, Berlin, Friedrich-Ebert-Stiftung, 2005
229. Zöpel, Christoph; Hesse, Joachim Jens; Leister, Klaus Dieter,
Zukunft und staatliche Verantwortung nach dem Umbruch in
Europa, Baden-Baden, Nomos Verlagsgesellschaft, 1996
230. Zöpel, Christoph; Sassnick, Siegfried; Steinmüller, Karlheinz;
Kreibich, Rolf, Zukunftsforschung in Europa. Ergebnisse und
Perspektiven, Nomos, 2000

231. *** – Governance in a global society: the social democratic
approach; equal opportunities and participation for women and
men, poor and rich, developing, transitional and developed
countries; XXII congress of the Socialist International, São Paulo,
27-29 October 2003, Berlin, Vorwärts-Buch, 2005
232. *** – 110 ani de social democraţie în România, Institutul Social
Democrat „Ovidiu Şincai“, Bucureşti, iulie 2003
233. *** – Cartea Albă a preluării guvernării în luna decembrie 2000,
Guvernul României, aprilie 2001
234. *** – CARTEA ALBĂ A GUVERNĂRII P.S.D. , Bucureşti, februarie 2003
Vol. I: Bilanţul primilor doi ani de guvernare
Vol. II: Planul de acţiuni pe anii 2003 şi 2004 al programului de guvernare PSD
Vol. III Planul de măsuri prioritare în anul 2003 pentru integrare europeană
Vol. IV: Programul legislativ al Guvernului României pentru anul 2003
235. *** – Strategia naţională privind raţionalizarea serviciilor de
sănătate, Ministerul Sănătăţii, iunie 2004
236. *** – Bilanţul guvernării Partidului Social Democrat în perioada
2001 – 2003, Bucureşti, martie 2004
237. *** – Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la
Uniunea Europeană, Studii de impact – Studiul 12 – Institutul
European din România, Bucureşti, 2005
238. *** – Raport de monitorizare CASPIS, Bucureşti, decembrie 2004
Vol.I: Implementarea planului naţional antisărăcie şi promovare incluziunii sociale
Vol II: Activitatea comisiilor judeţene antisărăcie

……………………………..

O carte de excepţie, care merită toată atenţia noastră.

Pr. Dorin.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno