Pomenirea sa se face la 2 ianuarie

Condacul I

O, milostivă şi binecredincioasă Iuliana, care ai fost de Dumnezeu aleasă şi în mijlocul grijilor lumeşti sufletul tău a trăit în Hristos precum în rai şi în adâncă trezvie sălăşluindu-te, ai iubit tăcerea întru inima ta! Slăvind pe Domnul Cel ce te-a slăvit pe tine, cu umilinţă cântăm ţie cântare de laudă. Iar tu, care în viaţa ta necazuri multe ai îndurat, roagă-te pentru noi cei ce suntem împresuraţi de primejdii şi păcate, şi mijloceşte la milostivul Mântuitor să ne dăruiască mântuire sufletelor şi izbăvire de necazuri ca mulţumind Domnului să te lăudăm zicând:

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Icos I

Înger curat, din tinereţe ai iubit îngereasca viaţă călugărească; dar Făcătorul a toate, Care lucrează toate prin adâncul înţelepciunii Sale, ţi-a rânduit ţie o altă cale de mântuire: ca tu să fii bineplăcută Lui ducând viaţă sfântă întru cinstita nuntă. Pentru aceasta, din tinereţe prin multe încercări te-a călăuzit către Împărăţia lui Dumnezeu: căci fiind o copilă de şase ani, ai şi ajuns orfană îndurerată; şi, tânără mireasă fiind, grabnic ai ridicat crucea de maică. Iar noi, uimiţi fiind de această minunată pronie, cu umilinţă şi credinţă te cinstim:

Bucură-te, că te-ai născut unor părinţi bogaţi ce iubeau săracii – Iustin şi Ştefanida;

Bucură-te, că lipsită fiind de maica ta, ai fost crescută ca orfană departe de casa părintească;

Bucură-te, crin binemirositor ce ai înflorit în liniştea pădurilor din Murom;

Bucură-te, stea strălucitoare luminată de Dumnezeu în satul Lazarevo;

Bucură-te, că ai agonisit în inima ta dragoste pentru Hristos şi Preacurata Sa Maică;

Bucură-te, mieluşea ce din tinereţe ai dorit viaţa călugărească;

Bucură-te, cea blândă şi ascultătoare, care prin voia lui Dumnezeu ai fost încredinţată unui soţ;

Bucură-te, maică cinstită, că trăind în lume ai fost numărată cu sfinţii;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul II

Văzându-te stăruind în privegheri de toată noaptea, vrăjmaşul neamului creştinesc te-a împresurat cu groaznice înfricoşări. Dar tu, binecuvântată maică, ai strigat cu lacrimi către călăuzitorul tău, slăvitul Nicolae; iar făcătorul de minuni îndată ţi s-a arătat şi demonii precum fumul au pierit. Apoi sfântul arhiereu te-a binecuvântat zicând: „O, fiica mea, întăreşte-te întru nădejde, căci Hristos Domnul mi-a poruncit să te păzesc de tot răul”. Iar tu cântă-i Domnului fără de frică, pururea strigând cu glas mare precum îngerii: Aliluia!

Icos II

Mintea omenească este neputincioasă a înţelege cum vieţuind în această lume deşartă, o binecuvântată maică, cu sufletul te-ai sălăşluit nestingherită în cămările raiului; cum, trăind în mijlocul multor avuţii le priveai fără de patimă, ca fiind ale altora şi încredinţate orfanilor; cum, purtându-ţi crucea în cinstita nuntă, deşi trăiai ca o monahie în mijlocul lumii, mulţi sfinţi copii ai crescut. Iar noi, ştiind cele ce sunt cu neputinţă la oameni şi lăudând pe Dumnezeu Care toate le împlineşte, cu neclintită credinţă te lăudăm aşa:

Bucură-te, porumbiţă liniştită ce neîncetat ai grăit cu Dumnezeu prin rugăciune;

Bucură-te, uceniţă ascultătoare ce ai ştiut cum să trăieşti şi în belşug şi în sărăcie;

Bucură-te, soţie credincioasă ce ţi-ai mântuit soţul fiind chip al blândeţelor;

Bucură-te, mult-pătimitoare maică ce ţi-ai încredinţat nevinovaţii tăi copii Domnului!

Bucură-te, cinstită femeie ce ai plăcut lui Dumnezeu prin naşterea de prunci şi prin sfinţenie;

Bucură-te, milostivă doamnă, că urmând Evangheliei, cu smerenie ai slujit alor tăi slujitori;

Bucură-te, sluga lui Hristos ce ai ţinut poruncile Sale întreaga ta viaţă;

Bucură-te, că ai fost ascultătoare lui Pavel, făcând toate spre slava lui Dumnezeu;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul III

Puterea Celui Preaînalt ţi-a dat tăria de a purta fără de cârtire crucea ta cea grea, când sufletele curate a patru fii ai tăi şi două fiice au zburat cu grabă sus, spre cele fericite, precum păsările, părăsind această viaţă încă de copii. Iar tu, o maică de Dumnezeu înţelepţită, precum o porumbiţă a Domnului, înălţându-ţi sufletul către cămările raiului, ai mulţumit Domnului pentru toate şi te-ai mângâiat cu copiii rămaşi. Iar despre cei plecaţi, împreună cu dreptul Iov, ai zis cu umilinţă: „Domnul a dat, Domnul a luat”. Iar acum, copilaşii mei slăvesc preadulce pe Dumnezeu împreună cu îngerii şi Îl fac milostiv către părinţi aducând cu glasurile lor curate cântarea serafimilor: Aliluia!

Icos III

Având, o, Iuliana, inimă milostivă către toţi şi preaplină de dragoste duhovnicească, când Dumnezeu a rânduit pământului tău o foamete cumplită, te-ai arătat cu adevărat a fi o maică milostivă; că, deşi tu însăţi erai în lipsuri, ai fost hrănitoare pentru cei flămânzi şi însetaţi, călăuză pentru orbi şi şchiopi, apărătoare şi acoperământ pentru cei fără adăpost şi mângâietoare tuturor. Iar ai tăi mai mici fraţi flămânzi, lăudând pe Dumnezeu, te binecuvântau cu osârdie astfel:

Bucură-te, cea care ai luminat întunecata vreme de foamete cu lumina dragostei;

Bucură-te, că dăruind fraţilor tăi mai mici, lui Hristos milostenie I-ai dăruit;

Bucură-te, că precum soarele cel arzător, ne-ai strălucit nouă cele trebuincioase vieţii;

Bucură-te, că mâna ta cea stângă nu ştia ce dreapta săvârşeşte;

Bucură-te, că, hrănind cu pâine pe cei înfometaţi, de chinuri şi de moarte i-ai izbăvit;

Bucură-te, că mângâind pe cei deznădăjduiţi cu un cuvânt bun, multă bucurie le-ai adus;

Bucură-te, cea care, căutând Împărăţia lui Dumnezeu, ai împărţit cele folositoare trupului;

Bucură-te, că dobândind prieteni prin avuţii, ai aflat sălaşurile raiului;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!


Condac IV

În mijlocul furtunii de necazuri ce a căzut peste întreg ţinutul, când oamenii au fost pedepsiţi pentru păcatele lor cu o boală de moarte, cu multă mărime de inimă, o suflete iubitor, ai împlinit cuvântul lui Hristos despre bolnavi, în taină ajutându-i, fără ştiinţa celor din casa ta; şi înălţând rugăciuni fierbinţi pentru aceştia, ai primit de la Dumnezeu darul tămăduirilor şi cerând să se facă slujbe pentru cei adormiţi, i-ai însoţit către veşnica odihnă. Iar acum ai dobândit de la Dumnezeu binecuvântata Împărăţie, unde nu este durere, nici întristare; şi alăturându-te lor, cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos IV

Auzind într-una din zilele acelea amare că fiul tău cel mare a fost ucis cu cruzime de către un slujitor, rănită a fost inima ta cea părintească, o, de cruce purtătoare femeie! Dar n-ai fost într-atât întristată de moartea sa, cât de grabnica ei venire. Şi cu atât mai mult te-ai mâhnit pentru ucigaşul său. Dar aducându-ţi aminte de Domnul Însuşi, Care a vărsat lacrimi de sânge în Gheţimani, te-ai întărit prin rugăciuni către El, înecând durerea cea de maică întru voia Sa. Iar noi, minunându-ne de credinţa ta plină de smerenie, cuvine-se să-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că ai privit această viaţă pământească ca o cale mâhnicioasă;

Bucură-te, că adormirea familiei tale ai socotit-o precum o scurtă despărţire;

Bucură-te, că ai alungat necazurile lumeşti cu credinţa în voia lui Dumnezeu;

Bucură-te, că nu te-ai asemănat soţiei lui Iov, ci ţi-ai întărit deznădăjduitul soţ în credinţă;

Bucură-te, că l-ai iertat pe nesăbuitul ucigaş, precum Hristos a iertat pe cei ce L-au răstignit;

Bucură-te, că L-ai rugat pe Mântuitorul lumii să dăruiască Împărăţia Cerurilor fiului tău;

Bucură-te, că prin necazuri ţi-ai dezlipit inima de cele ale lumii;

Bucură-te, că ducându-ţi crucea ţi-ai aprins şi mai mult dragostea pentru Dumnezeu;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul V

Prin voia lui Dumnezeu, cel de-al doilea fiu iubit al tău, năprasnic sfârşit a avut pe câmpul de luptă; dar primind şi această cruce fără de cârtire, ai cinstit mlădiţa cea tânără cu multe rugăciuni, cu patruzeci de Liturghii de pomenire şi bogate milostenii. Şi mângâindu-ţi soţul cu vorbe bune, spre a nu-şi pierde iarăşi nădejdea în Dumnezeu, cu lacrimi de umilinţă, precum o porumbiţă rănită, ai petrecut multe nopţi în linişte şi rugăciune, cugetând la plecarea din această lume şi preschimbând plângerea cea de îngropare în cântare de laudă către cel Atotputernic: Aliluia!

Icosul V

Văzându-te tânjind a te ascunde de lume într-o mănăstire, soţul tău mult te-a rugat să nu-l laşi singur cu cei cinci copii. Iar tu, o, blândă mieluşea, învăţată fiind să-ţi tai cu smerenie voia spre binele celorlalţi, i-ai zis cu supunere: „Facă-se voia Domnului!”. Şi luându-ţi din nou crucea luptei în viaţa lumii acesteia, pe umărul ce fusese rănit de grele necazuri, ţi-ai înmulţit şi mai mult privegherile, postirile şi rugăciunile, trăind în căsătorie precum un locuitor al pustiei. Iar noi minunându-ne de ascultarea şi ostenelile tale, cu umilinţă te lăudăm aşa:

Bucură-te, că ai primit taina cununiei pe care cu mare evlavie ai cinstit-o;

Bucură-te, soţie credincioasă soţului tău, pe care cu smerenie l-ai slujit;

Bucură-te, puternică nevoitoare în această lume ce ţi-ai purtat crucea cu răbdare;

Bucură-te, biruitoarea patimilor trupeşti, ce ai învins vrăjmaşul în luptă;

Bucură-te, că ţi-ai păstrat veşmântul sufletului alb în această lume întunecată;

Bucură-te, stea cu blândă luminare, ce străluceşti în mijlocul învolburării vieţii;

Bucură-te, că te-ai rugat fierbinte căsătorită fiind, chip de râvnă monahilor făcându-te;

Bucură-te, maică blândă şi îndurătoare, ce i-ai urmat pe sfinţi în chinurile ce le-ai suferit;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul VI

Fiul tău Calistrat s-a arătat a fi vestitorul vieţii tale de nevoinţă, căci a povestit lumii tainica şi minunata ta luptă: rugăciunile tale toată noaptea nu încetau; scânduri aspre ţi-ai pus ca pat trupului tău; mâinile tale s-au înăsprit de mulţimea metaniilor; trupul ţi s-a uscat de asprimea postului; ochii tăi erau scăldaţi de râurile lacrimilor, iar preacuratul tău glas pururea cânta: Aliluia!

Icos VI

Harul a strălucit în inima ta, o sfântă maică, şi a dăruit aripi rugăciunii tale să se înalţe mai presus de toate. Înflăcărată cu dumnezeiescul foc şi tânjind spre Dumnezeu precum o pasăre a raiului, ai dorit să cercetezi locaşul lui Dumnezeu; căci duhul tău era purtat într-acolo, lepădând toată amărăciunea vieţii; şi ai fost mângâiată în mijlocul necazurilor tale primind darul harului de la Tatăl. Iar noi, trândavii, văzând râvna pentru Domnul din sufletul tău, numai cu gura putem a te lăuda strigând unele ca acestea:

Bucură-te, că primind focul harului ai zburat spre înălţimi, de pe pământ la cer;

Bucură-te, că după ce ai gustat dulceaţa raiului te-ai sălăşluit întru Hristos Iisus;

Bucură-te, că arzând de dragoste pentru Domnul, ai primit de la El darul lacrimilor;

Bucură-te, că deşi în taină te rugai, ai iubit mai mult biserica decât casa;

Bucură-te, căci cugetând la mântuirea lucrată de Domnul, petreceai vinerea singură şi fără de mâncare;

Bucură-te, că urmând pe îngerii cei fără de trup, nu-ţi îngăduiai somn, pentru a te ruga;

Bucură-te, că dobândind har în inima ta, te-ai făcut lăcaş al Domnului;

Bucură-te, că primind Sfintele Taine ai pregătit sălaş Sfintei Treimi în sufletul tău;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul VII

După adormirea soţului tău, dorind să te alipeşti de Rai cu tot sufletul, o, mărită Iuliana, ai adăugat nevoinţe peste nevoinţe; şi tânjind după Hristos mai presus de toate, te-ai nevoit întru smerenie şi dragoste. Pentru aceasta ai primit de la El darul lacrimilor de străpungere şi o inimă plină de milostivire către toţi; şi trăind încă de pe pământ ca în rai, lăudai pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icos VII

Un nou semn ne-a arătat Domnul prin tine: căci, împărţind veşminte călduroase tuturor, fiind atunci o iarnă aspră, ai încetat a te mai duce la biserica lui Dumnezeu. Dar într-o dimineaţă, când preotul Domnului a mers la biserica Dreptului Lazăr, a auzit o voce venind dinspre icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ce zicea: „Du-te şi spune Iulianei, văduva cea milostivă: Pentru ce nu vii la biserica lui Dumnezeu să te rogi? Rugăciunea de acasă este plăcută Domnului, dar nu precum cea de la biserică!” Iar apoi glasul a continuat zicând: „Şi să o cinsteşti, căci are nu mai puţin de şaizeci de ani şi Duhul Sfânt odihneşte întru ea!” Iar când, cu frică, ai aflat de această slăvită minune, ai cerut tuturor celor ce au auzit de ea să o păstreze în taină, şi degrab ai alergat către Preacurata Stăpână la biserica lui Dumnezeu şi, cu lacrimi fierbinţi, sărutând icoana sa, ai înălţat umilincioase rugăciuni. Iar credincioşii, săltând de bucurie că Împărăteasa Cerurilor, bucuria tuturor, într-atâta te-a iubit, te-au slăvit pe tine cu veselie:

Bucură-te, că L-ai iubit pe Hristos cu toată inima ta;

Bucură-te, că I-ai înălţat lacrimi fierbinţi;

Bucură-te, că dragostea ai cinstit-o mai mult decât rugăciunea şi postul;

Bucură-te, că erai pururea la toate slujbele Bisericii;

Bucură-te, că ai fost numită „cea milostivă” de Maica lui Dumnezeu;

Bucură-te, că erai întru totul umbrită de Preasfântul Duh;

Bucură-te, că nu de la oameni ai primit slavă, ci de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu;

Bucură-te, lumină lină ce luminezi ţinutul Muromului;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!


Condac VIII

Străină minune este a vedea cum Domnul a dat fiilor săi preaiubiţi multe necazuri pe pământ adeverindu-şi astfel dragostea pentru ei. Pentru aceasta, ţie, cea binecuvântată, care ai primit mare milă de la Născătoarea de Dumnezeu în Biserica Domnului, ţi s-a rânduit să primeşti şi mai multe încercări, ca astfel să arăţi mai multă dragoste pentru Dumnezeu, să fii încununată şi să povăţuieşti pe cei în întristări înspre răbdare, ca toţi să cânte lauda: Aliluia!

Icos VIII
 
 

Când prin pronia cea negrăită a lui Dumnezeu o mare foamete a pustiit din nou ţinutul tău, toţi erau lipsiţi, şi chiar şi tu, văduva cea milostivă, în cruntă sărăcie ai ajuns. Dar încredinţându-te pe tine şi pe copiii tăi purtării de grijă a lui Dumnezeu, le-ai poruncit să rabde toate până la moarte; asemenea şi slujitorilor tăi le-ai cerut stăruitor să nu îndrăznească să râvnească la cele ale altora. Şi ascultători făcându-se, întru frică au păzit această poruncă zicând ţie:

Bucură-te, singura mângâiere în acele vremuri de cumplită foamete;

Bucură-te, că ai suferit în trup căutând tot mai mult cereasca cetate!

Bucură-te, că în mijlocul cumplitelor întâmplări ai păstrat în minte poruncile şi mânia Domnului;

Bucură-te, că maică fiind ai avut milă de copiii ce erau chinuiţi de foamete;

Bucură-te, că prin puterea credinţei ai răbdat mulţime de necazuri;

Bucură-te, că ţi-ai povăţuit copiii şi slujitorii ce erau într-un cuget cu tine să-şi poarte crucea;

Bucură-te, că te-ai rugat Domnului, vărsând lacrimi cu cei ce plângeau şi împreună-pătimind cu oamenii;

Bucură-te, căci cu inimă zdrobită, te-ai întristat pentru păcatul Rusiei;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condac IX

Toată suflarea primind hrană la bună vreme, te laudă pe Tine, Preabunule Dumnezeu, Care deschizi atotmilostivă mâna Ta către toţi, chiar mai înainte de a ne ruga noi. Dar aleasa Ta căuta împărăţia cerurilor chiar şi lipsită fiind de toate bunătăţile pământului Tău şi nu înceta să cânte către Tine lauda: Aliluia!

Icos IX

Ritorii cei pământeşti nu pot înfăţişa chinurile din sufletele maicilor când sunt zdrobite de suferinţa iubiţilor copii; iar tu, îndelung-răbdătoare şi milostivă fiind către toţi, neputând să afli pâine pentru proprii copii, i-ai hrănit cu buruieni, şi i-ai mângâiat zicându-le stăruitor: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”. Iar noi învăţând puterea răbdării de la tine, te cinstim cu cântări de laudă:

Bucură-te, străină călătoare prin lumea cea pământească, ce cu amărăciune ai pribegit prin ea;

Bucură-te, căci căutând patria cea cerească ai rămas în această lume o orfană fără adăpost;

Bucură-te, că după ce ai avut mulţimi de bogăţii ai ajuns sărmană, flămândă şi sărăcăcios îmbrăcată ;

Bucură-te, că mai înainte dădeai milostenii, iar mai apoi te-ai alăturat copiilor lipsiţi de pâine;

Bucură-te, că privind spre bucuria ce avea să vină, ţi-ai luat crucea, cu nădejde;

Bucură-te, că încredinţându-te voii lui Dumnezeu ai primit calea sărăciei şi pribegiei;

Bucură-te, că privind către patimile Mântuitorului ai primit fără de cârtire crucea din această viaţă;

Bucură-te, că întărită fiind în slăbiciuni de puterea Preasfântului Duh ai cântat în mijlocul necazurilor: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condac X

Din copilărie dorind mântuirea sufletului tău, cu toată inima la Domnul cugetai în tăcere; şi, deşi aveai multă grijă de rudenii precum Marta, în duhul tău ai iubit partea Mariei. Şi pururea dorind după viaţa cea binecuvântată, ai păstrat în toată vremea amintirea morţii în cugetul tău, iar în inima ta rugăciunea lui Iisus, astfel îndulcindu-ţi viaţa cea plină de amărăciune, până ce, o, preacinstită, ai ajuns la comoara raiului cea mult dorită, strigând Domnului: Aliluia!

Icos X


Ai arătat în trupul tău cel slab că puterea vitejiei este un zid ce valurile vieţii a-l zdrobi nu pot; şi supunându-te rânduielii fireşti şi părtaşă fiind multor necazuri, sfârşitul vieţii te-a ajuns la cărunteţe. Iar Bunul Dumnezeu, Cel singur sfânt, dorind să te curăţească precum o perlă preacurată, ţi-a trimis boală în cea de-a doua zi după Naşterea Domnului, ca văzând pe Mântuitorul lumii, să zici plecând, precum Simeon: „Acum liberează Stăpâne, pe roaba Ta în pace, ca să Te privesc pe Tine, Slava mea şi Mântuitorul sufletului meu cel păcătos”. Iar rudeniile te-au mângâiat cu dragoste zicând:

Bucură-te, că ai trecut marea, ajungând la limanul cel lin;

Bucură-te, că ai părăsit viaţa aceasta, dorind cămara de nuntă cea cerească;

Bucură-te, că n-ai judecat pe nimeni niciodată şi nici tu nu vei fi judecată de Judecător;

Bucură-te, că săvârşind fapte de milostenie ai fost numărată cu cetele fecioarelor înţelepte;

Bucură-te, că ai zburat în cămările cereşti pe aripile blândeţelor de porumbiţă;

Bucură-te, că ai cercetat chipul lui Hristos, Lumina cea lină a vieţii veşnice;

Bucură-te, că precum o rază preastrălucitoare ai zburat în cămara de nuntă a Tatălui;

Bucură-te, că ai sălăşluirea cu cetele sfinţilor întru Duhul Sfânt;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul XI


Tânjind după cântările îngereşti din cămările cele de sus, nu ai încetat să înalţi rugăciuni cu lacrimi chiar şi pe patul de moarte; că deşi ziua, mari suferinţe în trup pătimeai, noaptea în taină pentru rugăciune te trezeai şi precum o candelă aprinsă ţi-ai dăruit ultima pâlpâire. Iar când ceilalţi au aflat de luptele tale cele de noapte, o, porumbiţa Domnului, cu blândeţe le-ai zis: „Dumnezeu caută şi spre rugăciunea celui bolnav”. Căci şi îngerii Îl laudă neîncetat, pururea cântând: Aliluia!

Icos XI


Chiar luminată fiind de sfânta lumină, de harul Duhului, te-ai privit mereu ca o sărmană păcătoasă. Pentru aceasta, încrezându-te numai în milostivirea Mântuitorului, după o curată mărturisire, cu lacrimi ai primit Sfânta Împărtăşanie, o preacinstită maică. Şi astfel, unită fiind cu Mântuitorul tău şi primind cu credinţă neîndoielnică adeverirea veşnicei Împărăţii, ai lăsat copiilor şi nouă tuturor, un legământ de dragoste, rugăciune şi fapte bune. Iar apoi, întinzându-te, luându-ţi metaniile în mână şi făcând semnul Sfintei Cruci, ai rostit ultimele cuvinte: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate! În mâinile Tale, încredinţez duhul meu! Amin.” Şi astfel, precum o candelă ce se stinge, în pace ai zburat către lăcaşurile nestricăciunii, într-un vis poruncind ca trupul tău să fie îngropat lângă cel al soţului şi prietenului tău. Iar noi, cu umilinţă bucurându-ne cu cei apropiaţi ai tăi de sfârşitul tău plin de pace şi binecuvântat, urmând înălţării tale îţi cântăm cinstite laude cu îngerii, zicând:

Bucură-te, că în ceasul cumplit al sfârşitului te-ai arătat pildă de smerenie;

Bucură-te, că ai fost pentru noi pildă de rugăciune până la al tău sfârşit;

Bucură-te, mireasă a lui Hristos al cărei creştet, cu coroană a fost împodobit de Mire;

Bucură-te, sfânt şi curat templu ce până la sfârşitul tău ai fost acoperită de Domnul cu alb acoperământ;

Bucură-te, că sfântul tău trup a fost, chiar şi după moarte, mai binemirositor decât crinii câmpului;

Bucură-te, că noaptea erai luminată de lumânări aprinse de o putere nevăzută;

Bucură-te, că uşor ai trecut prin vămile văzduhului pentru marea ta milostivire către cei săraci;

Bucură-te, că ai purtat multe cruci şi ai ajuns în Împărăţia lui Dumnezeu;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condacul XII

Primind darul mijlocirii pentru lumea din care ai plecat, întru dragostea ta nu i-ai părăsit pe cei ce te iubesc şi pe cei iubiţi ai tăi de pe pământ; şi ajungând cu bucurie în locaşurile raiului te-ai învrednicit de binecuvântată veselie împreună cu cei ce au plecat înaintea ta. Iar fiii tăi, călăuziţi fiind de duhul tău, viaţă evlavioasă au petrecut, unul pe altul învăţându-se să păstreze sfânta Ortodoxie. Fiica ta, Teodosia, primind haina cea călugărească, a adormit întru sfinţenie, schima cea mare având, înălţându-se spre tine, precum un puişor sub aripile tale. Iar noi acum, cântări de laudă din inimă alcătuindu-ţi, cu stăruinţă ţie ne rugăm: roagă pe Hristos Dumnezeu ca şi noi să-I aducem în vecii vecilor cântarea: Aliluia!

Icos XII

O, sfântă femeie! Preaslăvita Biserică a lui Hristos îţi cântă cu bucurie cântări de îngropăciune, găsind sfintele tale moaşte a fi frumos mirositoare; şi numărându-te cu cetele sfinţilor pe tine, ceea ce mai înainte ai fost preabinecuvântată de însăşi Maica Domnului, acum se bucură cu strălucire: cuvine-se să slăvim pe cei ce au fost slăviţi de Dumnezeu; căci cinstea adusă sfinţilor, Domnului Celui ce sălăşluieşte întru ei se aduce. Pentru aceasta, săltând cu inima şi unindu-ne întru Duhul, toţi cei dreptcredincioşi, laolaltă cu îngerii să cântăm astăzi împreună:

Bucură-te, podoaba ţinutului Murom;

Bucură-te, strălucirea poporului rus;

Bucură-te, frumuseţea femeilor creştine;

Bucură-te, vârful maicilor sfinte;

Bucură-te, că ai fost ridicată la cer de îngeri;

Bucură-te, că ai fost binecuvântată de Dumnezeu;

Bucură-te, slava neamurilor tale;

Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce te laudă;

Bucură-te, milostivă Iuliana, lauda Muromului şi podoaba femeilor!

Condac XIII

O, milostivă şi curată turturea, binecuvântată şi dreaptă Iuliana! Cu dragostea ta cea de-a pururea, primeşte aceste laude din inimă, şi ca o maică plină de milostivire, ce ai grijă de ai tăi copii, roagă pe Multmilostivul Mântuitor să ne dăruiască harul Duhului Sfânt, întru care toate binecuvântările pământeşti şi cereşti sunt tăinuite; ca astfel fiind îmbogăţiţi să trecem această viaţă plină de tristeţi în pace şi împreună cu tine să moştenim binecuvântata Împărăţie a Preasfintei Treimi, cu slavă cântând: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Rugăciune

O, fericită şi dreaptă Iuliana, ce în chip minunat ai fost numită „văduva cea milostivă” de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu! Către tine alergăm, maica cea plină de milostivire, rugându-ne ca şi noi să primim milă. Căci în viaţa ta, răbdându-ţi crucea, şi însăţi încercată fiind prin multe, cu rugăciunile tale poţi a ne ajuta şi nouă în cumplitele necazuri; căci tulburaţi de multe păcate fiind şi împovăraţi de multe scârbe, suntem împresuraţi şi de vrăjmaşi cumpliţi. Pentru aceasta, o, maică ce ţi-ai purtat crucea, cere pentru noi duhul blândeţii şi al răbdării, adevărată pocăinţă pentru păcatele noastre, tăria de a ne împotrivi nevăzuţilor vrăjmaşi şi de a-i birui, încredere neclintită în voia lui Dumnezeu în mijlocul tuturor întristărilor şi primejdiilor, ca şi noi să ne ducem crucea fără cârtire, spre mântuirea sufletelor noastre şi să-I slujim cu credinţă lui Hristos, Mântuitorul nostru. Roagă pe Multmilostivul Dumnezeu, o, milostivă aleasă a Domnului, ca El să sălăşluiască întru noi, precum în tine, harul unei inimi milostive către toţi, ce binecuvintează chiar şi pe vrăjmaşi, care nu osândeşte decât păcatele sale, căci prea mult ni s-a împuţinat dragostea, pentru păcatele noastre; şi numai cu numele ne mai arătăm noi a fi ucenici ai lui Hristos de vreme ce în inimă şi fapte suntem precum păgânii, cu iubire de sine îngrijindu-ne numai de noi înşine. O, fericită, mijloceşte pentru toţi cei din pământul nostru şi pentru toţi cei ce sunt departe ca să dobândească pace şi bunăstare şi mai ales întoarcere către evlavia ta cea strămoşească, încetarea răutăţii şi zavistiei, înmulţirea dragostei frăţeşti şi a împăcării, a pocăinţei pentru păcatele noastre şi harul luminării şi sfinţirii noastre încât cu o gură şi o inimă să mărturisim Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită în veci vecilor. Amin.

Rugăciune


O, milostivă Iuliana, ajutătoarea orfanilor, maică ce ţi-ai purtat crucea! Cu dreapta ta cea milostivă fă să se pogoare asupra noastră celor ce ne rugăm ţie, bogăţia darurilor tale şi roagă pe Multmilostivul Dumnezeu, al Cărui Însuşi nume este dragostea, să ne dăruiască nouă mare milă. Fii grabnică ajutătoare maicilor cu prunci; fii păzitoarea curăţiei şi dragostei celor căsătoriţi, înţeleaptă învăţătoare a copilaşilor şi a tinerilor, milostivă mângâietoare a orfanilor şi a întristaţilor; duioasă tămăduitoare a celor ce sunt înviforaţi de păcate; puternică apărătoare a celor aflaţi în încercări din pricina duşmanilor, şi milostivă mijlocitoare înaintea Domnului şi a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu pentru toţi cei ce te cheamă în ajutor. Şi roagă-te, o, sfântă bineplăcută a lui Dumnezeu, ca Domnul să ne dăruiască darul Preasfântului Duh, ca prin acesta fiind păziţi şi mântuiţi să slăvim împreună cu tine pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a Căruia este slava împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin.

*

Acatistul a fost tradus după varianta în limba engleză realizată de Isaac E. Lambertsen: Akathist hymn to the holy & righteous Juliana the merciful, translated by the reader Isaac E. Lambertsen from the church Slavonic aflat aici. Am consultat de asemenea şi acatistul în limba rusă de aici, apărut în 1930 cu binecuvântarea Mitropolitului Evloghie, pe care acatistul în limba engleză îl urmează întocmai.

Traducere şi explicaţii de Victor Popescu-Sandu.

Did you like this? Share it: