Descoperirea Sfintelor sale Moaşte

Osemintele Mitropolitului Varlaam al Moldovei au fost scoase marti, 5 iunie 2007, din mormîntul de la Manastirea Secu pentru ca pe 30 august 2007 sa aiba loc proclamarea oficiala a canonizarii înaltului prelat. Cei care au participat la dezhumare au avut surpriza sa constate ca ramasitele pamîntesti erau intacte, desi mormîntul a fost jefuit în decursul vremurilor tulburi care s-au abatut asupra Moldovei, iar crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, însa forma ei a ramas impregnata perfect într-o bucata de lut.

„Sapaturile au început luni seara (n.r. – 4 iunie). Marti, 5 iunie, s-a ajuns în camera mormîntului. Asa cum spunea si Nicolae Iorga, mormîntul a fost jefuit si a fost refacut în mod succesiv. Am gasit cea mai mare parte a osemintelor mitropolitului. Oasele au fost curatate si apoi asezate într-unul din paraclisele manastirii, urmînd ca în 25 august sa fie pregatite pentru a fi asezate definitiv într-o racla speciala. Tot atunci se va oficia si ultimul parastas pentru odihna sufletului Mitropolitului Varlaam, dupa care va avea loc, pe 30 august, proclamarea solemna a canonizarii sale, iar credinciosii se vor putea închina la Sfîntul Varlaam al Moldovei“, a declarat arhimandrit Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor.

În timpul actiunii arheologice au mai fost gasite si cîteva fragmente de vesmînt arhieresc, de tesatura în aur si argint. A fost gasita, de asemenea, candela care a fost asezata în mormîntul Mitropolitului Varlaam al Moldovei si un vas de ceramica. „Crucea de calugarie a mitropolitului a putrezit, însa forma ei a ramas în negativ într-o bucata compacta de lut, care a fost recuperata ca atare. Toate acestea vor fi restaurate, conservate si vor fi asezate într-un colt special din muzeul manastirii Secu, împreuna cu obiectele aflate în mormîntul mitropolitului. De asemenea, s-au gasit fragmente de fresca pe zid, ceea ce ne poate sugera faptul ca înainte de înmormîntarea Mitropolitului, biserica Manastirii Secu ar fi putut avea macar partial pictura în exterior. Cercetarile viitoare vor infirma sau vor confirma acest lucru“, a mai spus arhimandrit Varlaam Merticaru.

Viaţa Fericitului Varlaam, mitropolitul Moldovei

Cel care avea sa devina mitropolitul Varlaam s-a nascut în anul 1585, în partile Vrancei si a adormit în august sau în decembrie 1657, la Manastirea Secu. Se pare ca a învatat carte la „Schitul lui Zosin“ pe Valea Secului. S-a calugarit la Secu, sub numele Varlaam. La acest lacas de cult a fost egumen si apoi a devenit arhimandrit. În anul 1628 a fost trimis într-o misiune la Moscova. În 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei, dupa ce a fost hirotonit pe 23 septembrie în acelasi an si a pastorit pîna în aprilie 1653, cînd s-a retras la Secu.

În 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic. A manifestat o preocupare îndeosebi pentru probleme carturaresti. Astfel, în 1640 a înfiintat o tiparnita la Iasi, în care a tiparit mai multe carti de învatatura în româneste. Tot în timpul pastoririi sale, Vasile Lupu a întemeiat Colegiul de la Iasi, cu profesori trimisi de la Kiev.

În perioada 1644 – 1645 a convocat el însusi un sinod al tuturor ierarhilor din „Tara Româneasca si Moldova“, care a aprobat raspunsul împotriva Catihismului calvinesc, scris de el. Mitropolitul Varlaam a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu, printre care si biserica “Sfintii Trei lerarhi“ din Iasi, în care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva în anul 1641.

Cea mai însemnata dintre lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este „Carte româneasca de învatatura la dumenecele de preste an si la praznicele împaratesti si la Svântii mari“ (Cazania), aparuta la Iasi. A scris 506 foi cu un „Cuvânt împreuna catra toata sementia româneasca“ al lui Vasile Lupu si „Cuvânt catra cetitoriu“. Aceasta din urma lucrare cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile împaratesti si ale sfintilor. Unele dintre ele au fost traduse sau prelucrate dupa cartea „Comoara“ a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577). Altele au fost Iuate din manuscrise românesti care au circulat pîna atunci, mai ales în Transilvania.

Alte Iucrari ale sfîntului care urmeaza sa fie canonizat sînt – „Sapte Taine a Bisericii“, aparuta la Iasi, în 1644, în 340 de pagini, prelucrata dupa opera grecului Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)

Alta lucrare este „Raspunsul împotriva Catehismului calvinesc“, tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) în 1645, cu 32 de foi, în care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia, în 1645.

Cît a fost egumen la Secu a tradus Iucrarea „Scara sau Leastata Sfântului loan Scararu sau Sinaitul“ (1649), dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia, 1590), dar a ramas în manuscris.

Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor în limba româna a unui numar mare de carti religioase.

………………………………

Articolul a apărut în Monitorul de Neamţ, pe data de 11 iunie 2007 şi a fost scris de Simona Tărnă. Textul prezentat acum a suferit uşoare modificări în comparaţie cu textul apărut în ziarul citat.

Pr. Dorin.