Strigătul copilului sfâşiat de forcepsuri

Viaţa copiilor noştri trebuie protejată, trebuie apărată, trebuie păzită cu sfinţenie.

Orice avort înseamnă o crimă împotriva umanităţii.

Orice avort înseamnă o blasfemie la adresa lui Dumnezeu, o luptă demonică cu Dumnezeu şi cu darul vieţii, pe care El ni-L dă.

Apăraţi viaţa copiilor noştri şi rugaţi-vă pentru mântuirea lor!

Pr. Dorin Picioruş

Pelerinajul de la catafalcul PFP Teoctist şi data îngropării sale

inchide

La 20: 29, Agenţia Mediafax posta următorul anunţ, cu fila video de pe PRO TV:

Trupul Patriarhului Teoctist a fost mutat, marţi seară, în jurul orei 19.00, din Catedrala Mitropoliei, unde a fost depus cu o seară înainte, în Palatul Patriarhiei, a declarat Prea Sfinţitul Sebastian Ilfoveanu, arhiepiscop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului.

Sicriul a fost purtat pe braţe de mai mulţi preoţi, care au înconjurat biserica înainte de a fi depus în holul mare al Palatului Patriarhiei.

Arhiepiscopul vicar Sebastian Ilfoveanu a spus că slujba înmormântării va începe vineri, la ora 11.00, după şedinţa comemorativă a Sfântului Sinod la care sunt aşteptaţi reprezentanţi ai tuturor bisericilor ortodoxe din lume, dar şi ai celorlalte biserici.

Sebastian Ilfoveanul a anunţat o slujbă specială în cadrul funeraliilor, întrucât Teoctist a fost în trecut călugăr, ceea ce implică mai mult decât cântece şi rugăciuni, aşa cum se întâmplă în cazul mirenilor.

Fila video o găsiţi apăsând pe sigla agenţiei de ştiri.

*

Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât că Patriarhul Teoctist va fi înmormântat, vineri, la ora 11:00, în Catedrala Patriarhală. Adică pe 3 august 2007.

*

Tot din această agenţie de ştiri:

Mitropolitul Daniel al Moldovei va asigura locotenenţa până la alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a decis, marţi, Sinodul Permanent al BOR, a anunţat episcopul vicar patriarhal Vincenţiu Ploieşteanul.

Sinodul Permanent a mai decis că şi Mitropolitul Daniel poate candida pentru calitatea de Patriah al Bisericii Ortodoxe Române iar, în cazul în care îşi va depune candidatura, locul lui va fi luat de cel mai în vârstă Mitropolit, respectiv cel al Banatului, Nicolae Corneanu.

Episcopul vicar a mai spus că exact în data de 3 august, a anului 1986, era înmormântat înaintaşul lui Teoctist Arăpaşu, Patriarhul Iustinian.

Referindu-se la ceremonialul înhumării, episcopul vicar a explicat că, după Sfânta Liturghie de vineri, va avea loc şedinţa comemorativă a Sfântului Sinod, apoi trupul neînsufleţit va fi înmormântat în Catedrala Patriarhală, unde se află şi mormântul Patriarhului Iustinian. Slujba de înmormântare va fi cea a călugărilor, puţin diferită de slujba tradiţională.

Când va fi gata Catedrala Mântuirii Neamului trupul Patriarhului Teoctist va fi mutat acolo.

Vincenţiu Ploieşteanu a precizat că nu există nici un testament sau menţiune specială privind locul în care să fie înmormântat Patriarhul Teoctist.

Episcopul vicar a mai spus că într-o discuţie pe care a avut-o cu Patriarhul Teoctist, duminică seară, a stabilit o întâlnire pentru ziua de joi, acesta neintuindu-şi sfârşitul.

*

Potrivit Hot News. ro

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat marti Decretul privind conferirea post-mortem a Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Colan Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Seful statului a semnat decretul „in semn de adanca pretuire pentru felul in care Patriarhul Teoctist si-a dedicat intreaga viata slujirii devotate a Bisericii Ortodoxe Romane, a unitatii nationale si a idealului de apropiere prin dialog dintre toate Bisericile crestine”.

*

Agenţia de presă Rompres

Funeraliile Patriarhului Teoctist vor avea loc vineri, 3 august, în aceeaşi zi în care în urmă cu 21 de ani era înmormântat fostul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române Iustin Moisescu.Sinodul Permanent a decis că slujba de înmormântare să aibă loc la ora 11,00, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, unde va fi şi înhumat.

Potrivit BOR, la slujba de înmormântare vor fi prezenţi ierarhi, cler şi credincioşi ai BOR, delegaţi ai bisericilor ortodoxe surori şi ai altor biserici, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de stat şi ai unor organizaţii internaţionale creştine.

Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a murit, luni, la ora 17,00, la Institutul Clinic Fundeni.

Patriarhul Teoctist a fost internat duminică, pentru a fi supus unui control medical, iar în cursul zilei de luni a fost supus unei intervenţii chirurgicale la prostată.

Potrivit dr. Constantin Popa, managerul spitalului, operaţia a decurs bine însă postoperator au intervenit complicaţii cardiace care au dus la un stop cardiac.

Corpul neînsufleţit al Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost depus, luni seara, în jurul orei 22,00, în Catedrala Patriarhală.

Patriarhul a fost adus în Dealul Mitropoliei cu o maşină mortuară, escortată de motociclete ale Poliţiei.

Peste 300 de credincioşi au întâmpinat cortegiul funerar cu lumânări aprinse, în timp ce în Patriarhie se citeau psalmi şi erau trase clopotele.

Mai mulţi preoţi, alături de vicarul patriarhal Vincenţiu Ploieşteanul şi episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor Varsanufie Prahoveanul, au scos din maşina mortuară sicriul pe mâini.

Slujba de priveghere în care se citesc stâlpii a fost oficiată de un sobor de 7 arhierei şi aproximativ 30 de preoţi.

Printre cei care au dorit să îi aducă un ultim omagiu Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române s-a numărat şi preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului s-a aflat, luni seara, pentru aproximativ jumătate de oră, la Patriarhie, a aprins o lumânare la catafalcul Prea Fericitului Teoctist şi s-a recules preţ de câteva momente lângă sicriul acestuia.

*

Pe News In:

NewsIn, 31 iulie – Patriarhul Teoctist, ce a decedat luni, la vârsta de 92 de ani, din cauza unei crize cardiace, va fi înmormântat vineri, la ora 11.00, la Catedrala Patriarhală, a hotărât marţi Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe.

La slujba de vineri vor participa „ierarhi, cler şi credincioşi ai Bisericii Ortodoxe Române, delegaţi ai bisericilor ortodoxe susori şi ai altor biserici, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii de stat şi ai unor organizaţii internaţionale creştine”, potrivit unui comunicat al Bisericii Ortodoxe.

Slujba va fi precedată de Sfânta Liturghie, apoi va avea loc o şedinţă comemorativă a Sfântului Sinod în care se vor prezenta mesaje de condoleanţe, potrivit secretarului Sinodului, Vincenţiu Ploieşteanu.

Ceremonia va fi cea a înmormântării călugărilor, puţin deosebită de cea a înmormântării preoţilor, a explicat Ploieşteanu. Teoctist va fi îngropat în coşciugul în care se află în acest moment, şi care a fost depus în Catedrala Patriarhală încă de luni seara.

Înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi în care a fost îngropat şi Iustin Moisescu (1977 – 1986), cel de-al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe, ce a decedat pe 31 iulie, în urmă cu 21 ani, „o coincidenţă”, potrivit lui Ploieşteanu.

Trupul neînsufleţit al lui Teoctist va fi înmormântat alături de cel al înaintaşul său, Iustin, însă va fi mutat la Catedrala Mântuirii Neamului, după ce construcţia va fi definitivată, pentru că această biserică a fost visul Patriarhului. „Asta a fost ce-a iubit, dorit şi pentru ce a luptat”, potrivit lui Ploieşteanu.

Totuşi, Teoctist n u a lăsat un testament în care să spună unde şi-ar dori să fie înmormântat. „Era un om deosebit de optimist, privea spre viitor”, a spus Ploieşteanu, care a adăugat că, duminică, atunci când a vorbit cu Patriarhul după operaţia la prostată, acesta a convocat o întâlnire pentru joi. „Nu s-a gândit că va veni un astfel de moment, nu a lăsat niciun testament, nicio însemnare.”

Conducerea Bisericii doreşte o ceremonie cu mult fast, după cum a declarat, luni, pentru NewsIn, un Înalt Oficial al Bisericii, deoarece este prima înmormântare a unui Patriarh după căderea comunismului, iar înainte de 1989, patriarhii erau înmormântaţi discret.

După decesul lui Teoctist, scaunul patriarhal este vacant timp de 41 de zile, timp în care locotenenţa patriarhală (interimatul – n.r.) va fi asigurată de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a hotărât Sinodul Permanent. Cel care asigură interimatul nu poate candida la alegerile pentru noul şef al Bisericii Ortodoxe. În cazul în care Daniel decide să candideze totuşi la şefia Bisericii Ortodoxe, interimatul va fi asigurat de cel cu cea mai mare vechime în funcţie, adică în hirotonie, ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, a explicat Ploieşteanu.

Noul Patriarh, al şaselea din istoria Bisericii Ortodoxe Române, va fi ales prin vot secret de Colegiul Electoral Bisericesc, dintre candidaţii eligibili propuşi de Sfântul Sinod, ce are 52 de membri. În general există doi, trei candidaţi, propuşi dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în funcţie.

Alegerile se desfăşoară într-o singură zi. De dimineaţă se stabilesc candidaţii, iar după-amiază se întruneşte Colegiul Electoral, format din circa 180 de persoane, printre care membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti, dar şi câte un decan de facultate şi un director de seminar din fiecare mitropolie, preoţi delegaţi ai consiliilor metropolitane şi ai centrelor eparhiale.

Numele candidaţilor, însoţite de câte un CV, sunt comunicate, confidenţial, membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, odată cu convocarea pentru alegerea respectivă, potrivit regulamentului.

Candidaţii nu pot participa la consultările din pauza care precede alegerea. Procesul verbal rezultat la finalul votului se înaintează Sfântului Sinod pentru examinarea şi cercetarea canonică a alegerii. La încheierea lucrărilor colegiului, buletinele de vot se distrug prin ardere în prezenţa membrilor colegiului.

Examinarea canonică a celor aleşi se face de către Sfântul Sinod, după care, numele acestora se comunică autorităţilor de stat competente. Înscăunarea şi instalarea se fac potrivit datinii Bisericii Ortodoxe Române. În cazul în care alegerea nu va fi aprobată de Sfântul Sinod, se va proceda la o nouă alegere, în termenul fixat de Sfântul Sinod în acest scop.

*

Realitatea TV

Preafericitul Părinte Teoctist va fi înmormântat vineri, 3 august, în Catedrala Patriarhală. Slujba de înmormântare a Patriarhului va începe la ora 11. Potrivit Episcopului Vicar Patriarhal, Vincenţiu Ploieşteanul, Patriarhul Teoctist nu a lăsat niciun testament, „fiind o fire optimistă” şi neaşteptându-se ca momentul acesta să vină atât de brusc. PS Vincenţiu Ploieşteanul a mai adăugat că dacă va fi posibil, trupul Patriarhului Teoctist va fi mutat în Catedrala Mântuirii Neamului, în momentul finalizării acesteia.

Sicriul Patriarhului a fost depus la Palatul Patriarhal

Miile de credincioşi din toată ţara care vor să îşi ia rămas bun de la Patriarhul Teoctist sunt aşteptaţi începând din această seară la Palatul Patriarhal. Într-un ritual special, sicriul cu Preafericitul a fost scos din Catedrală pe umeri preoţilor care i-au stat alături la liturghie în tot anul. Clopotele şi toaca au bătut întruna – VEZI VIDEO.
Preoţii care au scos sicriul cu Patriarhul Teoctist din Catedrală au făcut trei opriri: una în dreptul altarului şi două în dreptul stranelor. Un ritual care este făcut doar pentru preoţi. Este ceremonia din Vinerea Patimilor, când este scoasă crucea din biserică. Ritualul de astăzi va fi reluat vineri, atunci când Patriarhul Teoctist va fi condus pe ultimul drum.

Printre sutele de credincioşi care au mers la Catedrala Patriarhală încă din această dimineaţă s-au numărat şi multe personalităţi ale vieţii publice. În această dimineaţă au venit să aprindă o lumânare la căpătâiul patriarhului preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, Prinţul Paul de România sau liderul PLD, Theodor Stolojan.

Locotenenţa patriarhală

ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va asigura locotenenţa patriarhală (interimatul – n.r.) după moartea lui Teoctist, a decis Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe întrunit astăzi, potrivit secretarului Sinodului, Vincenţiu Ploieşteanu.

După decesul lui Teoctist, scaunul patriarhal este vacant timp de 41 de zile, adică până pe 8 septembrie. Cel care asigură interimatul nu poate candida la alegerile pentru noul şef al Bisericii Ortodoxe, potrivit statutului bisericii. În cazul lui ÎPS Daniel se va face o excepţie, a hotărât Sinodul Permanent, iar dacă mitropolitul decide să candideze la şefia Bisericii Ortodoxe, interimatul va fi asigurat de cel cu cea mai mare vechime în funcţie, adică în hirotonie, ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, a explicat Ploieşteanu.

Declaraţia reprezentanţilor bisericii
Vincenţiu Ploieşteanul: Patriarhul Teoctist n-a lăsat niciun testament
PS Sebastian Ilfoveanu vorbeşte despre funeraliile Patriarhului Teoctist
Trupul neînsufleţit al Patriarhului Teoctist este purtat în jurul Catedralei Patriarhiei

*

Antena 3

Patriarhul Teoctist va fi înmormântat vineri, 3 august, la ora 11, la Catedrala Patriarhală. Trupul său va fi depus în ultimul loc rămas liber, alături de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939) şi de succesorii acestuia Nicodim Munteanu (1939-1948 ) şi Iustin Moisescu (1977-1986 ), acesta din urmă înmormântat tot pe 3 august. Pentru că Patriarhul şi-a dedicat ultimii ani din viaţă realizării proiectului Catedralei Mântuirii Neamului, trupul său va fi mutat acolo, atunci când monumentul va fi gata.

Trupul Patriarhului Teoctist, depus în Catedrala Patriarhală, a fost mutat, după terminarea slujbei de marţi seară, în Palatul Patriarhiei, unde va putea continua pelerinajul credincioşilor care vor să îi aducă un ultim omagiu. Mutarea este necesară pentru a permite începerea lucrărilor la mormânt. Sicriul a fost purtat pe braţe de mai mulţi preoţi, care au înconjurat biserica înainte de a-l depune.

Slujbă specială în ziua înmormântării

Sfântul Sinod are programată pentru vineri o şedinţă comemorativă ce se va desfăşura în prezenţa delegaţiilor venite din diferite ţări. Slujba înmormântării va fi una specială, dedicată în general monahilor, întrucât Prea Fericitul Teoctist s-a călugărit de la vârsta de 13 ani.

„Toţi ierarhii sunt monahi şi de acea Biserica a hotărât să li se săvârşească, la trecerea la cele veşnice, slujba înmormântării călugărilor. Aceasta conţine în afara de rugăciunile şi cântările întâlnite la înmormântările mirenilor şi antifoane ale învierii pe fiecare glas. La slujba înmormântării nu trebuie să fie atât de multă întristare şi lipsă de speranţă, pentru că noi, de fapt, din viaţa aceasta nu mergem nicăieri, ci mergem în împărăţia lui Dumnezeu, acolo unde ne-am şi străduit o viaţă întreagă să ajungem”, a afirmat episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanul.

Prea Fericitul Teoctist va fi înmormântat cu toate însemnele patriarhale, cum ar fi mitra, cârja şi entgolpionul.

Vineri România va fi în doliu naţional

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că pentru ziua funeralilor Patriarhului Teoctist va fi declarat doliu naţional, urmând ca drapelul României să fie arborat în bernă. Guvernul a mai declarat doliu naţional la 8 aprilie 2005, la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, când drapelul ţării a fost arborat în bernă la sediul tuturor instituţiile publice, dar şi al partidelor, sindicatelor, patronatelor, misiunilor diplomatice, aeroporturi, gări, porturi, nave sub pavilion românesc.

Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau reşedinţă. Hotărârea adoptată în 2005 mai prevedea că posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură trebuie să îşi adapteze programul în mod corespunzător.

Teoctist decorat cu cea mai înaltă distincţie a statului român

Patriarhul Teoctist a fost decorat, post-mortem, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan, cel mai înalt ordin al statului român. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul prin care conferă Prea Fericitului Părinte cea mai înaltă distincţie a statului român, acordată pentru prima dată unui cetăţean român. Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Colan este deţinut doar de şeful statului şi numai pe perioada mandatului şi a mai fost conferită până acum doar unor preşedinţi importanţi care au vizitat ţara noastră.

MII DE OAMENI ÎN PELERINAJ LA PATRIARHIE:
ULTIMELE CLIPE ALE PATRIARHULUI POVESTITE DE DOCTORI:
MESAJ DE LA VATICAN LA MOARTEA PATRIARHULUI:
FAMILIA PATRIARHULUI NU ARE BANI SĂ VINĂ LA ÎNMORMÂNTARE
O DELEGAŢIE DE LA VATICAN VINE LA FUNERALII
LIGA I ÎŞI VEDE DE PROGRAM ÎN ZIUA DE DOLIU NAŢIONAL

BĂSESCU ÎNLĂCRIMAT LA SICRIUL PATRIARHULUI:

BIOGRAFIA PATRIARHULUI TEOCTIST CONFORM B.O.R. (pdf)

IMAGINI DE ARHIVĂ CU PATRIARHUL TEOCTIST:

O viaţă închinată bisericii – Galerie foto

Citiţi PROCEDURA DE ALEGERE A NOULUI PATRIARH
Citiţi DOLIU NAŢIONAL ÎN ZIUA ÎNMORMÂNTĂRII PATRIARHULUI
MOARTEA PATRIARHULUI ÎN PRESA EXTERNĂ
Reacţiile foştilor şefi de stat: Ion Iliescu:
Emil Constantinescu:

*

TVR1 şi rugăciunile pentru Patriarhul nostru ( video)

*

Gazeta de Sud

*

Roportal. ro face o trecere în revistă a articolelor despre PFP Teoctist din 30-31 iulie 2007, pe unele discutându-le şi noi în cele două articole anterioare.

85%Testamentul Patriarhului
82%Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe…
80%Patriarhul Teoctist a murit (VIDEO)
79%Preafericitul Teoctist – 20 de ani la conducerea Bisericii…
77%BIOGRAFIE: Teoctist a condus Biserica Ortodoxa Romana peste 20…
76%Patriarhul Teoctist a incetat din viata
75%Preafericitul a urcat in ceruri
74%Lacrimi la moartea Parintelui Teoctist
73%Ultima ora: Patriarhul Teoctist a decedat
71%Calea imparateasca (196 afisari)
70%Patriarhul Teoctist a trecut la cele vesnice
69%Actualitate: A MURIT TEOCTIST (31-07-2007)>
68%Patriarhul Teoctist va fi inmormantat, vineri, in Catedrala…
67%Patriarhul Teoctist va fi inmormantat vineri la ora 11:00
65%Noapte de rugaciune pentru Preafericitul Patriarh Teoctist
64%Moartea Patriarhului Teoctist, deplansa in bisericile din toata…
63%Stolojan: Patriarhul Teoctist a contribuit la renasterea…
62%Patriarhul Romaniei PF Teoctist a trecut la cele vesnice
61%Moartea Preafericitului Teoctist, reactii
60%Patriarhul Teoctist va fi inmormantat vineri, la Catedrala…
59%Romania in doliu. Patriarhul Teoctist s-a stins din viata (VIDEO)
58%Trupul Patriarhului Teoctist a fost depus in Catedrala…
56%O delegatie de la Vatican va participa la funeraliile…
55%Moartea patriarhului in presa internationala
54%Romanii se roaga pentru sufletul Preafericitului Teoctist
53%Patriarhul Teoctist a fost internat in spital
52%Patriarhul Teoctist a incetat din viata
51%Patriarhul Teoctist a decedat
50%Trupul neinsufletit al Preafericitului Teoctist va fi depus…
49%O delegatie de la Vatican va participa la funeraliile…
48%IPS Nicolae Corneanu si-a recunoscut, in urma cu cativa ani,…
47%Tariceanu exprima regrete pentru decesul Patriarhului Teoctist…
46%Vacaroiu: Am pierdut un mare om si un adevarat conducator si…
45%Procedura de alegere a noului Patriarh. Posibili succesori
44%Ultima ora
43%IPS Andrei: Pentru intreaga lume crestina este o mare pierdere
42%Ruga pentru sufletul Patriarhului Teoctist, in satul natal
41%Slujbe de pomenire in bisericile romanesti din Europa
40%Presedintele Basescu, alaturi de crestinii ortodocsi din Romania…
38%Trupul ninsufletit a fost depus la Patriarhie
34%Familia Patriarhului nu are bani sa ajunga la inmormantare
33%Ora 19.00: In semn de doliu fata de moartea Patriarhului…
31%Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Colan pentru…
30%Fara emisiuni de divertisment in ziua inmormantarii Patriarhului
29%Mesajul de condoleante al ministrului Cristian David
26%Interviu cu Preafericitul Teoctist, 7 februarie 2005
23%Subiectele serii de luni, 30 iulie
22%Parlamentul a recunoscut rolul primordial al ortodoxiei in…
21%Sinodul permanent al BOR se intruneste maine
20%Donatii pentru biserica

*

Articolul d-lui Teodor Baconsky: Doliu în alb în ziarul Cotidianul 1 august 2007.

Ne obisnuiseram cu figura sa. Pina si cei mai abjecti dintre „liderii nostri de opinie“ renuntasera la rechizitoriile lor fariseice, in vreme ce amatorii de succesiune isi pierdusera speranta ca i-ar putea supravietui. Fara a fi neaparat stralucitor, omul avea un secret. Nu poti parcurge 92 de ani de istorie romaneasca – doua razboaie, teroarea comunista si declinul societal din tranzitie – daca nu esti „cineva“. Dar cine era, in fond, Patriarhul? Veti parcurge zilele acestea amintirile unor „martori privilegiati“, care vor cauta sa-si dovedeasca intimitatea cu cel plecat. Abia atunci veti intelege cit de multor oameni le-a fost Patriarhul mentor, binefacator, nas de calugarie sau episcopie, aliat important sau „dusman exemplar“, pe care moartea il preface acum in prieten din pacate nedreptatit…

Nu voi dezvalui aici nimic din relatia pe care am avut-o cu batrinul. Voi puncta doar acele citeva adevaruri pe care experienta mi le-a certificat. Nascut sub zodia Varsatorului, Patriarhul era chemat sa fie lider si inca unul care stie sa combine manevra cu viziunea de ansamblu. A traversat, providential, intinse cimpuri minate. Sa te acomodezi cu Dej si Ceausescu, dupa ce ai crezut in Romania nationalista a lui Staniloae si Nae Ionescu inseamna sa cunosti infernul si sa nu disperi. Sa asisti la travestiul democratic al fostei nomenclaturi si sa nu-ti pierzi respectul fata de oameni inseamna sa faci proba umorului metafizic. In aparenta, Patriarhul lucra defensiv si isi amina deciziile. Pe dedesubt, el conserva Traditia Bisericii prin actiuni obstinate si inventive. Reteta lui? O combinatie de bun-simt taranesc, smerenie patericala, tandrete sufleteasca si ironie subtila, de ins care-si onoreaza rangul. Pretuia frumusetea slujbelor si agapele de dupa liturghie, cind se apuca sa „depene amintiri“ fabuloase, pe tonul cel mai relaxat. Detesta prostia, dar ii tolera, evanghelic, pe numerosii sai exponenti. Refuza slugarnicia baroca a laudatorilor de serviciu, pe care ii intepa fin, cu grija de a nu-i sparge. A fost un incasator redutabil. Nici un atac nu l-a demobilizat, asa cum nici o glorie lumeasca nu l-a smintit.

Ce ramine? Biblia lui Serban Cantacuzino, reeditata somptuos. Reluarea dialogului cu greco-catolicii. Reuniunea „Oameni si religii“, de la Bucuresti, in conlucrare cu organizatia catolica Sant Egidio. Vizita lui Ioan Paul al II-lea, cu tot impactul ei panortodox. Mitropolia Basarabiei. Promovarea unei noi generatii de ierarhi, in selectarea careia au contat deopotriva diplomele si responsabilitatea ecleziala. Prima gospodarire canonica a diasporei romanesti de data recenta. O puzderie de locasuri facute sau refacute, printre care Sf. Spiridon Vechi. Solidaritatea cu sirbii (martirizati) si curajul de a-l „supara“ pe Alexei al II-lea, omologul sau moscovit. Ospitalitatea permanenta pe care i-a oferit-o Patriarhului ecumenic de Constantinopol. Iubirea fata de mirenii „anonimi“ care-i sarutau mina, facindu-l sa simta ca Hristos nu l-a parasit. E oare mult? E prea putin pentru o existenta atit de indelungata? Nu noi – cei ramasi de veghe la catafalcul patriarhal – sintem chemati sa raspundem. Dumnezeu e singurul care va hotari soarta vesnica a robului sau Teoctist, insa hotarirea Lui ne scapa.

*

Pr. Drd. Picioruş Dorin Octavian.

PFP Teoctist al României: un chip surâzător care ne-a liniştit întotdeauna

http://www.monitorulexpres.ro/arhiva_foto/poze/tumb/Patriarhul_Teoctist.jpg

Nu am vorbit niciodată cu Părintele Patriarh Teoctist şi nici nu ştiu detalii intime despre viaţa sa. Însă l-am privit mereu cu mare atenţie, l-am privit din public, ca parte a publicului audiant şi azi-noapte, pe la ora 1-2 noaptea, mi-am dat seama că trăiesc un mare gol în fiinţa mea, că plecarea lui dintre noi e ca plecarea unui membru din familie. I-am simţit lipsa în fiinţa mea tocmai când nu mai am avut chipul său surâzător lângă noi, conştientizând în mod acut, cât a valorat pentru viaţa mea intimă. Am retrăit drama pierderii unui om drag, a unui om pe care l-am stimat şi iubit fără să îmi dau seama. Cum m-aş fi simţit astăzi trist, dacă el, Patriarhul nostru, nu ar fi contat deloc pentru mine?

La ora 18, aseară, am făcut primul parastas pentru Prea Fericirea sa, înainte ca să luăm masa. Masa noastră de seară a devenit prima pomenire pe care i-am făcut-o. Când am început să mă rog pentru Prea Fericirea sa, într-un mod minunat, l-am simţit lângă noi, fapt care ne-a încălzit inima. Mâncam şi urmăream programele la TV, ştirile premergătoare aducerii de la spital. Am ieşit după masă şi m-am închinat Sfântului Dimitrie, Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, şi am intuit starea credincioşilor fără el, fără Patriarhul nostru şi am revenit acasă şi mai trist. Aveam însă o tristeţe dulce în sufletul şi în trupul meu. Până adânc în noapte am urmărit ştirile, am înregistrat emisiunile, am căutat articolele dedicate sieşi, am ascultat controversele şi presupunerile şi am pregătit articolele de astăzi de pe blog, amestecând rugăciunile şi durerea mea cu prezenţa sa din noi şi cu noi.

S-a vorbit şi elegant şi ireverenţios despre Prea Fericirea sa. Speculaţiile au atins cote insaţiabile. Cei care au ştiut să vorbească frumos despre sine, paradoxal, au fost oameni care nu au arătat în public, până acum, sentimente profunde pentru Prea Fericirea sa. Am învăţat destul de multe lucruri privind imaginile şi comentariile făcute. Însă, pentru că e un rememoratio, vreau să mă întorc la cum l-am perceput de-a lungul timpului.

Când l-am privit de aproape într-o zi [la o vizită a sa la facultate] m-au impresionat mâinile sale, prin care se străvedeau venele de sânge şi faţa sa. Mâinile cu care ne binecuvânta aduceau pace în suflet. Oamenii credincioşi se năpusteau spre el ca să fie binecuvântaţi. De fiecare dată când l-am privit de aproape pe Patriarhul nostru am păstrat în inima mea zâmbetul său.

Zâmbet fin, dulce, predici care te adunau, care te strângeau la un loc, în Biserică, delicateţe de inimă, ore întregi de stat în picioare care m-au uluit întotdeuna…Statul său în picioare, măreţia sa la slujbe, puterea sa de a sluji până în ultima clipă m-au debusolat întotdeauna. Trăiam mereu perplexarea omului care nu poate să înţeleagă fundamentul măreţiei şi al puterii sale interioare. Prea multă putere de muncă şi prea multă luciditate. În fiinţa sa vedeam un mare echilibru, o mare putere de înţelegere a oamenilor, a realităţii, o mare putere de trecere peste necazuri, peste dificultăţi.

La una din aniversările sale a predicat PS Calinic al Argeşului şi i-a făcut celui sărbătorit un laudatio. Nu mai ştiu în ce an, dar era în catedrala patriarhală. Şi PS Calinic vorbea despre echilibrul şi pacea pe care o degajă Prea Fericirea sa. Acest echilibru, această putere de a ştii să faci faţă tentaţiei extremelor cred că e primul lucru major pe care l-am învăţat din personalitatea sa. Un alt lucru major pe care mi l-am însuşit din fiinţa sa, privindu-l doar, a fost smerenia de a vorbi pe înţelesul celor din faţa ta. A respecta oamenii cu care vorbeşti înseamnă a le vorbi pe înţelesul lor, fără să vrei să îi tratezi de sus. Un al treilea lucru, tot la fel de important pentru mine, pe care l-am învăţat din icoana vieţii sale a fost simţul cald al colocvialităţii. A discuta înseamnă a te împărtăşi, nu a visceraliza discuţia.

La o zi a Sfântului Dimitrie Basarabov, Părintele nostru, ne-a vorbit abrupt, mulţimii aflate în piaţeta dintre clopotniţă şi altar, despre planul de demolare al catedralei patriarhale din ordinul preşedintelui Ceauşescu. Pe locul actualei patriarhii trebuia să se facă un monument memorial al preşedintelui Ceauşescu, unde acesta trebuia să fie înmormântat. Acest lucru nu s-a întâmplat! Tot atunci ne-a vorbit despre bombardamentele asupra Bucureştilor din al doilea război mondial, care au vizat catedrala patriarhală, dar care nu au lovit niciodată, în mod minunat, catedrala. Şi ne-a spus toate acestea cu bucurie, cu seninătate.

Predica, predicile sale erau pline de bucurie, de dorinţa de comuniune, de împărtăşire a experienţei sale vaste cu ceilalţi. „Iubiţi fraţi şi surori întru Domnul”, cuvintele introductive ale predicilor sale, le-am considerat şi le consider, unul dintre cele mai bune preambuluri, cu iz evangelic, al unei predici, fapt pentru care îl folosesc adesea. Predicile sale începeau şi se terminau în pace, pentru că Prea Fericirea Sa emana multă pace dumnezeiască în jur. Nu cred că pot explica unui om care nu l-a cunoscut ce stare de spirit aveam în prezenţa sa. Însă nu era vorba numai de mine, ci de toţi care asistau, care ascultau predicile sale.

Când am văzut înregistrarea slujbei de Paşti din 2007 am fost uluit de câtă putere avea în timpul slujbei şi cum stătea drept, neclintit în timp ce predica, la peste 90 de ani. Această neclintire, această serenitate a minţii, a frunţii şi a privirii sale, voioşia şi dorul său de a sluji m-au smerit şi mă vor smeri întotdeauna. Nu cred că voi putea vreodată să înţeleg şi să port o asemenea pace în fiinţa mea, o asemenea neclintire. Scriind acum aceste rânduri îmi dau seama că sentimentele faţă de sine mă fac vulnerabil şi că inima mea trăieşte între bucuria că l-am cunoscut şi golul că nu îl vom mai vedea. Din păcate, nu învăţăm niciodată că marii oameni, personalităţile mari ale Bisericii nu sunt veşnice şi nu preţuim prea mult prezenţa lor lângă noi. Acum, privind în urmă, îmi dau seama că trebuia să fiu şi mai atent la frumuseţea fiinţei sale lăuntrice, ca să învăţ şi mai multe de la Prea Fericirea sa.

Chipul pe care l-am sesizat eu contrastează uluitor cu portretele groteşti, insaţiabile pe care mi le-au narat alţii. Însă, întotdeauna am crezut acest lucru: fotografiile interioare ţin de fibra interioară a celor care le opresc în fiinţa lor. Dacă priveşti pe cineva prin ochii invidiei sau ai resentimentului niciodată nu vei vedea în om măreţia. Şi măreţia oamenilor binecuvântaţi de Dumnezeu se vede cu ochii inimii curaţi, pentru că măreţia e harul lui Dumnezeu din oameni. Aseară, preşedintele Iliescu [la Realitatea TV], domnul Miluţ [la OTV, prin telefon], domnul Theodorescu [ nu mai reţin la ce televiziune; a intrat tot prin telefon], domnul Doru Braia şi părintele profesor Alexandru Stan [la Naţional 24] au fost oamenii care au vorbit cel mai calm, călduros şi dureros în acelaşi timp despre Părintele Patriarh.

În acelaşi ton simt să vorbesc şi eu pentru că acesta a fost Părintele nostru: un om al bucuriei, al comuniunii, al înţelegerii celorlalţi. Pe vremea studenţiei mele a venit la fiecare hram al Sfintei Ecaterina dar şi de Sfinţii trei Ierahi, în ianuarie, şi ne-a predicat aproape de fiecare dată despre rolul preotului în lume şi al profesorului. Preotul şi profesorul au vocaţia, spunea Prea Fericirea sa, de a binevesti oamenilor mântuirea şi bucuria lui Dumnezeu. Ne cerea să facem studii riguroase, să iubim să slujim lui Dumnezeu, să fim autentici în ceea ce facem şi spunem, pentru că în faţa oamenilor fiecare cută a vieţii noastre va fi discutată, răsdiscutată.

Avea şi are mare dreptate. Plecarea sa atât de rapidă dintre noi, neprevăzută, ne-a prins pe toţi nepregătiţi. Încă nu mă pot obişnui cu el mort. Vestea adormirii sale ne-a bulversat, ne-a luat pe nepregătite şi în acelaşi timp ne-a îndurerat, auzind despre martirajul său de 4 ore între viaţă şi moarte, unde a fost resuscitat de câteva ori. Mâna sa dreaptă demonstrează durerea acestui martiraj. Nu vom putea înţelege nici bucuriile şi nici dramele sale, liniştea şi răbdarea sa, iertarea şi frumuseţea sa interioară dacă stăm doar simpli spectatori în Biserica lui Dumnezeu. Exemplul său trebuie să ne anime şi să ne fortifice, să ne adune pe unii lângă alţii, să ne înţelepţească.

Doamne, miluieşte şi primeşte cu Drepţii şi cu Sfinţii pe Patriarhul Tău, pe Părintele nostru, Teoctist, întru bucuria care este la Tine din veci şi dacă a câştigat îndrăzneală la Tine, Iubitorule de oameni, pentru sfintele lui rugăciuni, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii robii Tăi. Amin!

Pr. Drd.  Dorin Octavian Picioruş

Articole din presă şi bloguri la adormirea PFP Teoctist al României [II]

Scurtă biografie video de la Antena 3. Venirea preşedintelui Băsescu la catafalcul Părintelui Patriarh, Antena 3.

În România liberă avem un articol biografic.

Eveniment - Moment de rascruce pentru Biserica Ortodoxa Romana

Ioan Paul al II-lea in Romania ramane una dintre cele mai importane gesturi de apropiere facute de cele doua biserici crestine. Cei doi inalti prelati au impartasit ideea ca Biserica Ortodoxa si cea Catolica „trebuie sa contribuie impreuna la o misiune de unitate in si prin credinta”.

Mircea Pacurariu, preot profesor

„Sfantul Sinod se va intruni imediat dupa inmormantarea sa si va alege un loctiitor interimar, urmand ca in 90 de zile sa se hotarasca data Sinodului de alegeri. Sub imperiul unor urgente, aceasta perioada poate fi mai scurta.

Viata indelungata i-a permis o activitate de 57 de ani de Arhierie, in BOR nu am avut parte de ceva atat de longeviv. Mutarile sale de «politica» ecumenica, in calitate de Mitropolit al Moldovei si Sucevei din 1977, au tinut de implicarea directa in miscarea ecumenista, cu participari la Congresul Mondial al Bisericilor, eforturi concretizate prin vizita Papei la Bucuresti din 1999.

Ca urmas, eu cred ca trebuie sa vina un Patriarh mai tanar, avem mare nevoie de revigorare si sper sa avem parte apoi si de un Sinod intinerit.”

Articol ştire în Adevărul

http://www.adevarul.ro/zoom_image.php?img=2209-121169-patriarhul

Al doilea articol din Adevărul, semant de d-l Dan Boicea : „Patriarhul a plecat senin”

Înmormântat la Mănăstirea Vorona sau în Catedrala Patriarhală

Reprezentanţii BOR nu au stabilit încă unde va fi înmormântat Teoctist, dar există variante. Dacă Sinodul Permanent va fi de acord, Patriarhul Teoctist ar putea fi înmormântat la Mănăstirea Vorona din satul său natal sau în ultimul loc rămas liber în Catedrala Patriarhală din Capitală, au declarat, pentru Mediafax, surse din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Sursa citată a menţionat că Patriarhul a construit „o mănăstire de suflet în Vorona (judeţul Botoşani), unde şi-a exprimat intenţia de a fi înmormântat. Cu toate acestea, Patriarhul Teoctist le-a spus apropiaţilor, în repetate rânduri, că şi-ar fi dorit ca locul său de veci să fie primul din Catedrala Neamului, construcţie a cărei temelie nu a mai apucat să o vadă.

Totodată, a fost exclusă posibilitatea ca trupul Patriarhului să fie depus pentru odihna de veci la mănăstirea cu hramul Duminica Sfinţilor Români, inaugurată recent la marginea Capitalei, lăcaş de cult pentru a cărui construcţie Patriarhul a militat vreme îndelungată. Ritualul premergător ceremonialului de înmormântare a Patriarhului Teoctist a început ieri-seară, la Catedrala Patriarhală din Capitală, cu citirea psalmilor.

*

Pastorul baptist Marius Cruceru a scris două articole ieri despre eveniment : articol-ştire şi articol-ironic. Cităm din al doilea articolului al pastorului David:

Daniel este un ecumenic declarat, dar numai atît, în declaraţii.

Nicolae a rămas în conştiinţa naţiunii prin mărturisirea sa foarte timpurie legată de colaborarea cu Securitatea încă din anii 90.

Daniel, bine şcolit după experienţa elveţiană, foarte inteligent, un diplomat de excepţie, dar cu mulţi duşmani în Sinod (umbla vorba la un moment dat de o tentativă de asasinat), are toate şansele să fie următorul “Prea Fericit”, în conformitate cu tradiţia care plasează Scaunul Moldovei ca favorit în ceea ce priveşte alegerea noului patriarh. Mînă de fier, a realizat foarte multe pentru Mitropolia Moldovei. Este un negociator foarte abil, un administrator excelent al puterii. Dezavantaj pentru ceilalţi concurenţi: este prea tînăr! Aceasta înseamnă o longevitate foarte mare în scaunul patriarhal.

Nicolae, mai în vîrstă, spirit pacinic, simpatizant al neoprotestanţilor, o voce respectată între “cei vechi”, are şanse mai multe să fie numai patriarh interimar şi să conducă procesul de alegere al următorului patriarh.

Alegerea lui Nicolae ar fi un semn că se începe o rezolvare a trecutului, alegerea lui Daniel ar fi un semnal că realizările politice şi administrative sînt mai importante decît transparenţa şi dialogul.

Dacă m-ar întreba cineva pe mine, eu l-aş prefera pe Nicolae. Acesta ar asigura o tranziţie pentru cîţiva ani, pînă se mai dumireşte toată lumea şi atunci s-ar putea impune o nouă direcţie în BOR, alegerea unui Patriarh mai tînăr care să garanteze nu numai stabilitatea, dar şi un proces de clarificare şi limpezire a tuturor curentelor teologice care tulbură la această vreme BOR.

Să ne ferească Dumnezeu de Teodosie al Tomisului.

Poate că cineva totuşi se gîndeşte la Mitropolitul Iosif, Mitropolitul bisericilor din diaspora Europei de Vest.

*

Articol-ştire şi în Theologhia colegului Dan Camen.

The image “http://theologhia.files.wordpress.com/2007/07/teoctist-2.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

*

D-l Bogdan Stanciu a preluat sub titlul : „S-a stins părintele Patriarh” articolul România a rămas fără Păstor a domnului Dr. Artur Silvestri.

patriarhul.jpg

Articolul de pe Resurse ortodox
reprezintă comunicatul de presă al Patriarhiei, care apare şi pe blogul Arhiepiscopiei Clujului.

Aici este comunicatului biroului de presă al Patriarhiei Române:

Părintele Patriarh Teoctist a trecut la cele veşnice

TEOCTIST

Nr. 3052/30 iulie 2007

COMUNICAT DE PRESĂ

Părintele Patriarh Teoctist a trecut la cele veşnice

Cu profundă durere, Biroul de Presă al Patriarhiei Române anunţă trecerea la Domnul a celui ce a fost Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Cezareei Capadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte Teoctist Arăpaşu.

Născut pe plaiuri botoşănene, atras de la o vârstă fragedă de viaţa monahală, Părintele Patriarh Teoctist a urcat treptele ierarhiei bisericeşti începând din anii 1940. Vrednic ucenic al Patriarhului Justinian Marina, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist s-a dovedit a fi un slujitor de nădejde în ogorul Domnului şi în activitatea sa de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.

Păstorind Biserica împreună cu ceilalţi înalţi ierarhi, în vremuri de prigoană a credinţei creştine, a ştiut, prin Harul Sfântului Duh, să conducă corabia Bisericii în misiunea încredinţată ei de Mântuitorul Iisus Hristos.

În aceste momente de durere, suflarea ortodoxă românească se roagă Bunului Dumnezeu să aşeze sufletul Prea Fericirii Sale în corturile drepţilor, în sânul lui Avraam să-l odihnească şi cu drepţii să-l numere.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

*

Comunicatul de presă al Episcopiei romano-catolice de Iaşi

*

Pr. Picioruş Dorin.

Fotografii de la catafalcul Patriarhului României

Mulţumim domnului Gabriel Petrescu care a avut marea amabilitate să ne indice fotografiile sale, făcute azi-noapte, 30 iulie 2007, la catedrala patriarhală din Bucureşti.

Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.

Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.

Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.

Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.

Luni 30 iulie 2007, la ora 17.00, in urma unui stop cardiac, suferit ca urmare a complicatiilor aparute dupa operatia de prostata la care a fost supus in cursul aceleiasi zile a murit Prea Ferictul Parinte Patriarh Teoctist.

Vizitaţi Fotoblog. ro pentru imagini inedite!

Pr. Picioruş Dorin.

Articole din presă şi bloguri la adormirea PFP Teoctist al României [I]

Prima zi: 30 iulie 2007

Sunt foarte multe articole şi am să încep în mod aleatoriu prezentarea noastră, după introducerea momentului aflării ştirii.

Am primit ştirea prin telefon de la un prieten, la 17: 30.

Am primit un newsletter de la Creştin ortodox la 17: 45.

Ulterior au fost publicate alte două articole: 1, 2, 3

predica-la-hirotonia-intru-arhierie-5-martie-1950.doc

Noi am postat ştirea, aici, pe blog, la 17: 50.

În jurul orei 18 am primit un email de la Claudiu Târziu,

care postase şi el un articol.

Realitatea TV

Primele informaţii şi condoleanţe

Doctorul Constantin Popa: La ora 17.00 s-a consemnat decesul Preafericitului Părinte
Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României
Imagini de arhivă cu Părintele Teoctist: „Am căutat să împlinesc voia Domnului”
Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, regretă pierderea Preafericitului Părinte
Sosirea trupului Patriarhului la Catedrala Patriarhală de pe dealul Mitropoliei
Preşedintele Traian Băsescu s-a recules la catafalcul Patriarhului Teoctist

Interviuri recente ale PFP teoctist

 

Mărturisirile Patriarhului Teoctist la 92 de ani

       

Patriarhul Teoctist povesteşte despre lupta sa cu comunismul
Sfântul Părinte vorbeşte despre greutăţile prin care a trecut în viaţă

 

Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu, la trecerea la cele veşnice a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist

Preşedintele României a aflat cu adâncă tristeţe vestea trecerii la Domnul a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, care a călăuzit Biserica Ortodoxă Română vreme de peste 20 de ani.

Cu echilibru şi înţelepciune părintească, Prea Fericirea Sa a străbătut grelele încercări ale istoriei recente a Bisericii, luând mereu asupra sa grijile, durerea şi fragilitatea umană pe care un regim opresiv le-a provocat. Întâlnirea cu Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, de care l-a legat o profundă afecţiune spirituală, va rămâne un moment plin de speranţă în istoria universală a creştinismului. Prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă, precum şi eforturile Bisericii Ortodoxe Române de a răspunde provocărilor unui nou ciclu istoric deschis după Revoluţia din 1989, vor fi legate mereu de numele său.

În aceste momente, Preşedintele Traian Băsescu este alături de creştinii ortodocşi din România care au avut mereu în Prea Fericirea Sa un părinte a cărui simplitate şi căldură umană l-au însoţit pe cea mai înaltă treaptă a demnităţii ierarhice la care a fost chemat.

Dumnezeu să-l odihnească!

*

Antena 3

16 fotografii cu Prea Fericirea sa.

Condoleanţe: preşedintele Iliescu şi preşedintele Constantinescu ( audio)

Marius Tucă intervievând pe PFP Teoctist (video)

Acelaşi interviu în formă scrisă [16 noiembrie 2006].

*

Cel mai cald şi autentic articol, după părerea noastră, îl conţine Jurnalul Naţional. Aici găsim 33 de fotografii ale Părintelui patriarh.

Preafericitul Părinte Teoctist a decedat ieri la ora 17:00, în urma unui stop cardiac, la Institutul Clinic Fundeni. Sâmbătă, Patriarhul Teoctist a fost internat la Centrul de Urologie şi Transplant Renal al Institutului Clinic Fundeni pentru efectuarea unei operaţii la prostată. Intervenţia chirurgicală de adenom de prostată era programată şi se impunea, deoarece Patriarhul acuza „probleme serioase de sănătate”, a declarat prof. dr. Ionel Sinescu, şeful Centrului de Urologie şi Transplant Renal. Operaţia a fost efectuată luni de către o echipă coordonată de prof. dr. Ionel Sinescu şi prof dr. Dan Tulbure, şeful Centrului Anestezie Terapie Intensivă. Trebuie spus că însuşi Patriarhul a ales să fie operat în ţară şi s-a internat cu un tonus psihic excelent. Adenomul de prostată presupune o mărire în volum a prostatei, fiind cea mai frecventă tumoare benignă întâlnită la bărbaţi după vârsta de 60 de ani.

Intervenţia chirurgicală s-a derulat „fără complicaţii”, atât medicii, cât şi clerul sperând în însănătoşirea Patriarhului. „Dumnezeu este sus şi mare. El ne-a ajutat pe amândoi”, îi spunea Patriarhul profesorului Sinescu după operaţie. Cei doi – medic şi preot, pe patul spitalului, au apucat să stea de vorbă. Din păcate, a fost un bine care la un moment dat s-a oprit. După două ore de la operaţie, inima Patriarhului prezenta serioase tulburări de ritm. Pentru echipa de medici au fost clipe dramatice pentru salvarea Patriarhului. Dar a venit ceasul al 17-lea al zilei de 30 iulie, când medicilor nu le-a mai rămas decât să constate decesul înaltului prelat. Potrivit unui comunicat prezentat ieri de prof. dr. Constantin Popa, directorul Institutului Clinic Fundeni, în perioada postoperatorie, pe fondul unor suferinţe cronice, Patriarhul „a dezvoltat o suită de complicaţii cardiace, care au culminat cu o oprire a cordului”. Câteva ore, medicii au încercat manevre de resuscitare, dar inima Patriarhului, în vârstă de 92 de ani, nu a mai reacţionat. Cel care a fost aproape de Patriah după operaţie, profesorul Ionel Sinescu, relata, la scurt timp după anunţarea decesului, că Patriarhul i-a povestit, sâmbătă şi duminică, despre proiectele lui, prioritară fiind conferinţa ecumenică de la Sibiu, programată la începutul lunii septembrie şi pe care urma să o patroneze. Dar proiectele Domnului cu slujitorul lui, Patriarhul Teoctist, au fost altele. La 30 iulie l-a chemat la cele veşnice.

Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a declarat ieri că va discuta cu premierul Călin Popescu Tăriceanu modul în care Guvernul se va implica în realizarea ceremoniei de înmormântare a Patriarhului Teoctist stabilind cu acesta ca de ziua funeraliilor să fie instituit doliu naţional. Ministrul a susţinut că în ultimii ani a colaborat cu Prea Fericitul Teoctist şi că a fost impresionat de inteligenţa şi de dăruirea cu care acesta a condus Biserica Ortodoxă Română.

Alături de preşedintele Traian Băsescu şi-au exprimat regretul faţă de dispariţia Părintelui Teoctist foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu,Regele Mihai, Principele Radu, liderul PC Dan Voiculescu, preşedintele PD Emil Boc, preşedintele UDMR Marko Bela, vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş şi mulţi alţi politicieni.

Şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, şi-a exprimat ieri profundul regret faţă de decesul Patriarhului Teoctist, membru de onoare al Academiei. “Amintirea lui va rămâne vie, pentru că a fost un om blând, al cărui cuvânt era întotdeauna ascultat cu respect. A fost un înţelept printre academicieni şi a adus în Academie gândirea unui om deosebit”, a spus Ionel Haiduc.

*

D-l Costin Anghel va scrie un articol în noapte, despre priveghiul de la Patriarhie tot în Jurnalul Naţional.

*

În Cotidianul, un articol semnat de Răzvan Mihai Vintilescu, Oana Munteanu şi Mirela Corlăţan.

Patriarhia Romana a aflat de la posturile tv despre moartea Patriarhului Teoctist, dupa cum a declarat pentru NewsIn un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Romane. Cu nici doua ore inainte de decesul Patriarhului, Biserica Ortodoxa Romana remisese un comunicat in care preciza ca starea acestuia era buna dupa operatia la prostata. Comunicatul mai anunta ca Teoctist era „asteptat sa se intoarca cit mai curind la resedinta patriarhala“.

Din momentul anuntului decesului Preafericitului Teoctist, clopotele au inceput sa bata incontinuu la Patriarhie. Pe peretele din holul central al Patriarhiei a fost asezat un tablou cu chipul lui Teoctist, peste care a fost asezata o panglica neagra de doliu. Patru preoti si doi diaconi au tinut o slujba de pomenire incepind cu ora 18.00, in fata a citorva sute de oameni adunati spontan. Ritualul slujbei s-a sfirsit cu cintarea „Vesnica pomenire“, la care au participat toti oamenii din biserica. Trupul neinsufletit urma sa fie adus in cursul noptii la Patriarhie. Preotii de la Patriarhie au spus ca, in cazul Preafericitului Teoctist, inmormintarea se va tine cu ritualul unei slujbe de calugar, mai bogata decit cea a unui preot obisnuit.

*

În ziarul Gardianul avem un articol semnat de d-l Dumitru Manolache.

Ministrul Adrian Iorgulescu si-a exprimat regretul pentru decesul Patriarhului Teoctist si a declarat ca va discuta cu premierul Calin Popescu Tariceanu pentru a stabili modul în care Guvernul se va implica în realizarea ceremoniei de înmormântare si daca se va institui doliu la nivel national. Ministrul culturii si cultelor spune ca a colaborat mai ales în ultimii doi ani cu Patriarhul Teoctist, fiind impresionat de inteligenta si daruirea cu care a condus Biserica Ortodoxa Româna (BOR). „Am avut îndeosebi în ultimii doi ani raporturi strânse cu Patriarhul Teoctist, am colaborat îndeosebi în ceea ce priveste punerea pietrei de temelie la Catedrala Mântuirii Neamului, dar si în legatura cu proiectele legate de asezamintele culturale. De fiecare data mi-a dat sentimentul ca si-a pastorit cu maxima inteligenta si daruire domeniul pe care l-a gestionat. A fost un om de o profunda credinta si îi revine meritul de a fi stabilit raporturi ecumenice deosebite si de a fi contribuit la vizita unui Papa pentru prima data în România, tara ortodoxa. Este o pierdere importanta pentru BOR si îmi exprim regretul si compasiunea. Sper ca BOR va gasi resurse umane în asa fel încât sa se continue opera sa“, a declarat Adrian Iorgulescu.

*

În Evenimentul zilei avem articolul doamnelor Mihaela Naftanailă şi Ramona Samoilă intitulat: Cinci ore între chirurg şi Dumnezeu. D-l Florian Bichir continuă articolul celor două doamne cu date biografice:

A condus timp de 21 de ani Biserica Ortodoxa


Patriarhul Teoctist s-a nascut pe 7 februarie 1915, in satul Tocileni, din judetul Botosani, si a intrat in monahism la 14 ani, ca frate la Schitul Sihastria, apoi la Manastirea Vorona, din judetul Botosani. Intre anii 1940 si 1944 a urmat cursurile Facultatii de Teologie a Universitatii Bucuresti, devenind licentiat in Teologie.

Episcop la 35 de ani

Pe 6 august 1935 a depus voturile monahale la Manastirea Bistrita, judetul Neamt, primind la calugarie numele de Teoctist, iar pe 25 martie 1945 este hirotonit ieromonah la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

De-a lungul timpului devine, pe rand, episcop-vicar patriarhal, Episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului (1962), Episcop al Episcopiei Ortodoxe din America si Canada (1963), Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei (1973), Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei (1977).

Pe 31 iulie 1986, dupa moartea Patriarhului Iustin, a devenit loctiitor de Patriarh, iar pe 9 noiembrie 1986 a fost ales ca Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungrovlahiei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, fiind inscaunat pe 16 noiembrie 1986.

S-a retras in 1990

In ianuarie 1990, invocand varsta inaintata si probleme de sanatate, in realitate fiind acuzat de colaborationism, Patriarhul Teoctist s-a retras la Sinaia, dar a revenit in scaunul patriarhal, la cererea clerului, dupa numai trei luni. Imediat dupa Revolutia din 1989, seful Bisericii Ortodoxe Romane a fost acuzat ca, sub mandatul lui, Ceausescu a daramat mai multe biserici. Vina lui Teoctist fiind aceea ca nu a protestat si nu s-a opus proiectului megalomanic al dictatorului.

In cele doua decenii de patriarhat ale lui Teoctist au fost infiintate 12 noi eparhii in tara, a fost reactivata Mitropolia Basarabiei, s-a infiintat Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Europa Centrala si de Nord, respectiv Occidentala si Meridionala, precum si Episcopia Ortodoxa Romana pentru romanii din Ungaria si Serbia.

De asemenea, au fost infiintate sau reactivate aproape 400 de manastiri, s-au construit peste 2.000 de noi lacasuri de cult si s-a realizat reintegrarea invatamantului teologic preuniversitar si universitar in invatamantul public, concomitent cu introducerea predarii religiei in scolile publice si reintroducerea asistentei religioase in armata, spitale si penitenciare.

Politica si intalnirea din 1989

Fara indoiala, momentul sau de glorie l-a reprezentat vizita din 1999 a Suveranului Pontif Ioan Paul al II-lea, prima facuta de un papa intr-o tara majoritar ortodoxa, o vizita care marcheaza istoria nu doar a crestinismului, ci a secolului. Legaturile si prietenia sa cu Papa Ioan Paul al II-lea au ramas insa invaluite in mister, pentru ca in ianuarie 1989, in plina clandestinitate, Patriarhul si Papa au avut o intalnire la Vatican, intalnire care, cine stie, a contribuit si ea la caderea Cortinei de Fier.

In ciuda faptului ca oficial nu a facut politica, Patriarhul a avut o influenta enorma in societatea romaneasca. In 1992, fara niciun sprijin si cu un curaj pe care multi nu i-l banuiau, a reinfiintat Mitropolia Basarabiei, atragan-du-si furia Rusiei. In 1996 l-a sprijinit discret pe Emil Constantinescu, cuvantul de ordine fiind „votati schimbarea”, iar la Mineriada din 1999, Pacea de la Cozia a fost realizata si cu sprijinul sau.

Turul doi al alegerilor prezidentiale din 2000 a fost si el hotarator pentru ca Teoctist i-a oferit girul lui Ion Iliescu, rugand crestinii sa nu voteze cu extremistii, aluzie clara la celalalt candidat, Corneliu Vadim Tudor.

In 2004, in ciuda presiunilor la care a fost supus de PSD, Patriarhul a anuntat ca preotilor le este interzis sa faca politica, iar cuvantarea sa dinaintea alegerilor era, dupa 20 de minute, intoarsa pe toate partile de specialistii Ambasadei SUA la Bucuresti!

Instalarea la Cotroceni a lui Traian Basescu i-a mai adus o victorie Patriarhului pentru ca, dupa cateva contre pe tema Catedralei, la depunerea juramantului, Basescu i-a sarutat mana Patriarhului, un gest unic, dar si simbolic. De numele Patriarhului Teoctist se leaga si reluarea formalitatilor pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului, problema care a provocat numeroase discutii, in special, in legatura cu amplasamentul constructiei.

*

În ziarul Gândul găsim articolul d-nelor Elena Hirtan, Liana Subţirelu şi Sînziana Ionescu:

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, s-a declarat bulversat de vestea morţii Patriarhului Teoctist. „Toţi românii, toţi credincioşii simt o durere profundă şi un regret nemăsurat. Este greu de vorbit şi de mărturisit, pentru noi toţi a fost un părinte, Dumnezeu să-l ierte!”, ne-a declarat arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie.

Ultima întrevedere a celor doi ierarhi a fost la Sfântul Sinod. „A fost de curând, iar patriarhul se îngrijea de statut în mod special. Avea un optimism, o tinereţe inconfundabilă, nu îi dădeai vârsta, ţinea audienţe dimineaţa şi după-amiaza. A fost un exemplu de jertfire şi dăruire. Am primit hirotonirea de la Preafericirea sa, i-am fost ucenic şi ultima povaţă pe care ne-a dat-o a fost să avem răbdare, că Dumnezeu le va îndeplini pe toate după voia Sa”, a spus arhiepiscopul Tomisului. „Îmi voi întrerupe misiunea pentru a merge la Bucureşti, la căpătâiul Patriarhului”, a adăugat arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie.

*

În agenţia de ştiri Newsin.ro avem un articol în engleză.

Patriarch Teoctist has passed away today at the age of 92 because of heart complications occurring after a prostate surgery at Fundeni Institute in Bucharest.

The new patriarch of the Orthodox Church will be elected in the next three months from the active members of the Holy Synod, according to Bartolomeu Anania, Archbishop of Cluj, Alba, Crisana and Maramures.

Patriarch Teoctist was the fifth patriarch of the Orthodox Church between 1986 and 2007. Teoctist was the one to promote the ecumenic spirit among young people building churches in the university centers in Bucharest and approving the coexistence of three different theological faculties within the same university.

The ecumenic spirit of the patriarch reached its zenith with the visit of the Pope John Paul II to Bucharest in 1999. An year earlier Teoctist had organized the biggest ecumenic gathering worldwide, “People and Religions”.

“The first visit of a Pope in a country mostly orthodox as well as the Orthodox Church‘s efforts to respond to the challenges of a new historical cycle following the 1989 revolution will always be connected to the name of His Beatitude,” President Traian Basescu said.

One of the patriarch’s biggest projects was to build the People’s Salvation Cathedral, a symbol of revival after 50 years of communism; however financial strains resulted in postponing the project. Around 87 percent of the Romanian people are followers of the Orthodox Church, according to statistics.

30 iulie 2007 20:17:04

*

În ziarul Ziua avem unul din cele mai mari articole dedicate PFP Teoctist, intitulat „Testamentul Patriarhului”

Desi alegerile in care se va stabili cine va fi viitorul Patriarh vor avea loc abia peste trei luni, au aparut deja variante referitoare la ocuparea Tronului Patriarhal. Favoritul este Inaltpreasfintitul Teofan, Mitropolitul Olteniei, ierarh apreciat chiar de catre Prea Fericitul Patriarh Teoctist. Calugar autentic, acesta a fost un apropiat de-al PF Teoctist care, in 1989, l-a hirotonit Episcop-vicar-patriarhal. In momentul de fata, Mitropolitul Teofan este un ierarh la care se gandesc multi din Biserica Ortodoxa Romana ca la un viitor Patriarh. Chiar si PF Teoctist ar fi vazut in acesta un posibil succesor de-al sau.

 

Mitropolitul Olteniei IPS Teofan Savu

O mare pierdere

Mitropolitul Olteniei IPS Teofan Savu a declarat ca moartea Patriarhului Teoctist Arapasu reprezinta o mare pierdere pentru Biserica Ortodoxa. Inalt Prea Sfintitul Teofan Savu, arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei, a aflat vestea mortii Patriarhului Teoctist Arapasu in timp ce se afla intr-o vizita la schitul Cioclovina (Gorj). „Moartea Prea Fericirii Sale reprezinta o pierdere grea pentru Biserica Ortodoxa si deopotriva pentru mine personal”, a declarat, citata de Mediafax, IPS Teofan. (R.G.)

IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Sunt consternat

„Sunt consternat, este o pierdere grea pentru Biserica Ortodoxa Romana. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l fericeasca”, a spus mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania. Cei doi se cunosteau inca din anii ’40 cand slujeau impreuna la manastirea Antim. Ulterior, cand au devenit amandoi ierarhi, se consultau in mod frecvent la telefon asupra problemelor BOR. IPS Bartolomeu a anuntat ca nu intentioneaza sa-si depuna candidatura pentru postul ramas vacant. (A.I.)

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie

„Pentru noi toti a fost un parinte”

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, care i-a fost ucenic Patriarhului Teoctist, s-a declarat bulversat de vestea mortii acestuia. El a adaugat ca a plecat spre Bucuresti pentru a sta la capataiul celui care a fost un exemplu de jertfire si daruire. „Nu pot sa cred vestea, dar daca s-a intamplat sa treaca la cele vesnice, toti romanii, toti credinciosii simt o durere profunda si un regret nemasurat. Este greu de vorbit si de marturisit, pentru noi toti a fost un parinte, Dumnezeu sa-l ierte!”, a declarat pentru Mediafax arhiepiscopul Tomisului. (A.H.)

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae

„O veste care m-a coplesit”

Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae, este ravasit de vestea mortii Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist. „E o veste care m-a coplesit si imi este tare greu sa vorbesc acum. Va rog sa ma iertati! Sa-l odihneasca Dumnezeu in pace!”, a spus Nicolae, citat de Rompres.

PS Ioachim Bacaoanul, arhiereul vicar al Episcopiei Romanului

„Este o veste trista”

Vestea mortii Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei, i-a socat pe toti reprezentantii bisericii din judetul Neamt. Timp de jumatate de ora, clopotele bisericilor au batut neincetat in memoria Patriarhului Teoctist si pentru a chema lumea la slujba de vecernie, informeaza Rompres. „Este o veste trista care a zguduit din temelii Biserica Ortodoxa din Romania. Patriarhul – pe langa ceea ce reprezinta el ca persoana – este un simbol al unei biserici, iar pierderea simbolului inseamna tristete, neliniste si chiar nesiguranta. Insa, BOR este destul de bine organizata si, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, sub inspiratia Duhului Sfant, vom putea depasi acest moment trist”, a marturist PS Ioachim Bacaoanul, arhiereul vicar al Episcopiei Romanului. (R.G.)

Salvarea bisericilor

„In 1986, cand Sfantul Sinod si Maritul Colegiu Electoral Bisericesc m-au chemat la slujirea patriarhala, am gasit biserica Sf. Spiridon Nou cu zidurile Sfantului Altar in primejdie de a se darama, din pricina lucrarilor de construire a metroului, ce au provocat sfantului locas si casei parohiale un adevarat dezastru, intamplat chiar in noaptea Sfintelor Pasti, fapt care m-a cutremurat. Am simtit atunci o mare tristete si mi-am amintit de anii cand vrednicul de pomenire Patriarh Justinian s-a confruntat cu pericolul prabusirii bisericii Domnita Balasa, in urma amenajarii si canalizarii raului Dambovita, si cum a izbutit el atunci, cu sprijinul unor ingineri specialisti, ca Gh. Beles si Dumitru Popescu, sa inlocuiasca, metru cu metru, pilonii de lemn de la temelie, cu o fundatie trainica din beton armat.

Ma gaseam, in 1986, in situatia dureroasa si dificila a demolarii bisericilor in Bucuresti, care insa nu m-a descurajat, ci mi-a dat taria de a face ceva pentru salvarea lor. Dumnezeu m-a luminat, atunci si mi-a scos in cale un suflet credincios, pe cunoscutul inginer constructor Suman, care conducea lucrarile de constructii ale caminului studentilor Facultatii noastre de Teologie. Cu sprijinul si intelegerea acestuia si cu daruirea familiei de arhitecti si ingineri in rezistenta Constantin Pavelescu, in conditiile si cu posibilitatile de atunci, am consolidat si refacut aceasta frumoasa biserica, iar pictorul I. Samoila a restaurat admirabila pictura a celebrului Gh. Tatarascu. Daca nu se intervenea urgent si cu curaj, n-am mai fi avut astazi aceasta adevarata catedrala in Bucuresti.”

In ianuarie 1990, invocand varsta inaintata si problemele de sanatate, Patriarhul Teoctist s-a retras la Sinaia, dar a revenit in scaunul patriarhal, la cererea credinciosilor si a intaistatatorilor celorlalte Biserici ortodoxe dupa numai trei luni.

„In 22 decembrie, pe la orele 11, eram in birou, inconjurat de episcopii vicari de la Patriarhie si de consilieri cand la televizor a aparut cunoscutul actor Ion Caramitru, in mijlocul unei cete de revolutionari, spunand cu emotie: Si-a intors Dumnezeu fata catre noi! Fratilor, veniti si va spuneti bucuria! Privindu-ne unii pe altii, am auzit pe cineva spunand ca in fata resedintei se afla o masina cu tineri revolutionari care strigau in fata multimii: „Biserica este cu noi!”

Venisera sa ma conduca la Televiziune, de unde se transmiteau comunicate diferite, asigurand populatia ca situatia se afla sub control. In acest fel s-a comunicat de la Televiziune ca Aurel Dragos Munteanu roaga pe Patriarh sa vina pentru un scurt cuvant. In clipa cand ma consultam cu I.P.S. Mitropolit Nicolae, venit de la Constantinopol, daca sa merg, fiindca se auzeau strigatele tinerilor, a sosit arhitectul Sorin Vasilescu din cadrul Universitatii Bucuresti, care s-a oferit sa ne ia pe mine, pe IPS Nicolae de la Timisoara si pe secretar, preotul Ion Banateanu, la Televiziune. Afara, in fata resedintei, ne astepta camionul cu tinerii care fluturau steaguri albe si strigau: „Cu noi este Biserica!” si, aratandu-ne cu steagurile lor, strigau cu bucurie si se inchinau: „Cu noi este Patriarhul!”.

Multimea din fata catedralei canta Tatal Nostru, aplauda, avea lumanari aprinse. Bucuria a fost scurta. Cateva ore mai tarziu, revenind la resedinta, in timp ce primeam telefoane de multumire, am auzit pe unii, la televizor, comentand negativ prezenta mea, intelegand ca era vorba de o telegrama de felicitare adresata lui Ceausescu. Am ramas adanc mahnit, mai ales cand am auzit ca a aparut in Scanteia, unde nu era permis sa se scrie ceva despre Biserica. Da, aceasta m-a impresionat mult atunci!

M-a impresionat rasturnarea de atitudine, chiar si cea a colaboratorilor mei, a profesorilor de teologie. Cu constiinta ca mi-am facut datoria fata de Sfanta Biserica, am convocat Sfantul Sinod pentru a doua oara dupa Revolutie. Am deschis sedinta, s-a aprobat Ordinea de zi, si, imediat, am adresat plenului rugamintea scrisa, cerand retragerea, pe care am si motivat-o. Retragere temporara. Aveam 75 de ani, deci aveam motiv de ingrijire a sanatatii, desi toata lumea stia ce insemna retragerea mea. Cererea era scrisa mai dinainte si o purtam cu mine. Retragerea a fost de trei luni, dupa care Sfantul Sinod m-a renumit Patriarh al BOR”, a explicat, PF Teoctist, intr-un interviu, gestul sau din ianuarie 1990.

Pr. Drd. Picioruş Dorin Octavian.