Oameni care l-au cunoscut pe Patriarhul României şi reacţii din presa română şi străină

Domnii Constantin Bălăceanu – Stolnici şi Victor Opaschi vorbesc despre Prea Fericirea sa: [Realitatea TV].

În Internationl Herald Tribune :

Articolul pe care îl vom reda se găseşte aici

The head of the Romanian Orthodox Church, who made history when he invited the late John Paul II to his Orthodox country in 1999 but was criticized for being too close to the former Communists, died Monday. He was 92.

Patriarch Teoctist died of a heart attack following surgery on his prostate gland earlier Monday, doctors at the Fundeni hospital said. „He could not sleep, he was exhausted,” said Ionel Sinescu, the hospital’s chief urologist.

Teoctist was appointed to head the church in November 1986, but briefly stepped down after anti-communist protesters in 1989 said he had been too conciliatory toward former dictator Nicolae Ceausescu. He had refused to condemn Ceausescu’s destruction of Orthodox churches in Bucharest. He was reinstated a few weeks later.

Although he was often criticized for failing to take a stand on thorny issues such as the rights of the Eastern Rite Catholic Church in Romania, the patriarch won praise when in 1999, the late Pope John Paul II visited Romania at Teoctist’s invitation — the first extended by an Orthodox Church leader to a Catholic pope since the churches split in the Great Schism of 1054. The two leaders called for the healing of divisions within Christianity.

President Traian Basescu said Teoctist will be „remembered for his meeting with the pope, which will remain as a moment of hope in the universal history of Christianity.” Prime Minister Calin Popescu Tariceanu ordered a national day of mourning on the day of the funeral, which will be decided by the church.

Teoctist won the respect of Romanians after he confessed that he had felt abandoned by God for years — from the time when he briefly resigned as patriarch until the pope’s visit.

He was also criticized for being opposed to investigating the past of clerics who were believed to have collaborated with the Communist Securitate secret police. When communism ended, there was no purge within the church and no acknowledgment of the extent of clerics’ collaboration.

In 2001, Securitate files discovered by a historian said that Teoctist had supported the fascist Legionnaire movement and was one of several priests who in 1941 helped ransack a synagogue in Bucharest during a Legionnaire uprising against the government. The church called the information in the files „a simple fabrication.”

Born into a poor family in northeastern Romania in 1915, Teoctist was the tenth of 11 children. He became a monk when he was 20.

Earlier this month Teoctist condemned a Vatican document in which Pope Benedict XVI reasserted the primacy of the Roman Catholic Church, describing it as „brutal” and saying it made inter-church dialogue difficult.

„Teoctist … had an efficient Byzantine manner that served the church,” said Orthodox commentator Dan Ciachir. „He served the politics of the church. Nobody tricked him, not (former President Ion) Iliescu, nobody. He was good at understanding the little soul, the mediocre person,” he told the Associated Press.

The church council is expected to meet in the following days to decide on a successor.

*
Avem şase articole în acest ziar despre adormirea PFP Teoctist , pe care le găsiţi aici.

*

Articolul din 1 ugust 2007 din Adevărul semnat de Marius Vasileanu şi Cătălina Mihai.

Teologul Radu Preda subliniază că un Patriarh într-o biserică ortodoxă locală nu are aceeaşi greutate pe care o are Papa ca lider suprem al Bisericii Catolice. „Adică, de persoana, de programul teologic, de afinităţile culturale şi de elementele socializării unui Patriarh pot depinde multe, însă nu toate.

Un Patriarh care depinde de Sinod şi un Sinod care depinde de un patriarh formează o unitate indisolubilă, astfel încât doar schimbarea Patriarhului sau succesiunea patriarhală ca atare nu înseamnă automat şi schimbarea unui curs general pe care Sinodul, în ansamblul său, îl creditează şi îl impune. Aşadar, ce va urma de acum înainte nu depinde doar de persoana Patriarhului, ci şi de modul în care Sinodul se va articula în jurul noului Patriarh al BOR.”

Acelaşi lucru îl susţine teologul şi diplomatul Teodor Baconschi: „Personalitatea viitorului Patriarh contează foarte mult, pentru că el prezidează şedinţele Sf. Sinod şi reprezintă BOR în relaţia cu statul şi alte Biserici. Dar puterile sale au scăzut în ultimii 17 ani. Eparhiile sunt descentralizate şi fac propriile opţiuni, de la tipărituri şi evenimente locale până la «poziţii» proprii, adoptate cu diferite ocazii.

Agenda viitorului Patriarh ar trebui, cred, să includă liniile unei noi pastoraţii, care să-i recucerească pe tineri. Există tineri care acceptă BOR aşa cum e azi. Dar există mulţi alţii care ar vrea anumite «deschideri». BOR va trebui nu atât să renunţe la valorile sale tradiţionale, cât să le comunice într-o formă mai adecvată postmodernităţii europene în care se recunoaşte, cu variaţiuni minime, noua generaţie românească.

Cred că reluarea serioasă a dialogului cu greco-catolicii e iarăşi un imperativ. Nici învăţământul teologic nu stă strălucit. O reformă ar fi la îndemâna unui Patriarh mai tânăr, mai ales dacă va fi cineva înarmat cu experienţă occidentală de dată recentă.”

Agenda viitorului Patriarh

Agenda viitorului Patriarh va trebui să fie în linii mari aceeaşi: „Pentru că problematica socială, teologică, misionară a Bisericii nu se schimbă prin noul Patriarh. Ar fi de dorit, în comparaţie cu patriarhatul PF Teoctist, ca viitorul Patriarh să fie poate mai sensibil la agenda reală a societăţii şi a Bisericii care îşi face prezentă mărturia în mijlocul ei. Şi aş identifica aici o poziţionare mult mai clară şi mai lipsită de complexe faţă de puterea politică.

Aş mai aminti şi de faptul că avem nevoie de o gândire şi de o pricepere în a ne câştiga o independenţă financiară faţă de stat. Să nu mai depindem de mila guvernamentală sau de conjuncturile politice propriu-zise şi să reluăm, în sfârşit, un dialog pe care Patriarhul Teoctist nu l-a continuat şi anume dialogul ierarhiei cu laicatul” spune Radu Preda. Uşor nuanţat, dar în acelaşi spirit, Mihail Neamţu, cercetător în istoria religiilor, vorbeşte despre o „agendă profetică”: „Viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române nu va putea ocoli câteva câteva puncte de reflecţie esenţiale.

În primul rând, un bun Patriarh este un slujitor şi un părinte al comunităţii sale. Înnoirea lăuntrică a Bisericii, care înseamnă deopotrivă redescoperirea sevelor tari din tradiţia ortodoxă – ascetism, liturghie, iconografie şi, mai ales, inteligenţa duhovnicească a Părinţilor. Ritualismul cultic, pentru care lumea de astăzi are tot mai puţine resurse, va trebui contrabalansat de redescoperirea filocalică a interiorităţii.

Epoca tranziţiei ne-a obişnuit cu preocupări pastorale legitime, dar insuficiente, rezumate adesea la fervoarea ctitoririlor peste noapte. Improvizaţia a lăsat loc esteticii urâtului. Ortodoxia trebuie să redevină, fără emfază, o epifanie a frumuseţii. Zidurile bisericilor vor putea fi îmbrăcate în lumina discretă a iubirii aproapelui. Un creştinism social, aşadar, atent la roadele contemplaţiei.

Destinele educaţiei, cultura memoriei, patrimoniul naţional, dinamicile sociale într-o lume implacabil capitalistă – toate acestea vor trebui să reprezinte teme de reflecţie pentru viitorul Patriarh. În acest fel, întâistătătorul Bisericii va fi nu doar îndrăgit de popor, ci şi admirat de o societate altminteri tot mai secularizată.

Relaţia cu elitele din mediile academice va trebui tratată pe baza respectului reciproc. Ortodoxia românească ar avea şansa să facă proba urbanităţii, oferind ancora mântuirii în cadrele unei modernităţi neîncheiate. În locul fatalismului valah, Biserica va putea încuraja etica optimismului evanghelic, perfect conştient totuşi de limitele naturii umane. Pe scurt, agenda liderului BOR ar putea fi profetică: un creştinism al tradiţiei, ieşit din tentaţia ghetoizării; un creştinism conservator, capabil să dialogheze critic cu filozofiile veacului; un creştinism al compasiunii, hrănit din căldura Duhului Sfânt.”

+++

În Evenimentul zilei din 1 august 2007, domnul Florian Bichir ne dă o listă parţială cu membrii mireni ai colegiului elector bisericesc:

Sorin Frunzaverde (inginer, 47 de ani) este vicepresedinte PD din 2005. A fost ministru al mediului si al apararii in guvernarea CDR si l-a inlocuit, in 2006, pe Theodor Atanasiu in functia de ministru al apararii, fiind demis in aprilie 2007 odata cu restructurarea guvernamentala.

Cornel Popa (profesor de fizica, 56 de ani) este deputat de Bihor din partea PNL din 2000, cand a devenit si membru al formatiunii, iar in septembrie 2001 a ajuns presedintele filialei PNL Bihor. In prezent este vicepresedinte al formatiunii liberale.

Constantin Balaceanu-Stolnici (academician, 84 de ani), presedinte al Societatii Ateneul Roman, a dezvaluit in aprilie 2007 faptul ca a fost informator al Securitatii incepand cu 1974, ca sef de sectie la Institutul „Ana Aslan”. El ne-a declarat ca inca nu s-a gandit cine ar trebui sa-i ia locul Patriarhului Teoctist.

Nicolae Noica (inginer constructor, 64 de ani) a fost deputat din partea PNTCD in perioada 1996-2000. O vreme el a facut parte si din guvernul Ciorbea. In 1996, a fost numit in functia de ministru al lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.

Marian Petre Milut (inginer, 52 de ani) este presedinte al PNTCD din 2004 si are o avere estimata la 130 de milioane de euro.

Milut este nehotarat in privinta votului, precizand ca, „in primul rand, Sfantul Sinod trebuie sa ia o hotarare asupra noului Patriarh”.

Dorel Onaca (42 de ani), membru PD si om de afaceri, a fost unul dintre oamenii care i-au stat aproape lui Traian Basescu in perioada
in care acesta a fost suspendat din functia de presedinte. Onaca a fost senator din partea PRM in legislatura 2000-2004.

Gheorghe Borcean, director Spitalul Caransebes – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Caransebes

Teodor Maghiar, fost rector la Universitatea din Oradea – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Oradiei, Bihorului si Salajului

Viorel Roman, presedinte al Centrului de Afaceri Iasi – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Iasi

Catalin Flutur, primarul Municipiului Botosani – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Iasi

Emil Mina Rosu, sef catedra Facultatea de inginerie – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Dunarii de Jos

Tudor Nedelcea, scriitor – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei

Viorel Voia, arhitect – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei

Gheorghe Martin, fost prefect, presedinte judetean PC – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Constanta

Gheorghe Benea, inginer – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Clujului

Constantin Asavoaie, presedinte Prison Fellowship Romania – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Clujului

Radu Stanca, profesor universitar – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Argesului si Muscelului

Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Argesului si Muscelului

*

Articolul doamnei Alina Bădălan din 1 august 2007, din Gândul e plin de sensibilitate:

Mâna dreaptă – umflată şi vânătă, de la perfuzii. Pelerinii se apleacă până-n pământ, apoi sărută mâna vânătă. Privesc palma aceea ca pe o legendă, ştiu că, 20 de ani, a fost cea mai sărutată mână din România. Trupul Patriarhului e străjuit de patru lumânări obişnuite, are faţa descoperită, sicriul nu are zorzoane, priveghiul nu are nimic strălucitor. Dacă nu ai vedea cele câteva sute de pelerini în curtea Patriarhiei şi mulţimea de maşini luxoase mişunând alături, ai zice că se păzeşte trupul unui român simplu, nu al Patriarhului. Nu miroase a tămâie, numai a flori. Coroanele sosesc pe bandă rulantă – una e semnată „Regele şi Regina României”. Mai marii României se perindă spăşiţi, în costume negre. Au venit cu câte o lumânare în mână Băsescu, Văcăroiu, Stolojan, Meleşcanu, Valer Dorneanu, prinţul Paul de România, prinţesa Lia.

„Eu am copilărit cu dânsul. Nu exista să nu ne pună mâna pe frunte, când ne întâlneam! Şi, când făcea asta, simţeam o uşurare. Şi eram copii, aveam 13, 14 ani”, spune Victoriţa. A răbdat cu încăpăţânare să stea ore în şir în picioare la Patriarhie, în ţarcul jandarmilor, ca să-şi ia bun rămas de la Patriarh. Cinci bătrâni au leşinat după ce au aşteptat toată dimineaţa în picioare. Alţii au venit doar pentru spectacol, anume ca să vadă cum arată o înmormântare de patriarh.

Au ieşit emoţionaţi, cu scântei în ochi: „N-am mai văzut aşa ceva frumos!”. Ne aşteptam să găsim mult mai mulţi credincioşi, dornici să-şi ia rămas bun de la Patriarh. N-a fost aşa. Ieri la amiază, de pildă, pelerinii ar fi încăput lejer într-o sală de teatru de mărime medie. Sinodul permanent al BOR a decis că Părintele va fi înmormântat la Catedrala Patriarhală, la ora 11, alături de predecesorul său, Patriarhul Iustin. La slujbă sunt aşteptaţi delegaţi de la Vatican, delegaţi ai Bisericilor Ortodoxe surori şi ai unor organizaţii creştine internaţionale.

*

În Libertatea, Manuela Bologheanu, Daniela Arnăutu şi Alexandru Cătălan au un articol pe 1 august 2007, intitulat: Nu se mai aude vocea lui :

Comuna Victoria e in doliu. Aici locuiesc acum circa 40 de nepoti ai Patriarhului. Cand intri in sat si intrebi de Preafericitul Parinte, oamenii iti arata alei intregi unde locuiesc nepotii din partea fratilor. ‘Ultima data a venit acum doi ani. Ne-a pomenit pe toti. Cine o sa ne mai pomeneasca de acum?’, a intrebat, cu lacrimi in ochi, Valeria Arapasu (73 ani), nepoata Patriarhului Teoctist, de la fratele Neculai.

Rudele Patriarhului, care traiesc de pe o zi pe alta, sunt triste ca nu vor putea sa participe la inmormantare. ‘Nu avem bani, dar vrem sa ajungem la funeralii, pentru ca Patriarhul era ca si tatal nostru. Am vrea sa-l vedem acum pentru ultima oara. Ne pomenea pe toti la slujbe. Chiar daca suntem multi, stia cum ne numim fiecare’, ne-a spus Valeria Arapasu.

Aseara, primarul din Victoria cauta solutii pentru a transporta rudele Patriarhului la Bucuresti.

Au copilarit impreuna

Langa o casa batraneasca, construita pe locul casei natale a Preafericitului, locuieste Maria Corduneanu (83 ani), cea care l-a cunoscut de cand era mica. ‘Era cu noua ani mai mare ca mine. Imi amintesc ca il iubea pe Dumnezeu, ii placea sa mearga la biserica. Pleca de la scoala sau de la oi ca sa mearga la manastire. Intr-o zi, stiu ca la poarta tatalui sau a venit profesorul si i-a spus ca fiul lui nu se duce la scoala: „Lasa-l, ca doar n-o sa se faca preot!”, i-a raspuns profesorului tatal lui Teoctist. Toader fugise de la scoala ca sa mearga la manastire la Vorona. Asa facea mereu’, isi aminteste Maria Corduneanu.

El l-a operat pe Teoctist

Prof. dr. Ionel Sinescu, seful Clinicii de Urologie si Transplant Renal a Institutului Fundeni, e medicul care l-a operat pe Patriarhul Teoctist. Interventia a decurs bine, dar ulterior au aparut complicatii.

*

Ziarul Gardianul din 1 august 2007

Momentul pentru asemenea discutii pare nepotrivit. PS Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos, ii condamna chiar pe cei care se gandesc in aceste momente la demnitatea de Patriarh. „Cred ca este o impietate si un pacat sa se vada acum cineva Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Sa ne rugam, mai bine“, a declarat acesta pentru Mediafax. Surse din Patriarhie au declarat pentru agentia de presa ca biroul si resedinta Patriarhului au fost sigilate luni seara, urmand sa fie apoi deschise pentru a se cauta un eventual testament. Portivit declaratiilor Episcopului Vicar Patriarhal, Vicentiu Ploiesteanul, Patriarhul Teoctist nu a lasat niciun testament. Sa avem insa crestineasca rabdare inca 40 de zile, pana cand, conform noului statut al Sfantului Sinod, se va convoca acesta pentru desemnarea candidatilor pentru scaunul Patriarhal.

Tristete si doliu, ieri, in Dealul Patriarhiei. Pe cladirea Palatului Patriarhal au fost arborate steaguri patriarhale indoliate. Din toate colturile tarii, au inceput sa soseasca mii de credinciosi pentru a-si lua ramas bun de la Teoctist, cel care i-a pastorit timp de peste doua decenii din cea mai inalta treapta a ierarhiei Bisericii Ortodoxe Romåne, cea de Patriarh.

Trupul Parintelui Teoctist a fost depus in seara zilei de luni in Catedrala Patriarhala, pe un catafalc. Ieri dimineata, a fost savarsita Sfanta Liturghie arhiereasca, de catre IPS Mitropolit Serafim Joanta, al Germaniei, Europei Centrale si de Nord, in timp ce credinciosii treceau prin dreptul catafalcului sarutand mana Patriarhului si Evanghelia cu care va fi inmormantat.

Romanii de peste Prut vor sa vina in numar mare la Bucuresti, pentru a asista la slujba de inmormantare a Patriarhului, a declarat pentru NewsIn Preacucernicul Diacon Andrei Teleu, seful cancelariei Mitropoliei Basarabiei. „Noi încercam sa organizam autocare, însa exista problema vizelor. Poate cei care au viza deschisa vor putea sa mearga la Bucuresti“, a mai precizat parintele Teleu. Basarabenii spera sa poate obtine vize in regim special, de preferinta, o viza comuna pentru tot grupul de peste Prut. Vasile Nanea, insarcinatul cu afaceri al Ambasadei de la Chisinau, a declarat ieri pentru agentia de presa ca se vor acorda vize preferentiale moldovenilor care vor face parte din grupul organizat de Mitropolia Basarabiei. „ Vrem sa ii sprijinim, dar nu e usor. Noi suntem insa pe faza. Am vorbit cu seful sectiei consulare si am stabilit ca aceste persoane sa fie tratate cu prioritate“, a mai precizat Nanea. Seful cancelariei Mitropoliei Basarabiei a mai spus ca, in aceasta dimineata, la Catedrala Sfanta Teodora din Chisinau se va oficia o slujba speciala de pomenire a Patriarhului Teoctist, unde vor veni preoti din Protopopiatul Chisinau si din suburbii.

Articol semnat de Andreea Iordache, Nicoleta Livezeanu, Anna Kovacs şi Dumitru Manolache.

*
Pr. Picioruş Dorin.