Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Despre a vrea să cunoşti

em Tram meo

Ceea ce pare enorm de greu, la un moment dat, în ochii noştri, este deja, chiar dacă nu ne dăm seama, un lucru depăşit. A-ţi da seama de greutate înseamnă a o depăşi, în mare măsură. Dacă este greu, înseamnă că are sens să se întâmple. Uneori ne uităm în urmă cu inimă neagră la clipele dificile prin care am trecut. Chiar şi postume, ele par o apă mare şi învolburată, care ne înfricoşeză cu clocotul ei îndepărtat.

Însă toate acestea se văd într-o altă lumină, când le priveşti înţelegător, când începi să înţelegi că ele sunt experienţă, că ne fac mai înţelepţi, ne adîncesc în noi înşine, când le acceptăm şi le privim cu linişte.

Înţelepciunea nu e o matcă ce câştigă numai în lungime, în debit de informaţie, ci şi, mai ales, în adâncime, atunci când informaţia, de toate felurile, e măcinată interior şi se transformă în experienţă şi înţelegere a vieţii şi a voii lui Dumnezeu.

Vorbeam cu părintele Dorin despre cauzele faptului că oamenii nu mai simt nevoia să mai caute, să cunoască, să conştientizeze îmbogăţirea treptată în cunoaştere, pe fiecare zi. Şi am ajuns la concluzia că, pe când învăţătura ortodoxă din trecut, la care se adăpau oamenii, era unitară şi presupunea o coeziune interioară între dogmă, morală, cunoaştere, viaţă şi experienţă, pedagogia modernă e separaţionistă prin excelenţă. Ea desparte ştiinţa de cultură, informaţia de morală, cunoaşterea de dogmă şi de trăire, născând nenumărate schizoidii în om.

Cu alte cuvinte, pentru un om mediu, matematica sau geografia sau teologia nu au niciun sens, şi el nu priveşte instruirea unitar sau ca pe un beneficiu personal, dacă nu este recompensată imediat şi substanţial.

Separarea Învăţământului de Biserică sub pretextul laicizării, a dus la evaporarea perspectivei duhovniceşti şi veşnice a cunoaşterii, iar ideea de fundament interior al omului a fost lăsată în derizoriu. Binele omului ca fiinţă spirituală, separat de cunoaştere şi de nevoia unei certitudini interioare mai presus de sofisme, a fost conceptualizat insular sub denumirea de „morală” sau „etică”, pentru a fi manipulat oricum şi în cele din urmă eliminat din proiectul de viaţă şi de instruire personală.

În consecinţă, Învăţământul nu mai vizează astăzi, în ciuda oricărui discurs sau manual pedagogic, fundamentarea interioară a omului, ci este centrat pe lucruri practice şi urmăreşte, atât metodologic, cât şi prin prisma mentalităţilor, obţinerea unui loc de muncă şi a unei situaţii sociale favorabile. Scopul cunoaşterii a fost transferat de la împlinirea sufletească şi desăvârşirea spirituală, la realizarea omului ca atribut robotizat al societăţii, ca factor de dezvoltare economică şi socială a planetei. Din acest punct de vedere, ortodocşii sunt „retrograzi”, cum preciza aseară Lorin Fortuna, pentru că în loc să se angajeze în aceste proiecte economice şi sociale, ei se „închid” în Biserici şi Mănăstiri să se roage.

În afară de asta, suntem educaţi sistematic – atât în mod instituţionalizat, cât şi prin mass-media – că civilizaţia stă în legi şi în bani, că morala se imprimă cu ştampila bugetelor mari şi ni se creează complexe de oameni săraci şi neinstruiţi, pasivi, care trebuie să aşteptăm să vină alţii să ne înveţe. De aceea şi confesiunile neoprotestante sau mişcările de orice natură, care sunt finanţate masiv din străinătate, ne zâmbesc „condescendent”, nouă, românilor ortodocşi, pentru că ei consideră că au atuul banului care cumpără şi vinde inteligenţă şi morală, credinţă şi sfinţenie, odată cu materialele de propagandă şi cu ochelarii de soare.

Adevărata cunoaştere şi ştiinţă este însă aceea care te împlineşte şi în care te odihneşti.

Oamenii au fost însă descurajaţi să mai caute sau să vrea să cunoască de implementarea senzaţiei că metodologia lor e perimată, că întrebările lor sunt inutile sau că nu poţi avea acces la „adevărata ştiinţă” decât prin apelul la o tehnologie înaltă şi la mijloace de cercetare inaccesibile omului de rând.

Însă, dacă nu au acces la calculatoare de înaltă performanţă sau la biblioteci masive ori la ultraechipate laboratoare de cercetare, nu înseamnă că nu se pot adânci în cunoaştre atât cât pot ei şi cât le permite bugetul şi timpul. Metodele şi rezultatele acestei cercetări şi cunoaşteri personale pot fi şi sunt performante pentru interiorul propriu, pentru dezvolarea duhovnicească a noastră. Societatea şi lumea întreagă poate câştiga astfel un om virtuos, educat şi cu bun simţ, ca să nu mai spun oameni sfinţi, care să fie fântâni arteziene în mijlocul unui pustiu de indiferenţă sau de anomalii comportamentale. Însă nu trebuie să credem că învăţătura şi cunoaşterea este zadarnică, este inutilă.

Ortodoxia oferă sens atât bogatului, cât şi săracului, atât laboratorului de cercetare, cât şi omului smerit cu adevărat, atunci când scopul amândurora este bun şi frumos. Sensul cunoaşterii este în Dumnezeu şi în descoperirea bogăţiei de frumuseţe şi de înţelepciune pe care El a pus-o în lume, iar noi ne putem învăţa cercetând orice şi toate, de la cele care ni se întâmplă în viaţă până la cărţi şi materiale dedicate instruirii noastre.

Învăţăm din Biserică, precum şi citind şi „studiind” cu ochii şi cu inima lumea dimprejur, atât care este sensul ei în Dumnezeu, cât şi care este îndreptarea ei spre rău, atunci când se petrece. Precaritatea noatră materială nu este un motiv sau o scuză pentru precaritatea spirituală şi duhovnicească în care trăim, atâta timp cât scopul instruirii, al cunoaşterii şi al înaintării spirituale a fost întotdeauna unul propovăduit de Biserică şi el nu are nicio legătură cu bunăstarea materială, ca proiect de viaţă.

Indicatorul acumulării de înţelepciune este gradul de pace şi de linişte din sufletul nostru, nivelul de bucurie şi de împăcare duhovnicească pe care îl avem în noi, laolaltă cu cunoştiinţa dumnezeiască, cu harul lui Dumnezeu care este şi înţelepciune şi odihnă interioară, în acelaşi timp. El este cel care ne dă mărturie dacă putem să murim liniştiţi, ca să trecem la un alt nivel şi la un alt mod de cunoaştere, mult mai spiritualizat şi mai complex, care nu are asemănare cu cel de aici şi nu are nici sfârşit.

Drd. Picioruş Gianina Maria-Cristina

Did you like this? Share it:

Previous

Siteul scriitorului şi conferenţiarului universitar Daniel Vighi

Next

Pentru cei care citează eterodox din Scripturi

32 Comments

  1. Urît din partea preoţilor ortodocşi că mulg ţara de bani şi sunt invidioşi pe anumiţi neoprotestanţi care din contribuţii benevole traduc Bilia în mai multe limbi şi misionează tările neevanghelizate, dînd exemplu ortodoxiei.

  2. Ce legătură au comentariile dv. cu articolul meu? Şi de unde ştiţi că Biserica Ortodoxă nu face misiune în străinătate? Aseară eraţi citaţional, când soţul meu a scris pastorului Cruceru. Acum aţi devenit volubil.

    Problema e că dv. aveţi câteva plăci pe care tot le repetaţi: prima e zâmbetul fals, de început, a doua vă daţi de martiri când nu v-a martirizat nimeni, a treia vă lăudaţi cu Scriptura care nu aparţine baptismului ci Bisericii Ortodoxe şi a patra începeţi cu păcatele preoţilor.

    Dv. nu aveţi păcate?

  3. Şi eu am păcate şi Dumnezeu cu mila şi la mine şi la toţi.
    Dar e o diferenţă între păcat mărturisit, iertat de Dumnezeu, şi păcat ascuns, neiertat.
    Sau păcat făcut cu încăpăţînare care duce la împietrire.
    Scriptura(autentică) aparţine tuturor care cred.

  4. Iată că aţi redevenit teolog baptist de profesie…Ţineţi-o tot aşa! Ştiu, dv. vă mărturisiţi în neant, la lustră sau pe geam, pentru că toţi vă credeţi „sfinţi”.

    Iar în ceea ce priveşte Dumnezeiasca Scriptură, până când v-aţi inventat dv. organizaţie religioasă, unde a stat? Ascunsă pe undeva prin Chicago sau în Biserica lui Hristos de 2000 de ani, în Biserica Ortodoxă?

    De unde ştiţi cum arăta autenticul Scripturii dacă nu organizaţia dv. religioasă a păstrat Sfintele Scripturi până astăzi?

    Cine a stabilit canonul Scripturii şi ce aveţi dv. cu mărturisirea păcatelor, evanghelizarea lumii şi mântuirea?

    Această lume a fost evanghelizată de Sfinţii Apostoli, de Martiri şi Cuvioşi până acum, de milioane de oameni până în sec. 18, când org. dv. a apărut din praful neantului.

    Se pare că aveţi o cultură solidă şi timp berechet în această duminică. Mulţumim pentru insatisfacţiile pe care vi le provocăm.

  5. Eu iau ce+i bun de la evrei, catolici, ortodocsi,protestanţi, neoprotestanţi…..şi mă identific cu cei care sunt interesaţi de Adevăr.

  6. Iarăşi vă autocitaţi, domnule Flavius?…

    Cunoaştem, dv. sunteţi prieteni cu toţi în aparenţă dar mergeţi duminica la adunarea baptistă. Astăzi, spre exemplu, aţi venit dinamizat rău de la adunare.

    Poate ne mai citaţi şi nouă din Scriptură, poate ne puneţi citate din Fliocalia ortodoxă ca pastorul Cruceru.

    Dv. sunteţi tot de la Oradea? V-a fost şi dv. profesor pastorul mai sus menţionat?

    Pentru că v-am văzut că sunteţi din partida incendiară a dumnealui.

    Sau, vreţi să ne daţi câteva citate din fondatorii sectei dv?

    Prezentaţi şi pentru cititorii noştri câteva din detaliile apariţiei baptismului în Europa, în România, despre păcatele şi bunele dv., despre cei mai buni teologi ai dv.

    Fiţi şi dv. baptist erudit odată, odată în viaţă, şi nu mai veniţi cu fabule, invective şi matrapazlâcuri ieftine.

    Trebuie să vă schimbaţi tacticile de racolare şi manipulare pentru că s-au învechit cele actuale. Serios. Nu mai sunt de actualitate.

    Pe noi nu ne impresionaţi cu nimic, nici dv. şi nici coreligionarii dv. Nu am văzut nimic atât de spectaculos âncât să mă dea pe spate.

    Eu zic să mai luaţi o pauză, să vă relaxaţi şi să mă relaxaţi şi pe mine să îmi beau cafeaua în linişte.

    Ce ziceţi? Ştiţi să vă comportaţi frumos cu o doamnă?

  7. Ciprian Simut

    Pentru turnul.

    Nu merită, turnule. Lasă-i să-şi bea cafeaua în linişte. Cafeaua e bună numai dacă e băută în linişte, oricine ai fi, orice ai face, oricum ai gândi!

    Doamnă, a vă apăra soţul este un lucru demn. Pentru un astfel de gest nu există condamnare.

    Fără invective, fără jigniri, fără aluzii, fără nici o cortină,
    Ciprian Simuţ

  8. Upss, eroare!…Se pare că astăzi faceţi cu rândul. Dv. sunteţi al doilea băiat de mingi, trimis direct de pe banca de rezervă la înaintare.

    Vi se pare că îmi apăr soţul? Părintele Dorin nu are nevoie de ajutorul meu ca să se exprime şi nici ca să se promoveze. Ştiţi şi dv. asta. Aţi învăţat bine acest lucru.

    Pacă dv. eraţi cel care aseară vă promovaţi fratele „remarcabil” şi vă băgaţi în seamă de unul singur.

    Este o pură întâmplare faptul că acest blog al fratelui dv.
    http://corneliusimut.wordpress.com/
    vrea să ne semene?

    Toţi baptiştii români din blogosferă vin cu articole scrise de acum treizeci de ani, cu file audio expirate, fratele dv. şi alţii vor să bată moneda pe academismul teologic publicându-şi lucrările ştiinţifice cu care au graduat în străinătate şi aici…

    Însă noi scriem acum, la momentul de faţă şi exclusiv pentru sistemul online. Nu ne publicăm cărţile pe blog, ci scriem exclusiv pentru cititori online.

    Blogul dv. unde este? Dv. sunteţi doar vorbitor? Câte articole aţi scris ca să veniţi să ne tutuim?

    D-le Ciprian Simuţ, fratele lu fratele dv., scrieţi despre dv., despre credinţa dv. şi o să venim să vă citim.

    Altfel tăiaţi frunză la câini.

  9. Stir Gavril Flaviu

    Vă dau un link, să aveţi ce studia fam. Picioruş.
    http://www.ccel.org/ccel/schaff/creeds3.toc.html

  10. Ne bucurăm că şi dv. aveţi cont pe CCEL şi că o să citiţi în limba engleză întreaga colecţie de cărţi a Rev. Schaff.

    Cu siguranţă că o să îl întreceţi în domeniul scrisului. Însă, când ne trimiteţi cartea la care scrieţi acum?

    Sau poate că scrieţi la una despre păcatele preoţilor, despre avorturi în România…subiectele preferate ale dv.

    Se pare că sunteţi neobosit în această zi…

    Când ne prezentaţi propria dv. teologie?

    Suntem morţi de nerăbdare.

  11. Ciprian Simut

    Când fratele meu şi-a făcut acea pagină nu ştia de blog-ul familiei Picioruş. Nu v-a atins cu nimic, nu v-a lovit cu nimic, nu a atentat la credinţa voastră, nu v-a scris nimic, nu s-a băgat în seamă cu voi.

    Dacă vreţi să daţi în cineva, aveţi măcar atâta obraz să daţi în cei care se „bagă în seamă” cu voi doi.

    Pentru ce sunteţi atât de frustraţi şi atât de urâtori?

    N-aţi citit nici teologie protestantă, şi vorbiţi după ureche de lucruri pe care nu le pricepeţi şi pe care nu le ştiţi.

    Ia întrebaţi-vă enoriaşii ce părere au despre protestanţi. De fapt sunteţi vicleni amândoi: dacă vreunul dintre ortodocşi spune un lucru bun despre baptişti nu vă sfiiţi deloc să îl catalogaţi ne-ortodox, făţarnic, om de nimic. Aşa să vă fie răsplata! Harul vostru şi al meu este că Dumnezeu e plin de milă în ciuda păcatelor noastre a tuturora.

    Şi dacă tot scrieţi ca nişte eroi-martiri ai ortodoxiei chit că nu sunteţi, pe site-ul domnului Cruceru, măcar scrieţi-vă numele, aşa cum aţi cerut şi celor ce scriu pe site-ul vostru.

    Ar trebui să vă plecaţi urechea la înţelepciunea omului de rând, a bătrânelor şi a bătrânilor care cortuiesc în lumea asta dinaintea voastră. S-ar putea să comiteţi vreun act de înţelepţire.

  12. Ciprian Simut

    Voi doi chiar suferiţi!

  13. Mă flataţi cu insistenţa dv. Vedeţi şi afecţiunea de care suferim sau asta e atunci când ţi se termină cuvintele şi în loc să taci ca prostu vrei să mori eroul patriei?

    În orice caz sunteţi un om înzestrat cu puţine cuvinte, cu o logică fungibondă şi aveţi…mulţi nervi, prea mulţi pentru România.

    Sunteţi prea bun pentru România, prea frumos pentru Europa.

    Să nu ziceţi dv. că nu ştiu să scriu.

    Iar aseară, la domnul Pătrăţelu a intrat soţul meu, nu vă faceţi probleme. Nu scriem la două mâini şi nici nu suntem în pană de inspiraţie.

    Rugaţi-o şi dv. pe soţia dv. să vă ajute dacă nu mai puteţi să scrieţi. Sau pe soţia fratelui dv., ca să scrie şi dânsa. Chemaţi întreaga adunare, să scrie fiecare câte o frază.

    Poate ne vindecăm de inimă amară.

  14. Ciprian Simut

    Doi orbi nu se pot călăuzi unul pe altul.
    Nu sunt ochi în comerţ.

  15. Putem să vă dăm o adresă, domnule Simuţ, ca să vă instruiţi mai bine în domeniul convorbirilor de ţinută. Însă, trebuie să recunoaştem că treceţi brusc de la gargară la buza umflată.

    Nu vreţi să luaţi o pauză? Mai beţi şi dv. un suc, o bere, mai mâncaţi un cârnat, ce mai aveţi pe-acasă şi duceţi-vă la domnul Cruceu pe blog că vă aşteaptă şi dumnealui.

    Duceţi-vă acolo şi spuneţi că preoteasa părintelui Dorin v-a enervat teribil astăzi, ca dumnealui să vă zică ceva şi să vă treacă durerea ca şi când v-ar lua-o cu mâna.

    Pastorul Cruceru are cuvinte îmbălsămătoare pentru dv.

    Să auzim de bine şi să beţi un pahar de apă şi în cinstea noastră!

  16. otniel veres

    „Ce ziceţi? Ştiţi să vă comportaţi frumos cu o doamnă?”
    Stim, insa nu vad unde e doamna pe blogul asta.
    Doamnele se comporta si vorbesc altfel.

  17. Domnule doctorand Vereş, de data asta vorbiţi cu domnul. Se pare că aţi dormit după amiază şi nu aţi fost prezent la apel.

    Ce ar fi să discutăm despre ultima dv. carte. Ne daţi şi nouă textul şi îl discutăm în extenso. Ştiu că dv. aveţi nevoie de promovare. Nicio problemă: vă promovăm noi.

    În loc să veniţi cu ocolişuri [acum sunteţeţi la faza primă a miorlăielii: băiatul credincios baptist drăguţ] mai bine veniţi cu arme teologice.

    Vreţi să o facem teologic sau aforistic?
    Eu zic să veniţi cu ceva resurse bine puse la punct ca să ne bucurăm de impetuozitatea dv.

    Daţi-ne adresa la pagina dv. web. Am auzit că sunteţi o altă personalitate eterodoxă în creştere şi aveţi nevoie de agoră unde să urlaţi.

    Vreţi să urlăm împreună la lună sau să ne cunoaştem mai bine?

    Deci, eu sunt domnul. Doamna a ţinut piept la doi ortaci ai dv. care veniseră cu bâtele să o devasteze intelectual. Vedeţi şi dv. ce ravagii i-a făcut.

  18. otniel veres

    As dori asa de mult sa va vad fetele amindurora. sa stiti ca eu sint foarte relaxat.
    in legatura cu promovarea, va multumesc, insa o intrare in polemica teologica cu dvs. ar fi o degradare, nu o promovare.

  19. Şi noi am vrea să vă vedem sufletul, că faţa e de pământ şi ne cam minte. Daţi-ne o poză să o punem pe blog, ca să vadă omul cât de frumos sunteţi. Nu sunteţi frumos?! Nici nu mă îndoiesc. Eu nu am văzut baptist urât…

    Însă trebuie să îmi explicaţi, cum de nu vă degradează faptul că aţi intrat la mine pe blog de atâtea ori, ca un spanac special, şi nu v-aţi degradat deloc?

    Vă e ruşine cu cartea dv. ultimă?

    Să ne-o daţi şi nouă ca să ne îmbogăţim din mărinimia dv. Văd că toţi ne privează de specialele dv. scrieri. D-l Pătrăţosu invocă copyright-ul, dv. degradarea, altul nu ne dă scrierile pentru că nu ştim să ţinem cartea în mână…

    Totuşi, sunteţi prea măreţ în ochii dv. ca să fiţi umil.

    Păi e frumos aşa, domnule doctorand, să îţi ceară omul cartea, să vrea să te promoveze şi dv. să staţi precum stâlpul de telegraf şi să scrieţi?

  20. otniel veres

    Mai puteti?

  21. Ciprian Simut

    Veninul de aspidă din inimile voastre, a amândorura, o să vă lâncezească în trupuri şi în minte.

    Nu vă e ruşine să vorbiţi ca două nopţi?

  22. Ciprian Simut

    Dorin, ai avea dreptate să ne cenzurezi TOATE comentariile pe care le-am făcut. Din nou îţi propun să faci una ca asta, deşi din nou te va durea în spaţiu de propunerea mea, dar de data asta undeva aproape de Pluto, cenzurează-ne! Scrieţi amândoi tot ce vrea mintea şi inima voastra, dar nu ne lăsaţi să mai postăm pe blog-ul ăsta!

    Uite, vă facem rating. Problema voastră este că numa noi vă facem cele mai multe intrări, noi „sectanţii”, noi „străinii”, noi „mincinoşii”.

    Cenzuraţi-ne şi veţi reveni la normal. Toate vor fi din nou ca înainte. Voi veţi rămâne cu ura voastră înverşunată împotriva noastră, a „sectanţilor”. Vă vor rămâne cititorii uzuali, cei care cred sincer în neprihănirea voastră, şi după o vreme vor pleca şi ei dacă o veţi ţine tot aşa cu articole precum ultimele două.

    Impresia mea, sau numai de la o vreme încoace articolele voastre au primit un iz de ură faţă de „sectanţi”? Înainte aveai articole decente. Ce s-a întâmplat?

  23. Domnule Simuţ aţi început să vorbiţi shakesperian. Tocmai acum când îmi plăceţi foarte mult, să vă stric bucuria convorbirii cu noi?

    Şi acum avem articole decente. Aici, în zona comentariilor, este undergroundul receptării negative a articolelor noastre.

    Cred că am început să simt gustul suav al înjurăturilor dv. şi de aceea vă moderez comentariile. Nu e fain? Dv. vă arătaţi în toată spledoarea iar noi facem psihologie pe cobai.

    Oare cine sunt activii noştri cobai? Vă dau nota 10 dacă îmi vorbiţi la propriu, aşa cum simţiţi dv.

    Ce ziceţi, o dăm la pace? O punem de mămăligă la o discuţie cu creier?

  24. otniel veres

    Şi acum avem articole decente.
    Ha ha ha!

  25. Să râdeţi bine în continuare, d-le Vereş! Dar mai înainte de toate să ne trimiteţi la dv. pe pagina web, ca să vedem mai multă decenţă.

    Şi dv. sunteţi teolog sau doar comentator?

  26. otniel veres

    eu scriu sa va creasca rating. ca clickarii de baptisti monopolizeaza tot.
    mai 200 de commenturi si il ajungeti pe patratosu :))))))
    va ajut daca vreti

  27. otniel veres

    ratingul

  28. Păi să dăm mână de la mână, să o dăm la pace şi să se înfrăţească şarpele cu capra ca să treacă râul.

    Băi frate Vereş, ce să mai zic? Dv sunteţi supapa mea de aer în această noapte. Mi s-a cam făcut foame şi o să te las.

    Acum să nu crezi că m-ai timorat cu atâtea bucurii. Mai luaţi şi dv. o pauză de masă până mâine.

  29. otniel veres

    [a zis şi el o frază; CNA-ul blogului a intrat în funcţiune]

  30. otniel veres

    Sunt patetic

  31. Octopus

    Dragutz text…personal mi-a placut 😀 keep up the good work.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén