Să luăm aminte la strategii de marketing predicatorial! Studiu de caz: „misiunea” baptistă din România.
Vă vom prezenta, direct de la sursă [prietenii ştiu de ce], cum arată domnii care cred că România mai trebuie să fie odată evanghelizată pentru că aici e doar…teren arabil. Odată vreme, veneau surorile şi fraţii cu Biblii [nu cu Sfinte Scripturi, cu Biblii] sub braţ, tipărite în română în regiuni necunoscute ale globului şi te întrebau, printre altele: De ce se îmbracă preoţii în reverende?
Dăm fotografia, provenită din surse sigure:
Pastorul baptist oficiant al „botezului” celor îmbrăcaţi în alb are…reverendă furată de prin împrejur.
Dar ce simbolizează roba de pe dv. d-le pastor?
Cine v-a spus că primii creştini se îmbrăcau în alb?
Aţi pus şi dv. Sfânta Cruce pe Biblii şi pe bisericile dv.?
La ce bun, dacă e un simplu instrument roman de tortură ?
Aţi furat sărbători ortodoxe de la noi. La ce bun?
Nu vă enervaţi că vă întrebăm!
Sunt întrebări legitime.
Să mergem mai departe!
Raport de misiune baptistă, 9 august 2007
Prin harul maret al Domnului Isus, am fost binecuvantati, noi studentii de la Universitatea Emanuel impreuna cu tineri de diferite varste din biserica pastorita de fr. Marius Cruceru, din Alesd, un total de 21 de tineri, ca si in acest an, sa putem fi parte in lucrarea de slujire a celor pentru care El si-a dat viata.
Asadar, misiunea noastra a echipei destinate sa slujeasca in Oltenia, Scornicesti, a inceput printr-o sesiune de training in evanghelizare sustinuta de fratele David Tippit (SUA), la Beius.
In data de 12 iulie, joi, intreaga echipa ne-am deplasat la Beius, la cofetaria “The Bridge”, care ne-a fost pusa la dispozitie de proprietarii acesteia pentru a ne desfasura activitatea. Acolo l-am intalnit pe fratele David si am avut pentru inceput un timp de cunoastere reciproca, si partasie unii cu altii. Ne-am familiarizat cu proiectele desfasurate si am lucrat fiecare dintre noi la formarea unei piscine destinate copiilor de la orfelinatul din Beius.
A doua zi, vineri, am avut din nou timp de partasie impreuna ca echipa, avandu-l ca lider pe fr David Tippit, am vizitat orfelinatul si ne-am bucurat de timp petrecut impreuna cu copiii de acolo.
In urma binecuvantarii primite prin rugaciune, am pornit sambata cu doua micro-buse spre Sconicesti, ajunngand seara, la centrul crestin, unde urma sa stam in aceasta perioada a misiunii.
Fratele misionar din aceasta zona, Iosif Varan era cel care avea sa ne coordoneze pe intreaga perioada. Asadar dansu ne-a impartit in echipe, duminica pentru a sluji la bisericile din zona: Scornicesti, Bircii, Oporelu Beria, Icoana si Floru, Valea Merilor, unde fiecare dintre tineri au slujit fratii prin imbarbatare si Cuvant proaspat din partea Domnului.
Intreaga saptamana care a aurmat a fost destinata sa acopere o arie cat mai larga, aa Olteniei. Asadar luni am avut ca obiectiv familiarizarea cu oraselul Scornicesti, vizitand centrul orasului. Din nou am fost impartiti in echipe si am mers prin oras, pentru prima zi de evanghelizare personala. Pentru timpul de seara, au fost invitati tinerii cu care discutasem, la diferite sporturi la sala de sport din centru, pentru a initia relatii de cunoastere cu ei, in vederea impartasirii Evangheliei, mai apoi.
Urmatoarea zi, marti, am inceput evanghelizarea propriu-zisa in satul numit Poboru. Aici, avand in vedere contextul in care se gasea intreg satul, faptul ca de o aumita perioada de timp, nu aveau deloc apa, modul nostru de a interactiona cu oamenii a fost unul diferit. Am intrat in sat ca premergatori, anuntand satenii ca va veni o cisterna cu apa, deci sa-si pregateasca vasele necesare pentru a colecta apa. Au fost doua cisterne cu apa care au circulat prin intregul sat, iar noi vesteam Evanghelia si cantam laude Domnului si cantari de chemare, in timp ce oamenii primeau apa, atat de mult dorita.
Pentru timpul de seara au fost invitati cu toti sa ne bucuram impreuna la caminul cultural de un program sustinut de tinerii misionari si doua mesaje biblice in final.
Miercuri, ne-am oprit in satul Oporelu Beria, unde din nou ne-am divizat in echipe si am pornit in directii diferite pentru a cuprinde cat mai mult, in vederea evanghelizarii personale. Tot aici am vizitat si un frate destul de nou in credinta, pentru care ne-am rugat si l-am imbarbatat si am fost totodata fiecare incurajati sa auzim marturia dansului. Mai apoi am vizitat un om care avea dorinta arzatoare sa-L urmeze pe Domnul Isus, si ne-am rugat si l-am incurajat, deasemenea. Revenind in Scornicesti, seara ne-am intalnit cu tinerii din centru la un campionat de fotbal organizat, incheiat cu un mesaj evanghelistic, indreptandu-ne apoi spre centru orasului, unde am cantat, incercand sa abordam tinerii de acolo.
Ziua de joi a fost destinata evanghelizarii in Bircii, satul unde este o biserica baptista vie, pastorita de fr Nelu Maior. Aici am avut un timp de partasie impreuna in biserica, in urma caruia am pornit prin sat impreuna cu tineri din biserica locala. Seara, fiind zi de inchinare cu intreaga biserica, am participat ca echipa, fiind invitati satenii cu care vorbisem, fratele David Tippit avand un mesaj evanghelistic.
Vineri, am reusit sa cuprindem pentru evanghelizare doua sate, si anume Icoana si Floru. Din nou am fost impartiti in echipe cat mai echilibrate si impreuna cu cativa tineri localnici am pornit in directii diferite pentru evanghelizarea satenilor si totodata imbarbatarea unor frati membrii in biserica locala. Seara, ne-am intors in centrul Scornicestiului, unde am organizat o seara de film cu mesaj crestin, s-au cantat cantari impreuna cu tinerii din biserica din Bircii, si s-a discutat cu unii dintre tinerii prezenti acolo.
Sambata, a fost ziua de relaxare pentru fiecare dintre noi, in care am vizitat impreuna cu intreaga echipa casa lui Nicolae Ceausescu, dupa care a urmat un pranz pe care l-am avut impreuna la padure. Seara, a fost timpul in care fratele care ne-a fost lider si bun prieten in tot acest timp, fratele David, a avut pentru fiecare dintre noi cuvinte de apreciere, luandu-si astfel ramas bun, urmand ca a doua zi dimineata sa plece.
Ziua Domnului, duminica a fost petrecuta de fiecare dintre noi in biserici diferite, fiind din nou impartiti pe echipe pentru a sluji in cat mai multe biserici. Seara, intreaga echipa a fost prezenta in Bircii pentru a sluji si a impartasi impreuna cu fratii de acolo experientele dobandite pe parcursul acestui timp de misiune. Dupa inchiarea in biserica, fr Nelu Maior a dorit sa afle opinia fiecaruia dintre membrii echipei cu privire la lucrarea din Scornicesti, care sunt puctele tari si ce ar trebui imbunatatit, asadar a fost o seara deschisa, in care am impartasit unii cu altii experiente din misiune.
Intreaga noastra lucrare in Oltenia s-a incheiat, insa nu s-a incheiat misiunea pe care o vom continua fiecare dintre noi, acolo unde Dumnezeu ne-a asezat. Suntem mult recunoscatori Tatalui Ceresc pentru toate invataturile si experientele personale pe care ni le-a daruit fiecaruia in parte si ca echipa. Intreaga onoare si Slava I se cuvin, doar Lui!
Ioana Dancu, studentă UEO
*
Deci evanghelizarea începe de la cofetărie, trece prin orfelinat şi ajunge la Scorniceşti [probabil să aducă un omagiu d-lui Ceauşescu, care le-a dat privilegii bogate], la Scorniceşti, unde nu există evanghelizare şi unde oamenii de acolo sunt ostrogoţi sau chinezi.
Dacă pentru un miting ţi se cere aprobare legală, pentru o evanghelizare mică, care e în afara legii statului român, nu se cere nimic. Deci o acţiune ilegală, mereu ilegală…Însă, domnii primari şi oficialităţile, dacă sunt cu culoare neidentificată primesc bani sau închid ochii, dacă sunt din congregaţie deschid porţile cu multă încântare.
Domnişoara studentă Ioana Dancu a uitat, din greşeală sau din viteză, să spună ce credinţă aveau cei pe care ei iau evanghelizat cu forţa, cu apă şi cântece din scripcă.
*
Aceştia sunt evanghelizaţii ostrogoţi din Scorniceşti şi din împrejurimi
După cum se observă, oamenii sunt cutremuraţi de credinţă, veniţi din convingere să bea apă, şi sunt săraci…Un motiv în plus, să aduci în maşini luxoase, cumpărate din afară, nişte bani, cu provenienţă de maximă transparenţă şi să pari un…înger salvator.
O mică sugestie: dacă doriţi să îi convingeţi de faptul că vă pasă de ei mutaţi-vă în comuna lor şi puneţi mâna pe sapă alături de ei. Altfel o să vă vizualizeze mental ca pe Gigi Becali, care dă cu banii pentru că are, dar nu stă în mizeria lor.
Baronii baptişti se întorc acasă fără nicio amendă, intră în jurisdicţia altora cu nesimţire extremă, dau câteva tone de apă şi zece Biblii [nu: Sfinte Scripturi] şi apoi scriu cronica evanghelizării, crezându-se Sfântul Pavel dinTars, care străbate întreaga Europă, Africa şi Asia cu piciorul şi barca.
*
Dacă vreţi să ştiţi despre „martirii” baptişti citiţi… aici.
*
Dorim să ştim [interes personal] dacă acest domn
are dosar de turnător sau nu, dacă a fost disident sau nu şi cum a plecat la studii, dacă se poate. Asta pentru că pe PFP Teoctist toată lumea l-a făcut cum a vrut.
*
Cât e folclor şi cât e adevăr în această carte?
*
Iată şi cum arată echipa de misionari străini venită la Scorniceşti ca să îi misioneze [vorba unui tânăr baptist de aseară] pe românii ortodocşi.
Probabil singurul lucru pe care îl ştiu despre România e…Dracula şi Ceauşescu, că tot sunt ei la Scorniceşti.
Primarul de la Scorniceşti ce hram poartă?
Ce ştiu băieţii şi fetele astea zâmbitoare despre sensibilităţile şi durerile poporului român?
Le-a vorbit în engleză? Cred că au înţeles tot oltenii.
*
Pentru cei cărora le place rockul, dumnealor au nevoie de trupe hard-rock.
Se observă în poză:
În România fiecare are dreptul la o credinţă a lui, are dreptul la organizare proprie, la constituire de cult dacă au membrii îndeajuns de mulţi, la fair play.
Există o luptă furibundă în a ne fura credincioşii sau nu?
Avem de-a face aici cu evanghelizare sau cu trecerea peste orice limită legală şi a bunului simţ?
Imaginaţi-vă că mâine mă duc să evanghelizez cu două microbuze cu steme patriarhale, încărcate cu dolari şi cadouri, într-o comunitate baptisă din Oradea, care e … „paşnică”.
Cu ce fel de pâine şi de flori o să mă primească?
Au dreptul să fie recalcitranţi cu mine sau nu?
Cum se numeşte când te duci undeva cu forţa?
Cum se numeşte când te faci că eşti frate cu Dumnezeu, dar mergi cu dracu?
Cum se face că se duc numai în comunităţile sărace şi unde văd că există mici probleme cu preoţii ortodocşi sau oamenii sunt pasivi şi nu zic nimic?
Acţiunea dumnealor este identică cu a florăreselor din Bucureşti.
La fiecare colţ de stradă era o „florărie” ambulantă ieşită din trotuar şi niciuna nu avea autorizaţie. Astăzi gheretele au fost ridicate cu forţa iar unii invocau faptul că s-au dus la Dan Diaconescu la televizor ca să-i lase pe mai departe acolo. Adică unde dai şi unde crapă.
Dumnealor se duc şi îşi montează florăria misionară acolo unde văd că oamenii tac din gură. Asta nu înseamnă că e şi legal şi e şi de bun simţ, domnii mei!
Cred că e de ajuns pentru această seară.
Vă urăm să aveţi puterea să vă rugaţi în linişte şi să meditaţi la ce înseamnă delicateţe de suflet.
Dacă credeţi că e bine ca şi ortodocşii să vină în forţă să vă evanghelizeze, daţi-ne mesaje de adeziune. Însă cred că va fi cu ira şi cu abanegatio in excesum.
Pr. Dorin
34 comments