Ziarul Gardianul, 11 august 2007.

Telem. ro

Ziarul ortodox Lumina.

Deşi obiectele descoperite indicau cu precizie că osemintele din partea inferioară a mormântului sunt moaştele mitropolitului Varlaam, pentru a exclude orice îndoială posibilă, s-a solicitat o expertiză de specialitate. Astfel, pe 11 iunie 2007 a avut loc, tot la Mănăstirea Secu, expertiza antropologică efectuată de o comisie alcătuită din doi specialişti din cadrul Secţiei de Cercetări Antropologice a Academiei Române – filiala Iaşi, care a stabilit vârsta celor două schelete şi momentul decesului.

Astfel, potrivit Notei de expertiză antropologică nr. 15 din 14 iunie 2007 întocmită de cei doi experţi, rezultă că scheletul peste care s-au găsit elemente de galon şi broderie bisericească în fir de aur şi argint, candela şi crucea de călugărie aparţin unei persoane trecute la cele veşnice la o vârstă depăşind 70 de ani, ceea ce corespunde cu vârsta Mitropolitului Varlaam din momentul decesului său.

Cel de-al doilea schelet, aparţinând, potrivit aceleiaşi Note, unei persoane cu cel puţin 10 ani mai tinere şi decedate mult mai târziu, prezentând în partea frontală a craniului un orificiu produs de o puternică lovitură, care ar fi putut provoca moartea, ar putea fi al unui călugăr ucis de turcii care au înăbuşit aici la Secu revoluţia greacă eteristă din 1821, înmormântat de supravieţuitori în grabă, aproape la suprafaţă, în cavoul Sfântului Mitropolit Varlaam.

Scoase după 350 de ani din „casa cea de lut a moşilor săi“, osemintele au fost curăţate şi apoi aşezate în paraclisul „Adormirea Maicii Domnului“ al mănăstirii, urmând ca pe 25 august să fie pregătite pentru a fi aşezate definitiv într-o raclă specială. Tot atunci se va oficia şi ultimul parastas pentru odihna sufletului mitropolitului Varlaam, după care va avea loc proclamarea solemnă a canonizării sale, iar credincioşii se vor putea închina la Sfântul Varlaam al Moldovei.

Articol semnat de Narcisa Balaban.

Ziarul ziua de Iaşi

Creştin ortodox. ro.

Mitropolitul Varlaam a fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in sedinta din februarie 2007, avand ca data de praznuire 30 august.

Ramasitele trupesti ale Mitropolitului Varlaam, inmormantat la Manastirea Secu, au fost dezgropate pe data de 5 iunie. Osemintele sunt intacte, desi, in decursul timpului, manastirea a fost pradata de mai multe ori.

Osemintele mitropolitului vor fi puse intr-o racla din argint, suflata cu aur. Racla a fost realizata de mesterii de la Monetaria Statului. Pe pereti se vor scoate in relief, scene din viata mitropolitului.

Originea mitropolitului


Multi cercetatori au ajuns la concluzia ca Vasile Motoc, asa cum se numea Mitropolitul Varlaam inainte de calugarie, ar fi originar din partile Neamtului, provenind dintr-o familie de razesi din satul Borcesti, de langa Targu Neamt, localitate care astazi nu mai exista. Sunt istorici care sustin ca mitropolitul ar proveni fie din partile judetului Vrancea, fie din localitatea Balotestii Putnei.

Staret si carturar

Ajunge la Schitul lui Zosima in perioada 1590-1592. Timp de 15 ani a vietuit langa vestitul egumen Dosoftei. S-a calugarit la Secu, sub numele Varlaam. La acest lacas de cult a fost egumen si apoi a devenit arhimandrit. In 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei si a pastorit pana in aprilie 1653, cand s-a retras la Secu. In 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic.

Din activitatea sa de carturar amintim: in 1640 a infiintat o tiparnita la Iasi, in care a tiparit mai multe carti de invatatura in romaneste. In vremea pastoririi sale, Vasile Lupu a intemeiat Colegiul de la Iasi, cu profesori trimisi de la Kiev. In perioada 1644 – 1645 a convocat un sinod al tuturor ierarhilor din Tara Romaneasca si Moldova, care a aprobat raspunsul impotriva Catehismului calvinesc, scris de el.

A tradus din limba slavona, impreuna cu cativa ucenici, lucrarea Scara a Sfantului Ioan Scararul. Astfel, egumenul Varlaam facea in Moldova primii pasi de inlocuire a limbilor straine, greaca si slavona, cu limba vorbita a poporului. Leastvita (Scara) Sfantului Ioan Scararul se numara printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romana. Cea mai importanta carte veche de invatatura duhovniceasca, alaturi de Biblia lui Serban din anul, 1688 este Cazania mitropolitului Varlaam.

Alte lucrari:

Sapte Taine a Bisericii, aparuta la Iasi, in 1644, in 340 de pagini, prelucrata dupa opera grecului Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)
Raspunsul impotriva Catehismului calvinesc, tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) in 1645, cu 32 de foi, in care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia, in 1645.

Ziarul Evenimentul Zilei, 28 august 2007.

Arhim. Varlaam MERTICARIU vorbind despre dechiderea mormântului Sf. Ierarh Varlaam.

Jurnalul Naţional, 29 august 2007.

Ziarul Ziua, 14 februarie 2007.

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it: