Filocalie si Psihanaliza – valoarea spiritualitatii filocalice
Biserica Amzei
Impunatoarea biserica se afla in cartierul denumit curent „Piata Amzei” sau „Biserica Amzei”, pe strada ce duce din Calea Victoriei catre Bulevardul G-ral Gheorghe Magheru. Prima biserica cu hramul Sfantul Nicolae, de dimensiuni mici, cu o singura turla, a fost construita intre anii 1807-1810, pe locul si cu fondurile lasate de polcovnicul (colonelul) Nicolae Darascu, de catre nepotul sau Amza Naescu, al doilea vistier al tarii, impreuna cu Dimitrie si Dionisie Darjescu. Amza a completat fondurile necesare, din agoniseala proprie. Dupa moartea sa, lacasul s-a numit „Biserica Amzei”. De la cea dintai biserica se pastreaza pomelnicul, ale carui slove
 
Catedrala Uspenski din Helsinki
Orasul modern Helsinki este un amestec arhitectural fascinant, influentat pe de o parte de stilul caracteristic Saint Petersburgului iar pe de alta parte cu elemente specifice unei suburbii futuristice. Ca oras capitala al Finlandei este totodata un centru cultural important. Arhitectura orasului este, in general, o combinatie de design specific secolului al XIX-lea si de stil Art Nouveau. Cele mai impresionante cladiri si aranjamente arhitecturale apartin renumitului arhitect finlandez Alvar Alto. Printre cele mai importante constructii sunt Catedrala Luterana, Piata Senatului, Catedrala Ortodoxa Uspenski, Universitatea si Palatul Prezidential
</ FONT>
Vederea pacatului propriu
Veni-va vremea aceea cumplita, sosi-va acel ceas infricosat in care toate pacatele mele vor sta la aratare inaintea lui Dumnezeu-Judecatorul, inaintea ingerilor Lui, inaintea intregii omeniri. Presimtind starea sufletului meu din acel ceas cumplit, ma umplu de spaima. Sub inraurirea acestei presimtiri vii si puternice, cu cutremur ma grabesc a ma afunda in cercetarea de sine, sarguiesc a vedea pacatele insemnate in cartea constiintei mele, pe care le-am savarsit cu lucrul, cu cuvantul si cu gandul. Cartile ce n-au mai fost demult citite, cartile invechite in dulapuri sunt pline de praf, roase de molii. Cel care ia o asemenea carte o citeste cu multa

Spatiul sacru si sacralizarea lumii

Pentrul omul religios, spatiul nu este omogen, ci prezinta rupturi si sparturi. Unele portiuni de spatiu sunt calitativ diferite de celelalte. „Nu te apropia aici”, ii spune Domnul lui Moise, „ci scoate-ti incaltamintea din picioarele tale, ca locul pe care calci este pamant sfant” (Iesirea, 3, 5). Exista asadar un spatiu sacru, deci „puternic”, semnificativ, si alte spatii, neconsacrate, lipsite prin urmare de structura si de consistenta, cu alte cuvinte amorfe. Mai mult: pentru omul religios, lipsa de omogenitate spatiala se reflecta in experienta unei opozitii intre spatiul sacru, singurul care este real, care exista cu adevarat, si restul spatiului, adica intinderea

Sabatul – spre o teologie a timpului sacru

O sarbatoare precum sabatul pare sa contrazica noutatea adusa de Vechiul Testament cu privire la timp. Din cauza repetabilitatii sale, sabatul nu s-ar potrivi cu progresul linear al istoriei de la creatie pana la final. Dar la o privire mai de aproape sabatul reflecta diferite etape: odihna divina dupa ce creatia a fost incheiata, aspectul cultic ca mijloc de autoidentificare si asemanare cu Dumnezeu, apoi speranta eshatologica. Crestinismul i-a schimbat forma, sarbatorind in schimb Ziua Invierii, dar a pastrat intreg continutul teologiei sabatice. Mircea Eliade observa inovatia iudaismului, si prin el

Poezia crestina a lui Nichifor Crainic

Nichifor Crainic a fost un ganditor crestin ortodox. Dar a fost nu numai un ganditor al ortodoxiei, ci si un traitor al ei. Si atat in intelegerea cat si in trairea ei s-a deprins din copilarie prin via comuniune cu poporul satelor romanesti. De aceea, gandirea si simtirea lui crestina poarta o pecete romaneasca, ceea ce face din scrisul lui Crainic o marturie a spiritualitatii romanesti, care e o sinteza intre credinta ortodoxa traditionala si calitatile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spatiul si de istoria lui. Crestinismul lui Nichifor Crainic nu se reduce la preceptele

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it: