Ştiri, 1 septembrie 2007

Un interviu al ÎPS Laurenţiu Streza dat unui reporter al ziarului Gardianul.

R: Care sunt principalele momente ale evenimentului si principalii invitati care vor veni in Capitala Europeana?

– Imi este greu sa fac acum o lista a participantilor. Eu cred ca principalul invitat este Hristos, Lumina lumii. Daca vom uita de El, zadarnica va fi întâlnirea. Dintre momentele importante as remarca Vecernia Ortodoxa, în ajunul Nasterii Maicii Domnului, precum si cele doua Liturghii ortodoxe care vor fi savârsite în spatii mai putin conventionale, în spatii ale agorei ecumenice de la Sibiu. Cred ca fiecare sedinta de lucru a prezentei Adunari va avea importanta ei, câta vreme va limpezi marturia comuna a crestinilor europeni.

R: Cu ce ganduri veti vota noul Patriarh care va fi ales pe 12 septembrie?

-Cu credinta în Dumnezeu, nadejde în Harul Duhului Sfânt si cu dragoste de poporul român binecredincios.

↔

Polemica tabloului blasfemiator cu Osama Bin Laden, în Cotidianul

Lucrarea „Bearded Orientals: Making the Empire Cross” (Orientali barbosi: reprezentind crucea imperiului), de Priscilla Bracks, este o „dubla viziune” care ii ilustreaza pe Iisus Christos si pe Osama Bin Laden. Statuia Fecioarei Maria, realizata de Luke Sullivan si intitulata „The Fourth Secret of Fatima” („Al patrulea secret al Fatimei”), are bustul si capul acoperit cu o burka albastra, asemanatoare celei pe care erau obligate s-o poarte femeile afgane in epoca talibanilor.

Aceste lucrari controversate au fost incluse, printre alte 500, intr-o expozitie de finalisti la Premiul Blake pentru arta religioasa, putind fi vazute la Scoala Nationala de Arta din Sydney. Viziunile artistilor n-au corespuns insa asteptarilor de corectitudine politica ale concetatenilor, iar dezbaterea a cuprins in scurt timp toata tara, astfel incit insusi primul-ministru australian, John Howard, a criticat selectarea celor doua opere printre finalistele din concurs. „Alegerea acestor lucrari este ofensiva pentru credinta religioasa a multor australieni”, a declarat Howard pentru presa locala.

↔

Rezervaţia de zimbri din Haţeg intră în paragină: ziarul România liberă

Rezervatia de zimbri de la Hateg este pe cale de disparitie. Dupa ce, ani in sir, autoritatile au tratat cu dezinteres cea mai cunoscuta dintre rezervatiile in care exista unele dintre ultimele exemplare din animalul-simbol al Romaniei, acum situatia la Hateg este dramatica. In arealul rezervatiei mai exista doar patru zimbri, cel mai batran de 20 de ani, iar cel mai tanar, un pui, avand mai putin de trei. Spre comparatie, in 1958 traiau la Hateg aproape 30 de exemplare.

Suprafata impadurita a rezervatiei s-a redus puternic in ultimii ani. Daca in anii ‘90 erau 700 de hectare, suprafata s-a injumatatit dupa retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. Mai multe parcele din cele 300 de hectare impadurite ramase in administrarea rezervatiei au fost masurate, fiind si ele pe cale sa fie retrocedate. Retrocedarea terenurilor impadurite, chiar si a celor din rezervatii sau parcuri nationale, a fost permisa de Legea 247/2005, care a operat pana de curand. Abia acum Legea 47/2007 interzice acest lucru, dar rezervatiile nu sunt definite in continuare clar in legislatia autohtona.

Situata la trei kilometri de orasul Hateg, rezervatia de zimbri din padurea Slivut este cea mai cunoscuta din tara, dar in timp si-a pierdut din stralucirea de altadata. Acum, rezervatia moare cu fiecare zi care trece, iar edilii din Hateg isi doresc sa o administreze, astfel incat aceasta sa fie din nou o atractie turistica. In 1958, la rezervatia din Hateg erau aproape 30 de exemplare si se ajunsese la un moment dat ca padurea Slivut sa fie o adevarata „pepiniera” pentru alte zone ale tarii. In prezent, aceste date sunt doar istorie. In 2002, la Hateg mai erau doar doi zimbri veterani, Romi si Romina, iar acum patru exemplare amintesc de gloria de odinioara. „Avem patru zimbri la vizita, cel mai batran de 20 de ani si cel mai tanar, un pui, are mai putin de trei ani. Mai sunt alti 50 la Bucsani – Dambovita, la inmultire. La zimbri este mai dificil, pentru ca aceasta specie se inmulteste doar din patru in patru ani”, a spus unul dintre ingrijitori, caruia ii este frica si sa isi dea numele, pentru a nu avea probleme cu sefii lui.

↔

Gelu Voican Voiculescu şi PFP Teoctist al României, România liberă [31 august 2007]

Patriarhul Teoctist a anuntat public, pe 19 ianuarie 1990, retragerea la Manastirea Sinaia. „Patriarhul a luat in maini conducerea BOR la sfarsitul anului 1986, deci lui nu i se pot atribui toate concesiile facute puterii distructive comuniste. (…) Regretatul Rabin Moses Rosen mi-a facut o marturisire dezinteresata de complezente, cand, in 1988, s-a daramat Biserica Sfanta Vineri. Intr-o intrevedere, l-a gasit hohotind de plans. Patriarhul a plans de deznadejde pentru nenorocirea aceea”, declara Voiculescu. Desi membrii Adunarii Nationale Bisericesti vad in fostul vicepremier o adevarata eminenta cenusie, acesta declara ca nu e membru al Adunarii si nu va participa la alegeri. Cat despre confruntarea dintre curentul modernist-ecumenic si segmentul traditionalist-monahal, Voican Voiculescu mai crede ca ecumenismul nu trebuie impins prea departe: „Daca s-ar lucra la acest nivel, am desfigura totul, fapt grav, pentru ca exista forte potrivnice crestinismului in general si ortodoxiei romanesti in special. Aceste forte sunt clar deranjate de ideea ca in Romania ortodoxia e foarte puternica si cu o robusta viata monahala in spate. Si pe greci trag cat pot, dar noi suntem singura ortodoxie latina ce tinem un serios echilibru intre Grecia si a treia Roma, Moscova”.

Nu, Biserica nu este o extensie a statului, iar oamenii sai sunt semibugetari, dar nu acest aspect e relevant. Biserica e un caz special, spre deosebire de structuri „clasice” ale statului, ca Armata, Justitia, ministerele in general. Biserica, pe de o parte, inseamna adunarea credinciosilor, iar pe de alta parte are o dimensiune sacra, religie vine de la latinescul „religare”, a restabili legatura dintre om si cer, Dumnezeu. Cum Romania e o tara covarsitor ortodoxa, 90% din populatie, BOR reprezinta practic intreaga societate din tara. Daca toate celelalte profesiuni sau functii administrative presupun o finalitate absolut terestra, in privinta clericilor lucrurile stau diferit: dincolo de formatia lor ca pregatire, ei au si o investitura divina, obtinuta prin rituri speciale de hirotonire, pe o linie neintrerupta de la primii Apostoli. Asta ne deosebeste de protestanti, care refuza sfintele taine si taina preotiei. Istoria recenta a impus separarea Bisericii de Stat, precum si tot acest laicism pernicios care se agita azi si care domina de la Revolutia franceza. Cand vorbim de Biserica si Stat, trebuie sa avem imaginea acestor realitati si diferente.

Psa. Gianina.