Unicităţile României. Ne trebuie ceva mai mult decât o simplă campanie publicitară

Ziarul Evenimentul Zilei face lobby de ceva timp, pentru o cunoaştere cât mai bună a locurilor şi a monumentelor reprezentative pentru România. Este însă de ajuns o companie, două, zece de promovare a imaginii României sau e nevoie de ceva mai mult? Credem că e nevoie de o conştientizare din partea noastră, a faptului că trebuie să cunoaştem şi să vorbim pozitiv despre noi. Nimeni nu ne va lăuda dacă nu ştim să ne bucurăm de frumuseţile şi de oamenii noştri reprezentativi, de autenticitatea şi unicitatea din sufletul nostru, de modul propriu în care vedem lucrurile, viaţa, relaţiile inter-umane.

E nevoie să vedem imagini, să vizităm locurile speciale ale ţării noastre, să ne cunoaştem cât mai bine limba, obiceiurile, istoria, tradiţiile, dar să facem toate astea pentru ca să ne sprijinim pe ele în prezent. Educaţia şi cunoaşterea trebuie valorificate instant, acum, în viaţa noastră zilnică. Cultura şi şcoala, informarea şi instruirea proprie trebuie să creeze valori personale şi imediate. Trebuie să se vadă schimbări în noi la contactul cu măreţia, cu sfinţenia, cu frumosul din oameni şi din locurile pe care le vedem.

Nu e de ajuns să fim alfabetizaţi, informaţi sau civilizaţi! Peste toate acestea sau, în primul rând, trebuie să ne re-legăm viaţa noastră cu Dumnezeu, să ne vedem ca oameni creaţi de către Dumnezeu, care imprimă oricărei acţiuni personale măreţia acestei relaţii.

Alfabetizarea are un sfârşit. Informarea ne duce la un colaps interior dacă nu există credinţă, reazem în Dumnezeu, ca să poţi duce calvarul informării cu mintea neclătinată. Civilizarea noastră e un lucru prea puţin pe lângă sfinţirea noastră. Civilizaţia ne face să fim oameni printre oameni, ne învaţă să ne acceptăm reciproc. Pe când sfinţirea vieţii noastre înseamnă să Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne umple de harul Său şi să ne raportăm faţă de oameni prin măreţia pe care Dumnezeu o creează în noi.

Ne bucură iniţiativa ziarului citat, însă fiecare dintre noi, trebuie să se umple de România pentru ca să o iubească. Cei care uită foarte repede limba română, credinţa pe care o au, obiceiurile simple ale noastre, atunci când pleacă în străinătate, arată că nu aveau o relaţie tainică cu pământul, limba şi istoria poporului lor.

Drama depopulării României nu ţine numai de bani ci şi de diminuarea conştiinţei datoriei faţă de neamul tău. Dacă, în primele zile de după revoluţia din decembrie, doream să trăim liberi şi cântam că nu ne vindem ţara, acum punem semnul egal între ţară şi bani şi alegem ţara care ne dă bani şi nu ţara care ne vorbeşte în inima şi în sângele nostru.

Plecăm în Spania la muncă, dar nu noi am făcut prosperă Spania. Alţii au lucrat la prosperitatea ei iar noi numai profităm de această îndestulare materială şi financiară. Cine ar trebui să ne facă prosperă propria noastră ţară? Există şi o mare laşitate în această fugă definitivă peste graniţă. Una e să te duci pentru un an, trei să munceşti sau să studiezi şi alta e să fugi pentru că nu vrei să duci greul cu tine, ci e mai uşor să fii lejer.

Suntem o generaţie de oameni mult mai egoistă şi mult mai lejeră. Fapt pentru care migrăm acolo unde ne este bine nouă acum, fără să ne gândim la consecinţele de lungă durată. Dramele auto-exilurilor,uneori, sunt mult prea mari ca să merite acest lucru. Cei care pleacă vorbesc numai despre euro în plus, despre locuri de muncă mult mai bine remunerate, dar nu vorbesc şi despre singurătatea, egoismul şi mai deşănţat al societăţii capitaliste vest-europene, lipsa de religiozitate şi circumspecţia pe care o au vizavi de noii veniţi.

Nu spunem acum că nimeni nu trebuie să plece, să se mute într-o altă ţară. Însă e nefiresc acest exod, această plecare în pripă pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă numai pentru stomac şi nu şi pentru duhul nostru. Probabil, la un moment dat, ne vom da seama nu numai că litoralul bulgăresc e mai puţin avantajos decât cel românesc, că vinurile româneşti sunt mai bune decât ale altora sau că sarmalele sunt mai gustoase acasă decât în Spania, ci, ne vom da seama că Ortodoxia noastră şi cultura noastră şi aceste locuri sunt mult mai de preţ decât un cont în euro câştigat cu dureri enorme.

Bineînţeles, fiecare face ce crede că e mai bine pentru el! Însă, trebuie să ne gândim ce ar fi mai bine pentru toţi şi ce ar fi vrut strămoşii noştri să fie România şi nu este.

Dacă nu ne pasă de cine suntem atunci nu putem fi niciodată cineva, oriunde am fi.

Mulţumim Evenimentului zilei pentru aceste mostre de unicitate românească:

 

 

 

 

 

 

 

Psa. Gianina Picioruş

Un comentariu la „Unicităţile României. Ne trebuie ceva mai mult decât o simplă campanie publicitară”

  1. Intr-adevar initiativa cotidianului Evenimentul zilei este de laudat. Legat de exodul masiv al românilor peste hotare aveţi dreptate. Totuşi foarte mulţi dintre ei pleacă datorită sclaviei la care sunt supuşi să trăiască de conaţionalii lor. Eu nu îi condamn pe aceştia, ci incompetenţa şi dezinteresul clasei politice, ce a dus poporul ăsta în pragul unui astfel de gest. Cunosc familii care trăiesc adevărate drame datorită mafiei şi lipsei oricărei speranţe venite din partea semenilor, care vorbesc aceeaşi limbă, împărtăşesc aceeaşi credinţă. Astfel de oameni într-o atare stare îşi iau lumea în cap şi se duc oriunde. Mulţi cu care am vorbit mi-au spus că nu banii mai mulţi sunt motivul principal al plecării, ci lipsa oricărei speranţe în această ţară. Nu le aprob gestul de părăsire a ţării, dar nu îi condamn, nu pot face lucrul ăsta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *