Pornografia în societăţile păgâne

Exemple grăitoare, în imagini, din Roma, Pompei, Grecia antică, dar şi din Egipt, India, Africa, America, China sau Japonia, puteţi găsi la această

Nu lipsesc orgiile, exemplele de homosexualism sau zoofilie. Imaginile pe care le-am ales sunt foarte puţin semnificative, faţă de altele, pe care nu le-am putut pune pe blog. Se vede bine, dacă vizitaţi locaţia indicată, în ce stare de decădere ajunseseră oamenii, încât potenţa sexuală era cea mai apreciată virtute în asemenea societăţi.

Mai ales în Grecia antică şi în Pompei (reprezentativ pentru oraşele romane), se observă dispunerea unor falusuri uriaşe, în centrul urban şi în perimetrele unor foste altare păgâne. Gândiţi-vă cum ar fi ca unele ca acestea să înlocuiască, spre exemplu, statuile eroilor sau ale personalităţilor din oraşele noastre sau să le priviţi ca pe ceva de închinat, în locul Bisericilor, al altarelor şi icoanelor pe care le aveţi acum?

Ştiu că e greu chiar şi de închipuit un asemenea gând blasfemiator, dar aşa arătau oamenii în păgânism. Vă puteţi da seama, privind aceste imagini, şi de cât de mare este diferenţa dintre închinarea pe care noi o facem la Sfintele Icoane şi închinările orgiastice la idoli, deşi protestanţii şi neoprotestanţii încearcă să ne lămurească de faptul că nu este nicio diferenţă între închinarea la Icoane şi cea la idoli. Ei hulesc astfel pe Dumnezeul cel Viu care este închipuit în Icoană şi care este mărit întru Sfinţii Săi.

Putem observa că unele din aceste reprezentări seamănă cu picturile renascentiste, iar altele cu manifestări artistice hidoase ale zilelor noastre.

Dacă ne gândim că lângă acele statui şi în acele temple aveau loc cele mai mari josnicii şi atrocităţi, orgii dar şi crime rituale, înţelegem de ce Duhul Sfânt numeşte în Sfânta Scriptură închinarea la idoli ca desfrânare şi de ce Sfinţii Părinţi blestemă pe toţi zeii şi toate zeiţele ca fiind draci, care îndeamnă pe oameni numai la răutăţi.

Tendinţa spre erotizare masivă a artei moderne, precum şi redirecţionarea mentalităţilor spre venerarea, cu sensuri tot mai evident ritualizate, a trupului uman, surprins în febra patimilor, ne arată o îndepărtare din ce în ce mai mare de adevărata închinare la Dumnezeu, pe care o experiază contemporanii noştri fără axă către cer.

Imaginile respective ne dau posibilitatea să vedem dimensiunea veritabilă a patimilor omeneşti şi cât de mult sunt ele aceleaşi, acum ca şi cu sute şi cu mii de ani în urmă. De multe ori ai sentimentul că sunt nişte artefacte recente, privindu-le, iar nu nişte obiecte de veneraţie cultică păgână, care datează de câteva milenii.

Acestea sunt numai câteva rămăşiţe, pentru că, mai ales în Europa, creştinismul a distrus aproape definitiv amintirea lor. Plecând însă de la aceste cioburi, vă puteţi imagina cum arăta întregul!

Mă gândesc însă la cât de mare este purtarea de grijă a lui Dumnezeu şi pronia Sa, care a păstrat pentru noi acele oraşe acoperite sub lavă, ca Pompei, şi ne-a dat să le dezvelim astăzi şi să înţelegem, privindu-le, cât de întinsă era cangrena orgiastică, pe trupul mutilat şi desfigurat de demonism al societăţii umane, în era păgânismului şi a idolatriei.

Avându-le înaintea ochilor, vedem cu mult mai bine asemănarea dintre mentalitatea şi sălbăticia patimilor celor de demult şi direcţia spre care se îndreaptă societăţile noastre astăzi, când închinarea publică la Sfintele Icoane devine nepermisă, pentru a fi înlocuită cu advertisingul şi defilarea publică a tuturor patimilor vândute agresiv şi strălucitor.

Drd. Picioruş Gianina Maria-Cristina

7 comments

  • Stimata doamna, in Biblia pe care o citesc eu nu am gasit nici macar o sugestie privitoare la inchinarea la sfinti, cu atat mai putin la icoanele lor… In schimb, Mantuitorul ne spune raspicat: ” Vine ceasul, si acum a si venit, cand inchinatorii adevarati se vor inchina Tatalui in Duh si-n Adevar, fiindca astfel de inchinatori doreste Tatal. Dumnezeu este Duh, si cine i se inchina Lui trebuie sa i se inchine in Duh si-n Adevar. (Evanghelia dupa Ioan cap. 4 ; 23 – 2).

    Apostolul Pavel mai spune la 2 Tim. cap.2 ” …este un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni, Omul Isus Hristos..”

    Altfel, de acord cu dvs. ca fata de starea de pacat in care se afunda societatea contemporana, perfect descrisa de acelasi Sfant apostol Pavel la 2Tim cap 3 este necesar un ‘medicament”: Cuvantul Sfintei Scripturi (vezi 2Tim.3;14-17)

    Eu cred in puterea Cuvantului, prin care a fost creata lumea veche , Cuvant care la implinirea vremii s-a facut trup si a locuit printre noi plin de har si de adevar, si care promite sa faca din fiecare din cei ce-l cred,o faptura noua.

    Va doresc binecuvantare

  • Domnule Radu Petrişor,

    Mi se pare că în ultima vreme noi, ortodocşii, ne-am obişnuit să stăm sub tirul interogaţiilor venite din tabăra neoprotestantă. Dându-vă acum acest răspun dv., de fapt vreau să-l dau mai multor coreligionari şi confraţi ai dv.

    Ceea ce aţi evocat dv sunt lucruri pe care neoprotestanţii le repetă de sute de ori, de fiecare dată când se întâlnesc cu un ortodox.

    Dv cred că ştiţi că noi, ortodocşii, nu ascultăm de interpretarea liberă, după capul fiecăruia, a Sfintei Scripturi. Şi nici măcar dv nu faceţi asta, ci mergeţi după nişte opinii şi învăţături ale iniţiatorilor cultului dv, care vă ghidează. Un baptist ne spunea de curând (în particular) că adventiştii au luat-o razna, pentru că pe alocuri interpretează Scriptura prost. Cum vine asta, dacă toată lumea e în stare să o interpreteze singură?

    Toate confesiunile neoprotestante se ghidează după „sola Scriptura” şi cu toate acestea nu sunteţi deloc în unitate şi vă acuzaţi unii pe alţii de interpretări greşite ale Scripturii, ceea ce e un paradox, dacă e să ne luăm după doctrina dv.

    Aşadar, în Ortodoxie, Tradiţia conţine Sfânta Scriptură şi nu invers. Închinarea în Duh tocmai aceasta este: că noi nu ne închinăm la o carte care poate fi citită şi cu o minte satanică sau indiferentă, ci noi ne închinăm în şi la Duhul „Care a grăit prin Prooroci”, Care de la Sfântul Adam şi până la sfârşitul veacurilor vorbeşte nu prin litere, ci prin oamenii Sfinţi care fac voia Lui.

    Sfinţii sunt Tablele Legii în care scrie „degetul lui Dumnezeu” (Ieş. 31, 18), adică Duhul Sfânt, pe tablele de carne ale inimii lor (II Cor. 3, 3). Degeaba avea poporul lui Israel Tablele Legii, dacă nu ar fi fost dumnezeiescul Moise interpretul şi învăţătorul celor grăite şi poruncite de Dumnezeu.

    Aşa, ca Sfinţii Moise şi Aaron şi ceilalţi Prooroci de atunci, au fost şi sunt Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi din toate vremurile, până la sfârşitul lumii.

    La II Cor. 3, 2-3, Sfântul Apostol Pavel spune: „Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii, arătându-vă că sunteţi scrisoare a lui Hristos, slujită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii.”

    Aşadar, dacă ucenicii Sfinţilor Apostoli erau ei înşişi scriptură sfântă, învăţându-se de la Apostoli şi de la Hristos întru Duhul, şi neavând încă nicio Scriptură scrisă (a Noului Testament), cum spuneţi atunci că numai în citirea Sfintei Scripturi, şi nu în ascultarea de Părinţii Sfinţi, stă împlinirea cuvântului lui Dumnezeu?

    Au fost multe vremuri, cum ar fi de la Sf. Adam şi până la Sf. Moise, în care nu a existat o Scriptură, o Biblie, şi cu toate acestea mulţi au fost cei care au slujit lui Dumnezeu, învăţaţi de Duhul şi păstrând adevărul din neam în neam, prin tradiţie. Inclusiv Sfântul Avraam, care s-a închinat celor trei Îngeri ca Sfintei Treimi la stejarul lui Mamvri şi nu a gândit, ca voi, că sunt creaturi şi nu trebuie să se închine lor.

    Şi dacă Sfântul Ioan spune că lumea n-ar putea să încapă cărţile care ar vrea să cuprindă toată învăţătura lui Hristos (In. 21, 25), cum susţineţi că în Sfânta Scriptură pe care o avem s-au spus toate lucrurile, detaliat?

    Cum puteţi şti voi mai bine, care v-aţi născut în secolul al XVI-lea, că nu trebuie cinstiţi Sfinţii, când noi avem pe Sfinţii Părinţi din perioada apostolică şi din primele secole creştine, care cinstesc pe Maica Domnului şi pe Sfinţi şi Sfintele lor Icoane?

    Dumnezeiasca Scriptură ne învaţă că Hristos este singurul nostru Mijlocitor, pentru că numai El a mijlocit mântuirea noastră definitiv, prin Jertfa Sa. Dacă voi interziceţi, pe baza acelui verset rupt din context, ca Sfinţii să se roage şi să mijlocească pentru noi, atunci şi voi ar trebui să încetaţi să vă mai rugaţi pentru cineva, pentru că nu avem, ziceţi voi, decât un singur Mijlocitor. Ar trebui pur şi simplu să încetaţi orice rugăciune către Dumnezeu, dacă numai Hristos se roagă pentru noi toţi. Noi ar trebui să stăm cu braţele în sân şi să aşteptăm.

    Mai sunt multe de spus. Multe le-aţi auzit deja de la ortodocşi şi le veţi mai auzi.

    Şi eu vă doresc binecuvântare.

  • „Cum puteţi şti voi mai bine, care v-aţi născut în secolul al XVI-lea, că nu trebuie cinstiţi Sfinţii, când noi avem pe Sfinţii Părinţi din perioada apostolică şi din primele secole creştine, care cinstesc pe Maica Domnului şi pe Sfinţi şi Sfintele lor Icoane?”

    Stimata doamna, sincer ma cam deranjaza acest „voi” pus in antiteza cu „noi” in pasajul de mai sus. Eu m-am nascut pe la mijlocul secolului XX iar dvs. sigur ceva mai tarziu, probabil in generatia copiilor mei, iar mantuirea este o problema personala, dependenta de o credinta si o pocainta personala, si prea putin conteaza daca ” bisericile ” noastre au 2000 sau 200 de ani vechime. De fapt exista o singura Biserica, aceea numita Biserica lui Hristos , nu biserica baptista nici adventista nici catolica nici ortodoxa.

    Cum ne traim viata de crestini,ramane responsabilitatea fiecaruia,In ce ma priveste pe mine, am ales in cunostinta de cauza sa raman la invatatura proclamata de Isus Hristos si de Apostolii Lui,pe care o gasesc in Sfanta Scriptura. Aceasta este „Puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede”

    Daca credinta ortodoxa ar fi solutia unica a mantuirii , atunci tara noastra cu 90% credinciosi adevarati ar trebui sa arate cu totul altfel….

    Domnul Dumnezeu sa va dea putere sa aduceti Lumina Lui in mijlocul celor pe care -i pastoriti impreuna cu parintele Dorin

  • Domnule Radu Petrişor,

    Când am spus „voi” nu am vrut să vă jignesc, ci m-am referit la congregaţia dv. Nu am susţinut că dv personal v-aţi fi născut în sec. XVI sau XVIII. În ce mă priveşte, mai am două zile şi împlinesc 30 de ani. Probabil că sunt din generaţia copiilor dv.

    Dar iată că dv vă simţiţi să-mi vorbiţi de la înălţimea vârstei dv parentale. Deci vârsta contează. Spuneţi că în istorie nu contează vârsta, nu contează că Biserica Ortodoxă are 2000 de ani iar cea baptistă are 200. Atunci ar trebui să nu conteze că eu am 30 de ani şi dv mai mult, deşi mi s-a părut că v-aţi cam supărat puţin.

    Dacă nu există decât o singură Biserică şi care le cuprinde pe toate, şi pe cea ortodoxă, catolică, baptistă şi adventistă, atunci ce vă împiedică să rămâneţi numai în una din ele şi nu mergeţi şi la catolici, la ortodocşi, la adventişti, etc? De ce nu faceţi azi un botez la adventişti, mâine o nuntă la catolici ,ş.a.m.d.?

    Confundaţi procentele cu credinţa, deşi anii nu vreţi să-i număraţi. A devenit un refren neoprotestant această idee, cu majoritatea care se declară ortodoxă dar are o credinţă diluată, cel puţin după aparenţa faptelor. Însă şi noi putem să venim foarte bine cu acelaşi argument, arătându-vă America sau alte ţări europene, comunităţi întregi, în care există o majoritate protestantă sau neoprotestantă şi care au uitat, după faptele lor, chiar şi cea mai elementară idee de morală.

    Ba chiar am putea să vă reproşăm că ţările cu mari comunităţi catolice, protestante şi neoprotestante şi în care numărul ortodocşilor este insignifiant, se află într-un continuu proces de depeizare spirituală. Tocmai am citit undeva pe net că numărul americanilor care se declară atei este din ce în ce mai mare, de la un an la altul. De Europa ce să mai vorbesc.

    Mi se pare mie sau prozelitismul neoprotestant năvăleşte peste ortodocşi tocmai pentru că află aici, încă, mari rezerve interioare de credinţă în Dumnezeu, cu toată „diluarea” pe care au adus-o anii îndelungaţi de suferinţă şi prigoană?

    Dar să nu uit: m-aţi „mustrat” că am părăsit principiul personal pentru cel comunitar şi dv veniţi tocmai cu acest argument, care ţine de multitudine. Asta arată că vă pasă de multitudine, aşa cum vă pasă şi de vârstă.

    Mulţumim pentru comentariile dv şi să vă dea Dumnezeu cele ce sunt pentru mântuire.

  • Doamna Gianina, vreau sa va asigur ca n-am avut intentia sa fac caz de diferenta de varsta dintre noi, dimpotriva, sunt gata sa invat inca chiar de la cei mai tineri decat mine… Ma bucur de tinerii care ,ca si dvs. aleg sa fie preocupati si de lucrurile spirituale.
    Sunt absolut de acord cu dvs. ca oriunde in lume,atat in mediul ortodox cat si in mediul protestant sau catolic lucreaza acelasi duh al lumii,care vrea sa-i abata pe oameni de la o relatie corecta cu Dumnezeu.
    Repet, nu suntem scutiti nici noi ,”tabara neoprotestantilor” ,si observ ca acest fenomen creste odata cu trecerea vremii.. Eu, daca vreau sa beau apa curata din Mures trebuie sa ma duc la izvorul lui, si tot asa cred ca este si cu privire la izvoarele noastre de inspiratie pentru viata spirituala. De aceea, chiar daca am facut-o de sute de ori, noi repetam inca o data ceea ce a fost scris ; Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu, si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru-ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna ” ( II Tim.cap.3 : 16 – 17)
    Pot sa va mai spun ca marturisirea de credinta a bisericii din care fac eu parte este aproape identica cu „crezul ” bisericii ortodoxe, care dintotdeauna mi s-a parut o sinteza fericita a invataturii Lui Hristos si a practicilor Primei Biserici..
    Asadar, mult mai multe lucruri comune, ramane sa ne acceptam unii pe altii si in cele ce ne despart..
    Stimata doamna Gianina, daca tot am ajuns sa purtam acest dialog, o sa va dau o adresa http://www.primeleraze.net
    un blog al unuia din baietii mei, Flavius,care este grafic-designer si student la teologie. Pe acest blog puteti face cunostinta cu familia noastra in galeria foto si puteti face si o critica de specialitate la ceea ce scrie fiul meu.. Si inca un site : http://www.sensunic.ro realizat si condus de Flavius, unde are de asemenea si mai multe eseuri scrise de el.
    Nu stiu daca in doua zile o sa va mai scriu, de aceea , anticipat va doresc LA MULTI ANI si o viata binecuvantata de Dumnezeu.

Dă-i un răspuns lui Psa. Gianina Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *