Pentru că toamna asta este specială…
E toamnă-n iluzii
Merg pe urmele tale,
acoperite
de frunzele ce stau să cadă.
Siluete parcă trec
dintotdeauna
cate două,
te inventez din tine
şi totodată
desfiinţez fară să pot
orice gând
ce te conţine.
E toamnă-n iluzii
şi-n aşteptări
şi parcă-n ele s-a oprit
veşnicia.
Nu am nici bilet
la trenul care nu mai vine.
E toamnă-n iluzii
şi-n ziua de ieri,
unde străluceai.
31 august 2007
♦
E vremea melcilor
E vremea melcilor
ce se retrag în cochilii,
acolo de unde
poate n-au ieşit niciodată.
Aş întreba dacă
peste ei se trece,
se sare,
sau se lasă
pe un veşnic Mâine.
Dar nu e vremea mea!
In lumea ta
fericirea vorbeşte?
31 august 2007
♦
Ana Abronov