Pentru că toamna asta este specială…

 

E toamnă-n iluzii

Merg pe urmele tale,

acoperite

de frunzele ce stau să cadă.

Siluete parcă trec

dintotdeauna

cate două,

te inventez din tine

şi totodată

desfiinţez fară să pot

orice gând

ce te conţine.

E toamnă-n iluzii

şi-n aşteptări

şi parcă-n ele s-a oprit

veşnicia.

Nu am nici bilet

la trenul care nu mai vine.

E toamnă-n iluzii

şi-n ziua de ieri,

unde străluceai.

31 august 2007

♦

E vremea melcilor

E vremea melcilor

ce se retrag în cochilii,

acolo de unde

poate n-au ieşit niciodată.

Aş întreba dacă

peste ei se trece,

se sare,

sau se lasă

pe un veşnic Mâine.

Dar nu e vremea mea!

In lumea ta

fericirea vorbeşte?

31 august 2007

♦

Ana Abronov