Zi: 26 septembrie 2007

Ghilimelele din titlu aparţin…prietenului de colocviu polemic, căruia am fost nevoit de câteva luni bune să îi demonstrez cum arată râvna pentru dreapta credinţă şi cât de promptă este punerea la punct a ereticilor în viaţa şi preocuparea unui teolog ortodox. Dumnealui, probabil, a avut de-a face doar cu oameni neinstruiţi în desele sale excursii evanghelizatoare sau cu oameni care nu au vrut să îi spună verde în faţă, ce cred Sfinţii Bisericii Ortodoxe, de la început până astăzi, despre cei care atentează la curăţia dogmelor şi a vieţii ortodoxe, la sănătatea duhovnicească a membrilor Bisericii lui Hristos.

Pentru că dumnealui preferă pentru evanghelizare locurile unde pauperitatea te face să te bucuri pentru o pâine sau pentru o varză ca şi când ar fi coborât Dumnezeu din cer la tine, nu este nicio mirare că nu a întâlnit teologi ortodocşi sau a crezut că dacă nimeni nu se ia de ei toată lumea îi preferă, chiar se roagă de ei ca să ne ia credincioşii.

Însă, fenomenul bastrix [conform ironiei respectuoase cu care am fost gratulat] nu e singular, nu e unic, nu e din anul 2007, nu a fost inventat astăzi, ci e un fenomen…ubicuu în Biserica lui Dumnezeu. Fenomenul bastrix este, în esenţă, râvna tuturor Sfinţilor Bisericii Ortodoxe împotriva tuturor denigratorilor, ereticilor, schismaticilor, păgânilor şi a detractorilor ei.

E un fenomen de 2000 de ani, unul extrem de năucitor pentru cei care intră cu el în coliziune, şi care credeau că blândeţea Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei nu poate să îl lovească pe Arie când a hulit pe Fiul lui Dumnezeu, care credeau că Sfântul Maxim Mărturisitorul va spune că Fiul lui Dumnezeu nu are două voinţe şi două lucrări în ipostasul Său divino-uman dar el s-a dezis de patru patriarhi la un loc care erau monotelişti, el şi ucenicii lui fiind stindardul Ortodoxiei, care credeau că Sfântul Ioan Damaschinul va renunţa la Sfintele Icoane, dar el a preferat să i se taie ambele mâini şi Prea Curata i le-a unit la loc, în mod minunat…

Da, dragii mei, fenomenul bastrix este un fenomen necatalogabil în schema dv. de gândire, în schema aeclesialităţii dv., pentru că reprezintă simţul adânc, personal, una cu viaţa lui, a trăitorului ortodox şi a unui teolog, prea mic în comparaţie cu Teologii Bisericii. Teologii cei Sfinţi ai lui Dumnezeu au fost năucitori pentru ereticii timpului lor. Ei au scris mii de pagini în care au făcut de ruşine toate ereziile timpului lor, au dovedit prin minuni şi fapte sfinţenia credinţei şi a vieţii lor, au intrat în foc ca să arate că sunt ortodocşi şi s-au înspăimântat ereticii şi păgânii când i-au văzut, au făcut minuni zguduitoare, au înviat morţi, au alungat pe demoni numai cu cuvântul, au legat pe draci cu blestem şi ei se chinuiau şi ţipau cu glas uman, au mutat munţii din loc cu cuvântul, vedeau inimile şi gândurile oamenilor, aveau vedenii şi revelaţii cutremurătoare, unii au fost mutaţi cu trupul la cer şi cu sufletul după ce au murit şi au înviat, au scris şi au răbdat chinuri, munci înfiorătoare , mai presus decât orice progrom sau schingiuire securistică.

Dv., probabil, aţi crezut că subsemnatul a venit online ca să se dea în stambă, să scrie şi el nişte chestii p-aici, nişte tâmpituţe de scrieri, să aibă rating…că nu avea ce face acasă toată ziua sau că nu îi prea place să se odihnească, săracu’, ci trebuie să stea cu toţi gură cască şi cu toţi cameleonii să se ia la ceartă.

Nu! Fenomenul bastrix scrie pentru că harul lui Dumnezeu îl îndeamnă şi îl împinge să scrie despre dreapta credinţă ortodoxă şi despre multiple derapaje, cu smerenie şi cu atenţie. Da, el este dur cu unii şi foarte bun cu alţii! El se nevoieşte să aibă timp pentru fraţii săi ortodocşi şi pentru cei care vor să ne cunoască autentic. El scrie despre viaţa şi păcatele lui, despre înţelegerile şi neînţelegerile lui ca să anime sau să conştientizeze pe alţi fraţi ai lui, că şi ei trăiesc sau pot să trăiască la fel.

Fenomenul bastrix este un preot care se simte dator să vorbească, care are conştiinţa că trebuie să-şi împlinească făgăduinţele făcute lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor, care a jurat atunci când a terminat studiile teologice şi când s-a preoţit, ca orice absolvent de Teologie ortodoxă şi ca orice monah, diacon, preot şi episcop, că va trăi, respecta, promova, apăra credinţa ortodoxă nealterată şi va combate orice răstălmăcire care se va face dreptei credinţe şi orice agresiune asupra vieţii Bisericii.

El nu face mai mult decât trebuie, ci, pe fiecare zi, simte că face mult prea puţin pentru cât trebuie să facă. Da, fenomenul bastrix este ubicuu în istorie şi în contemporaneitatea Bisericii şi el e devastator pentru cei care îl zgândără la nervi. El se comportă cu agresorii săi după bădărănia lor, fără să treacă dincolo de decenţa polemicii. El zice cu cuvântul şi cu fapta împotriva agresorilor şi numai dacă agresorii vin la el ca să îl înveţe…multiple erezii.

Pe fenomenul bastrix nu îl interesează polemica ci liniştea, isihia, vederea păcatelor proprii, bucuria de împărtăşirea cu Domnul, exegeza, contemplarea, discuţiile subtile teologice, culturale, filosofice, experenţiale, îi place să slujească lui Dumnezeu şi oamenilor, îi place să se bucure cu orice om simţit, îi place să fie omenos, milostiv, cu bun simţ, îngăduitor cu neputinţele oamenilor, îi place să lase de la el, îi place să îşi sărute pe obraji şi să bea un pahar de vin cu duşmanii lui care se pocăiesc sau îşi văd lungul nasului în cele din urmă, îi place să aibă disciplina de a nu se băga în viaţa privată a omului, ii place să ierte, să se bucure şi să fie recunoscător, …foarte multe lucruri îi place să facă…

Însă fenomenul bastrix are şi obiceiul, de multe ori epuizant, de a da replicile care trebuie, cu mult umor şi inteligenţă, unor oameni care înţeleg că trebuie să aibă ceva să-i spună, în mod neîntrebat, vizavi de el. De aceea, acest fenomen reacţionează surprinzător la atacuri banele, inteligent la stupidităţi, delicat la barbarisme, atent la cameleonisme, incisiv la grobieni, vituperant la hulitori…

În rest, pace cât cuprinde!…Când toate sunt în regulă discutăm colocvial, suntem amabili, suntem graţioşi, confesivi, îngăduitori, politicoşi, corecţi, maleabili, afabili, foarte bine crescuţi, generoşi…nota zece plus!

Însă, când uiţi că ai bârna/grinda/ zidul în faţa ochilor dar vezi la mine urdoarea din ochi, când vezi la mine că mi-a scăpat o literă, una singură într-un text şi te bucuri că şi fenomenu bastrix e un fraier sau te dai grande la mine sub pseudonim, pretextând că eşti Caligula în materie de Teologie, dar tu nu eşti pe nicăieri, când pentru că nu a zis ce aşteptam noi să zică sau s-a exprimat greşit tu faci o sărbătoare a stupidităţii crezând că asta îţi scuză prostia…frate, războiul din Golf sau …bombe întârziate peste sondele Iranului!

Concluzie: polemicul nostru de ocazie şi-a ales partea cea bună, care nu se va lua de la el. Dacă se face de aici încolo că fenomenul bastrix nu mai există pe orbită, şi nu mai încurajează pe comentatorii săi în discuţii la adresa noastră sau nu mai moderează atacurile la persoană, la o singură persoană, adică a fenomenului care irită sau încearcă, măcar atât, să nu mai ridiculizeze pe faţă, făţiş credinţa ortodoxă, ierarhia Bisericii, păcatele ortodocşilor…noi suntem pâinea lui Dumnezeu de amabili şi ne facem că nu există baptişti pe faţa pământului. Niciun cuvânt nu mai zicem…

Totul devine istorie..Se aşterne pacea inter-religioasă peste blogosfera wordpress şi de aici încolo avem o pace de …1000 de ani şi nu doar de-o sută. Dacă ştie şi ştiu să schimbe placa şi să demonstreze că pot vorbi decent, că pot să îşi prezinte credinţa şi crezurile fără să ne tragă la rost pe noi de ce nu le acceptăm, fenomenul bastrix este un vulcan fără erupţie.

Dacă nu se poate aşa, dacă nimeni nu doreşte pacea pe care noi o dorim să covârşească toată mintea, atunci…din când în când…bombe peste Oradea, bombe inteligente, când vrem noi şi până când vrem, fără să ne afecteze caracterul. În limba greacă, caracter înseamnă ceea ce viaţa a făcut în tine ceva de neşters, o amprentă ontologică. Pentru noi, caracterul ortodox e ştanţarea interioară pe care viaţa ortodoxă a produs-o în noi.

Deci noi am vrut şi vrem pacea dintotdeauna.

Cine vrea atunci războiul?!

Să vedem cine şi pentru ce motive puerile activează…fenomenul bastrix.

Pr. Picioruş Dorin.

„καὶ ἐνυπνιάσθη, καὶ ἰδοὺ κλίμαξ ἐστηριγμένη ἐν τῇ γῇ, ἧς ἡ κεφαλὴ ἀφικνεῖτο εἰς τὸν οὐρανόν, καὶ οἱ ἄγγελοι τοῦ θεοῦ ἀνέβαινον καὶ κατέβαινον ἐπ αὐτῆς” [Fac. 28, 12], cf. LXX.

„Şi a visat că era o scară, sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea” [Fac. 28, 12], cf. ed. BOR 1988.

Dumnezeu să binecuvinteze pe toţi cei care vor participa la discuţii şi care se vor întraripa de dumnezeiescul dor !

Pr. Dorin