Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Când râvna…îţi rupe somnu-n două

unde-sunt-sufletele-din-trupuri.jpg

şi ei erau numai trupuri [Fac. 6, 3]

Credeam că de ieri începe pacea de…o mie de ani, pacea inter-religioasă în wordpress. Dar, după ce au venit teologii, după ce au venit pastorii, după ce au venit capi de tuti capii, după ce-au venit copiii online…acum au început să vină femeile. Cine mai trebuie să vină ca să ne dea…lecţii de comportament, deşi… nu sunt dintre noi [I In. 2, 19]?

Comportamentul exemplar, execrabil, al unor membrii ai organizaţiei bapXXXte, după articolul nostru de ieri, în care spuneam că acceptăm şi salutăm decizia de non-agresiune reciprocă a pretendentului, ne-a făcut azi-noapte să sistăm intrarea în direct a comentariilor dv.

Se pare că nu avem pe cine respecta, chiar dacă vrem să facem efortul acesta. Se pare că nesimţirea nu are limite. Însă, în acelaşi timp, se prea pare că suntem un mediu teologic ortodox online şi de dialog care stresăm tocmai pentru că suntem incomparabili cu materialul captaţional al subsemnaţilor.

Şi pentru ca să ne amuzăm îngrijorător, cu îngrijorare, de sănătatea mintală a unor astfel de oameni şi de râvna lor debordantă pentru aţi da lecţii, redăm o scrisoare scrisă la:

buna ziua

Standard Header|Full Message View

Alexandra Baciu <baciu.alexandra_elena@yahoo.com>

Alexandra Baciu <baciu.alexandra_elena@yahoo.com>

AddThursday, September 27, 2007 4:09:12 AM

To:dorinfather@yahoo.com

ora 4 dimineaţa

No comments!

Textul dumneaei:

Stimate D-le Piciorus,

Din pricina sutanei pe care o purtati va acord, de principiu, respectul cuvenit sfintirii pe care se presupune ca o aveti.

Din CV-ul dvs nu am aflat daca practicati meseria aceasta din vocatie, chemare sau mandrie. Am aflat doar ca aveti multe realizari. Va felicit pentru asta, dar nu uitati nici o clipa ca Dumnezeu este cel care v-a dat prilejul, talentul…et caetera.

Voi presupune deci ca vocatia este cea care v-a adus sutana…si deasemenea ca vocatia (si nevoia de a folosi talantul – darul, harul, cum doriti sa ii spuneti- va indeamna sa scrieti).

Ce ma surprinde deosebit de mult este tonul vehement, si anumite nuante din punctul meu de vedere nepermis de murdare (parinte, loviturile sub centura nu fac cinste nimanui) pe care le-am gasit intr-unul dintre articolele dvs.

pun aici link-ul cu pricina: indicare.

Nu voi discuta continutul articolului, pe care l-am citit cu o mirare crescanda. E in definitiv dreptul dvs. sa scrieti. Ceea ce va reprosez acum este tonul cu care replicati comentariilor pe care le promiti. Sunteti mult prea vasnic, mult prea veninos. Si asta nu face cinste nimanui. Nu stiu daca numarul de comentarii va ajuta cu ceva (cantitatea lor, vreau sa spun), dar cred ca daca v-ati rezuma sa va expuneti punctul de vedere, eventual sa subliniati o idee…ar fi ceva mai elegant.

Nici nu incerc sa insinuez ca as da vreun sfat. Nu, nicidecum. Exprim doar o parere.

Domnule Piciorus, nu sunt nici personalitate publica, nici nimic altceva demn de luat in seama, in ochii oamenilor. Poate daca aveti rabdare, ma veti gasi intr-un final si pe www. Dar nu merita efortul.

Insa in gura, sau sub pana unui preot (uns al Domnului, nu?), nu au ce cauta cuvinte ca unele pe care dvs le rostiti. Ma doare, si m-a durut ce am citit ca ati scris. Si revolta mea concretizata in scris e destul de voluminoasa pentru ora patru dimineata.

Nu stiu ce anume veti face cu scrisoarea mea, dar sper ca macar sa o considerati un indemn la moderatie. Tonul dvs., daca va continua in acest ritm, ma va face sa plang de durere ca Biserica de Dreapta Credinta are la carma oameni care nu se stiu carmui pe ei insisi.

Cum indrazniti domnule sa postati in public astfel de cuvinte obscene, chiar si cenzurate. Ca sa nu mai vorbesc de implicatiile „sotto-voce” ale unor afirmatii, sau de cele absolut rele si urate ale altor intorsaturi de fraza?

Unde va este cumpatarea? Unde e smerenia oamenilor?

Va implor, in numele credintei, si al Domnului…stapaniti-va pornirile…puneti frau scanteilor de mandrie…

Cu speranta,

Alexandra Baciu.

Sfatul nostru pentru cititoarea noastră…..specială :

Somnul puţin şi nervii mulţi dăunează grav sănătăţii!

Şi mai avem încă ceva sfaturi, pentru toţi cei

care fac parte din aceeaşi organizaţie religioasă:

Mergeţi pe blogurile pastorilor dv. şi comentaţi acolo pe nerăsuflate!

Nu vă mai pierdeţi timpul cu un preot ortodox

care nu dă doi bani pe sfaturile dv. uluitor de…îngăduitoare!

Ştim cam tot ce ne-aţi putea spune în materie de grosolănie.

Deci, vă rugăm cu tot dinadinsul, să vă folosiţi energia în favoarea

organizaţiei dv. şi să nu mai faceţi valuri la apă mică pe blogurile noastre!

Vă mulţumim pentru că nu o să luaţi în considerare sfaturile noastre

şi veţi fi tot la fel de iremediabili.

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it:

Previous

„Frate, cartea nu te demenţeşte, ci…te aeriseşte la creier” [ Bănel Nicoliţă]

Next

Pachet de atenţie [27 sept. 2007]

6 Comments

  1. cristi

    Vreau să îmi cer scuze pentru că am fost mitocan, Părinte Dorin! Sper să vorbim amiabil de aici încolo. Se poate?

  2. cristi

    Câteodată sufăr de split personality şi de aceea mă comport ca un nemernic. Sper să mă iertaţi. Nu???!

  3. cristi

    Tot la fel am rămas cum mă ştiţi: prost-crescut!

  4. cristi

    cucu bastrix, mai esti acolo? Mai compui ceva frumos despre ortodoxia ta eretica?

  5. Nectar

    Despre ortodoxie nu se poate spune nimic rau. Slujitorii bisericii ortodoxe, trec prin tot felul de ispite si la urma urmei sunt si ei oameni.

    Ascultam chiar acum la un radio ortodox un comentariu de genul: „daca vom lasa pace, vom avea pace, daca vom lasa razboi, vom avea razboi”.

    Sa lasam AZI pace, caci ziua de maine nu este a noastra!!!

    Parinte, e vorba de o femeie care va spune durerea ei. Doamne ajuta sa gasiti puterea sa faceti ruga ei, care nu pare chiar atat de grea. Resurse aveti, Slava Domnului.

    Doamne, ajuta!

  6. Amuzant e ca…nu sunt deloc baptista, parinte. Daca grosolanie gasiti dvs. in mesajul meu, mii de scuze, asa, la inceput de an. In definitiv…nu aveam, si nici acum nu am „nervi” cu privire la textele cu care iesiti on-line, dvs, sau oricine altcineva. Parca…mirare si tristete erau reactiile descrise de mine. Poftim, acum e sase dimineata. Domnul sa va binecuvanteze!

    ………………..
    Multumim frumos, domnişoara baptistă…Noi suntem ortodocşi…La mulţi ani! O să vă comentăm şi noi…dacă o să avem chef.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén