Spiritualitate liturgică, ştiinţă academică şi misiune socială.Cuvântul Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel la deschiderea cursurilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din Bucureşti

Ca ştiinţă a mântuirii sau a unirii veşnice a omului cu Dumnezeu, teologia este conştiinţa misionară a Bisericii preocupată de apărarea dreptei credinţe şi de promovarea sfinţeniei vieţii creştine în orice context social-cultural.

Ca atare, în fiecare şcoală teologică ortodoxă, vorbirea despre Dumnezeu pe bază de cercetare, studiu şi expunere sistematică, nu poate fi despărţită de convorbirea cu Dumnezeu în rugăciune, personală şi comunitară. Cu alte cuvinte, formarea teologică este deodată o formare spirituală şi ştiinţifică, o cunoaştere profundă a textelor sacre ale Scripturii şi Tradiţiei Bisericii Ortodoxe, precum şi o cunoaştere adecvată a contextului pastoral-misionar în care trăieşte şi activează astăzi orice comunitate creştină ortodoxă.

Prezenţa Facultăţii de teologie ortodoxă în Universitatea de Stat este o şansă pentru dialogul teologiei cu alte ştiinţe şi pentru cooperarea Facultăţii de teologie cu alte Facultăţi în vederea unei înţelegeri mai ample şi mai nuanţate a contextului naţional şi internaţional în care este chemată Biserica să-şi desfăşoare activitatea ei pastorală şi misiunea ei socială.

Pe de altă parte, prezenţa Facultăţii de teologie într-o universitate laică de Stat prezintă şi riscul unei secularizări ca diminuare a vieţii spirituale şi liturgice a profesorilor şi studenţilor, dacă viaţa liturgică a Facultăţii de teologie îşi pierde intensitatea şi ritmicitatea, iar cadrele didactice nu ţin legătura cu viaţa liturgică a parohiilor şi mănăstirilor.

Ca atare, într-o Facultate de teologie ortodoxă, trebuie mereu apărate şi intensificate atât viaţa spirituală, cât şi studiul ştiinţific, promovând deodată frăţietatea liturgică, colegialitatea academică şi cooperarea misionară, pentru a ajuta Biserica în lucrarea ei sfinţitoare şi mântuitoare.

O teologie vie şi dinamică, profund duhovnicească şi bine documentată, poate fi deodată apologetică şi profetică, apărătoare şi promotoare a credinţei ortodoxe într-o societate din ce în ce mai fragmentată şi secularizată, care are nevoie de vindecare spirituală şi de comuniune existenţială, pentru a percepe sensul ultim al vieţii şi speranţa mântuirii în iubirea eternă a Preasfintei Treimi, descoperită şi dăruită nouă de Hristos.

Ca priorităţi ale teologiei noastre academice pentru viaţa spirituală a Bisericii şi misiunea ei în societate, este imperios necesară continuarea şi intensificarea traducerii operelor Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, antrenând în această lucrare atât profesori clerici, cât şi profesori laici de limbă greacă şi latină, cunoscuţi prin competenţa lor academică.

În acelaşi timp, trebuie intensificat dialogul teologiei cu ştiinţele naturii şi cu ştiinţele umane, pentru o mai profundă înţelegere şi preţuire a tainei existenţei universului şi a caracterului sacru al vieţii umane în Biserică, familie şi societate.

Pe lângă elaborarea teologică actuală, trebuie evidenţiată şi contribuţia teologiei ortodoxe române din trecut la promovarea credinţei şi la viaţa Bisericii ortodoxe prin redactarea şi publicarea unei Istorii a teologiei ortodoxe române sau printr-o Enciclopedie a Ortodoxiei româneşti. Acestea ar putea fi elaborate prin participarea tuturor facultăţilor de teologie din ţară, în coordonare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

La această Facultate de teologie au predat iluştri profesori de teologie, care s-au făcut cunoscuţi în toată lumea ortodoxă. Aici s-au format zeci de generaţii de teologi şi preoţi. Şi astăzi Facultatea aceasta este chemată să fie un model de conştiinţă misionară eclesială, de cercetare şi colegialitate academică, de cooperare cu alte facultăţi din ţară şi din străinătate.

În acest sens, este nevoie de depăşirea urgentă a tuturor disensiunilor prezente care împiedică astăzi o astfel de afirmare. Totodată, este necesară finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor de consolidare şi restaurare a clădirii Facultăţii şi desăvârşirea dotării ei cu toate cele necesare procesului de învăţământ şi cercetării academice avansate. De asemenea, căminul studenţesc trebuie pregătit pentru a găzdui, în timpul vacanţelor, participanţi la conferinţe şi colocvii teologice naţionale şi internaţionale, care trebuie organizate aici.

Acum la început de an nou universitar, care ne aminteşte de studiile personale făcute în tinereţe la această Facultate, dorim să vă încredinţăm pe toţi, profesori şi studenţi, de preţuirea noastră şi de sprijinul nostru pentru ca Facultatea de teologie din Bucureşti să poată ajuta şi mai mult activitatea pastorală şi misiunea socială a Bisericii noastre.

Cu 33 de ani în urmă, în toamna anului 1974, am început să studiez în această Facultate ca doctorand, sub îndrumarea profesorilor Constantin Galeriu şi Dumitru Stăniloae, iar în data de 31 octombrie 1980, am susţinut aici teza de doctorat. Pentru că-i datorăm mult acestei facultăţi, dorim să o ajutăm mult.

Rugăm pe Hristos Domnul, Învăţătorul Mântuirii noastre, să vă dăruiască tuturor bucuria de a primi personal şi a împărtăşi altora lumina cea preaslăvită a Cuvântului Său cel sfinţitor şi mântuitor.

SS † DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

4 0ct. 2007.