Cyborg Reloaded sau schimbăm pe CMD cu CL
Voi scrie un curs despre cyborgii existenţi în wp? Adică despre blogurile de nişă, aflate la îmbinarea dintre natural şi artificial, dintre troscot, adică dintre iarba verde de acasă şi caducitate? I don’t no, Romania! Însă, voi scrie, cu siguranţă, în acest moment, despre…succesiunea cyborgică. Despre o preluare de ştafetă, care, după părerea noastră [poate fi infirmată] este un fiasco din start.
După cum aţi auzit CMD intră în relantiu, în joc de glezne, adică în slow dance…şi apare, marea speranţă a sfârşitului de 2007: CL, un alter-ego ieşean, care are viziune [mă enervează teribil folosirea acestui cuvânt, în sensul lui de mâna a treia, în tb] şi pe care l-a inspirat CMD în ianuarie dar a dat colţul la iarbă în…octombrie. El ne ameninţă din prima: „Veţi cunoaşte…”, adică, dacă l-aţi făcut la nervi pe CMD iar el şi ai noştri v-au făcut la ratingul închipuit, fratele meu ortodox şi privitori de pe margine, eu o să-l fac pe icsulescu, adică pe mia persona…knock out.
Semnarea adeziunii de succesiune: ianuarie 2007
CMD [ în luna ianuarie 2007]: Frate CL, de ce nu vreţi să participaţi la marea strâmtorare, adică la, marea întrecere de pe wp?
CL: Credeţi dv. CMD că sunt capabil de o asemenea acţiune în forţă?
CMD: Cum să nu! Eu o să mă bat cu falsul leu din singapore, adică cu inamicul necolonializat şi dv. priviţi. O să vină luna octombrie, eu o să mă dau de obosit, de stresat, iar dv., înţelegând aşa…cu aşa, o să-l faceţi marţ.
CL: Eu mă călăuzesc de viziunea dv., frate CMD, dacă ziceţi că este simplu. Dv. aţi fost secretarul lui…, pe fostul anotimp. Noi vă respectăm…Se poate?! Ne vom încadra în infanteria terestră, însă, până în octombrie, vom survola cu multă atenţie…tabăra inamică. Vom fi numai urechi şi ochi.
CMD, râse îmbujorat…dar şi puţin deformat, pentru că nu avea încredere în CL, ştiind că o să-i căşune rău la un moment dat şi va face BBR-ul de râs. Însă, zise să o facă şi pe asta.
Octombrie 2007, în plin viscol…
CMD se pensionează brusc [şi cu toată pensionarea, ratingul o să-i stea în floare ca lui Marius Tucă emisiunea deşi ea nu mai există], însă, înainte de pensionare, cu vreo două săptămâni, apărea CL. În două săptămâni, CL scrie despre viaţa sa nefericită, despre întoarcerea lui la Domnul, şi 12 articole…în care se continuă cancanul CMD-ist de tristă amintire în floare. Şi, pentru că era înainte de 14 octombrie, şi fiind şi de la Iaşi, pleoşc cugetare: Ce-or sta ortodocşii ăştia la Sfintele Moaşte ale Sfintei Parasheva, în loc să vină la noi, care nu avem Sfinte Moaşte?
Însă, omul, scrie finuţ, prudent…El ştie aşa…şi aşa. El se aşteaptă să dea ochi cu cine nu trebuie sau cu cine n-ar vrea să se întâlnească, însă, acum…crede că ştie toţi aşii de treflă, de carou şi de sârmă ai băiatului cu ochii verzi. Mai îndulcim puţin atmosfera, nu?! În plină eră a colajului simbolistic postmodern, ne permitem să băgăm totul în oala discursului persuasiv.
Deci 12 articole şi… 2446 de vizite. E ca la „leii sunt p-aci, pă undeva”: a pus nişte poze mai ieri şi aseară era să mănânce bara de sus a wp-ului. Tot la fel şi cu CL-ul nostru: 12 mărunţele şi…2 mii de vizite. La sfârşitul săptămânii care abia începe va avea 4000 de vizite, într-o lună 50 de mii de vizite, peste 3 luni 500.000 de vizite, peste un an…incredibilul scor de 5.000.000 de vizite, 14.000.000.000 de comentarii şi marele orgoliu că a fost… al doilea cyborg de viţă nobilă al wp-ului, fapt pentru care tb să dea ştafeta altuia.
Adică nu au baterii dorcell, care durează o viaţă. Ci numai baterii obişnuite şi, la un an, cer, frate, schimbarea, că se cănţesc de atâta concurenţă. De aceea, previzionăm şi noi [dacă tot e să vorbim peiorativ despre viziune], despre ascensiunea sudoripară a lui CL, în următorul an de zile. Dar, am zis să i-o zicem noi primii….ca să fie aşa…şi aşa.
Ieri, a făcut greşeala să intre, cu masca pe faţă, şi să citească ce e ăla un blog, la noi pe blog, pentru că trimisesem un link către un articol de pe Tehnorati, cu subiectul cu pricina. Şi a scris ce e acela blog de la weblog, luând propoziţia ca atare, deşi articolul era în afara subiectului pentru iniţiaţi. Adică omul care se pregătea să arunce o mică grenadă în ograda noastră de câteva luni de zile, nu prea ştia cum e fenta cu blogul ăsta. Nota 2, la …inteligenţă aplicată. Nota 10, la lipsă de experienţă, adică la aşa… şi aşa. Serviciile secrete însă, au imixtionat cyborgicitatea de data asta…
CL…vrea scandal…că teologie vrea ca CMD. Lol, frate! Teologie nu va scrie, decât dacă se screme/se mobilizează interior de vreo 4 ori mai mult decât ştafetistul de dinainte…dar rating frate…va avea din plin! Nu sunt deloc mama omida, dar, am învăţat aşa…şi aşa, de la alteritatea lui CL. Pentru că şi el a venit cu familia, cu facultatea W toată, cu toată partea de nord a României dinspre est…iar eu, sărmanul de mine, stau numai cu foaia în faţă…şi sunt singur cuc. Dar, de dimineaţă, pe nepusă mare, e bine să îţi cânte cucu, nu cucuveaua!, ci cucu, pentru ca …[trebuie să ştii folclor românesc ca să citeşti toată fraza].
Bun venit noule cyborg!
Dacă n-aţi învăţat de la cel de dinainte că e pierdere de timp să fiţi altul şi că e mai bine să fiţi dv. înşivă…spor la rating! Forjaţi-l la maximum…că orgoliul e asigurat! Veţi avea ca la Mari Români o audienţă perplexantă…dar gonflată! Ştiţi ce spun, nu? Doar W. este pavilionul academic sub care vă duceţi existenţa. Noi vă vom sta…aproape, şi la aşa… şi la aşa şi la altele… cu altele. Dacă vă bucuraţi că v-am scris, bucuria aceasta dăunează grav sănătăţii! Fiţi calm…pentru că în 10 luni sunteţi încă novice la privit peste gard!
Semnat: Cel care ştie aşa…şi aşa.